POTRIVÍ potrivesc vb. IV. 1. Refl. A avea insushiri comune cu cineva sau cu ceva; a fi la fel a fi deopotriva a se asemana; p. ext. a fi in armonie a se armoniza. Nalt e de statura SHindesat pasheshte SHi se potriveshte Potriveshte bine Draga mea cu tine! COSHBUC P. II 145. Aceasta libertate de alegere in elementele de cultura il facea sa citeasca numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufleteasca. EMINESCU N. 36. Sa cautam impreuna prin largul domeniu al vinatoriei un cimp care ne vom potrivi poate la gusturi! ODOBESCU S. III 50. Socoteala de acasa nu se potriveshte cu cea din tirg. ◊ Expr. Ce se potriveshte! = cearea face! nu se poate. Mergem?... Poftim vere. Ce se potriveshte!..apuca dta inainte vere eshti mai carunt. ALECSANDRI T. I 396. ♦ Tranz. A pune pe acelashi plan a socoti asemenea la fel deopotriva; a asemui a compara. Daca Albimparat ishi avea ginerele gasit in sluga gradinarului de ce ne mai chema pe noi sa ne potriveasca cu sluga shi so aleaga mai de pretz pe ea? VISSARION B. 38. Cu cerul ma potriveshte; Cu luna cu stelele Cu dragi rindunelele. JARNÍKBIRSEANU 38. 2. Tranz. A asheza ceva la un loc nimerit la locul cuvenit sau in cel mai bun loc; a aranja intrun fel. Ghitza Lungu ishi potrivi cu grija palaria pe un scaun SADOVEANU M. C. 134. Potrivi un ziar sai acopere ochii de lumina. C. PETRESCU C. V. 275. Potrivi caramizile la loc k sa nu se cunoasca pe unde au intrat! ISPIRESCU L. 372. ◊ Fig. Potrivim shirul de ginduri peo sistema oarecare. EMINESCU O. IV 46. ♦ (Cu privire la instrumente muzicale) A acorda. Lautarii ishi potriveau zgomotos instrumentele. REBREANU I. 25. Lautarul potrivindushi strunele dupa cintec incepu cit din gura cit din scripca. MIRONESCU S. A. 55. ♦ A face sa stea asha cum trebuie a pune in cea mai buna pozitzie a aranja. Ishi potrivi ochelarii shi se scula de pe scaun. C. PETRESCU A. 384. E farul de la Caliacra shopteshte ofitzerul de cuart potrivindushi binoclul. BART S. M. 18. ♦ A aplica a plasa la locul nimerit. Ash potrivi aci shi nu fara oarecare iscusintza vorba rominului: departe griva. de iepure. ODOBESCU S. III 25. ♦ A impodobi a gati a dichisi. Barbierii cai chema Pe el bine cal spala Mil radea shil potrivea SHi cu tzoalel imbraca. SHEZ. VII 167. SHi mil netezeshte SHi mil potriveshte Cu cioltar de fir. Ciucuri dibrishim. TEODORESCU P. P. 45. 3. Tranz. A face sa mearga bine la fel cu altceva a adapta; a da dupa... A potrivi ceasul. ▭ Mihai potrivea mersul mashinii dupa trapul marunt al cailor dupa inaintarea steagurilor mishcatoare din fatza sa. MIHALE O. 467. ♦ A face sa fie bun dozind atit cit trebuie. A potrivi o mincare dirnsare. ◊ Expr. A potrivi (pe cineva) din git v. git. 4. Tranz. (Cu privire la vorbe glume) A ticlui bine a rosti ceva in locul la timpul sau in situatzia in care trebuie. Ma faceam smerit shi numai rideam in mine mierinduma tot atunci de ghibacia minciunilor ce potrivisem demi venea maimai sa le cred shi eu singur pe jumatate. CREANGA A. 61. Gura mea toate le spune; Cetera mai shi gresheshte... Gura mea le potriveshte. JARNÍKBIRSEANU D. 357. (Ironic) Surdul naude dar le potriveshte. 5. Refl. (Despre piese tehnice obiecte de imbracaminte etc.) A fi pe masura a fi cum se cere; a veni bine. Ma gindesc cum ash putea sa le demonstrez k piciorul [de lemn] este al tatei. Iash pune pe totzi sal incerce shi fara indoiala k nu sar potrivi la nici unul. SAHIA N. 22. Condurul nu se potrivi la nici o fata de imparat la nici o cucoana la nici o jupineasa. ISPIRESCU L. 306. ◊ Expr. A se potrivi k nucan perete (sau k mireasa la moara k muscan lapte k scripca cu iepurele) = a nu se potrivi de loc a fi deplasat. Ajunge in sat la fratesau shi pe loc cirpeshte o minciuna care se potrivea k nuca in parete. CREANGA P. 47. 6. Intranz. A face in asha fel incit...; a calcula a chibzui. Potrivira sa ramiie de mincare pina in seara a doua k sa nu mai aprinza foc shi sa se zareasca fumul de undeva. GALACTION O. I 297. Voi cata dar a va spune Pentru ce norodul vostru potrivitam sa seadune Azi aci shin taina. DAVILA V. V. 32. Sa potriveshti totdeauna sa fie foc zdravan in soba. CREANGA P. 87. ◊ Tranz. Calul o potrivea cum sa vina tot cam la o parte k sai reteze vreun cap [balaurului]. ISPIRESCU L. 18. 7. Refl. (Construit cu dativul sau cu determinari introduse prin prep. «la») A asculta (sau a crede pe cineva) a face (cuiva) pe voie a se lua dupa cineva sau ceva ashi pune mintea cu cineva sau ceva. Daca mash potrivi nevestii ar trebui sa cumpar tat tirgu. C. PETRESCU I. II 128. Cind mash potrivi eu babei la toate cele apoi ash lua cimpii! CREANGA P. 77. ◊ (Fara determinari) Nu te potrivi. Dumneata ramii cum eshti. SADOVEANU B. 263. 8. Intranz. (Popular) A se impotrivi. Iar cumva de nai voi SHi mie tei potrivi Apoi foarte vei greshi K eu roaba tzioi lua SHi nimica nu tzioi da. TEODORESCU P. P. 117.