scurge [At: PO 254/5 / V: (irg) scura (inv) scure / Pzi: scurg / E: lat excurrere] 1 vr (D. lichide) A ieshi curgand sau a curge (fara intrerupere) prelinganduse de obicei in cantitatzi mici (shi pana la ultima picatura). 2 vtf A face sa iasa curgand sau sa curga de obicei in cantitatzi mici (pana la ultima picatura). 3 vtf (Irg; ics) Dea ~ sange din grinda Joc de flacai care se executa la priveghiul mortului. 4 vr (Irg; d. recipiente) Ashi pierde treptat contzinutul (lichid) Si: a se goli. 56 vtfr (Ie) Ashi ~ (sau a i se ~) ochii (de lacrimi sau; ivr; in lacrimi) A plange pana la secarea lacrimilor (sau pana la slabirea vederii). 7 vr (Ie) A i se ~ ochii (sau; reg; inima) (dupa cineva sau dupa ceva) A se uita cu placere (sau cu dragoste) la cineva sau la ceva. 8 vr (Iae) A tzine mult la cineva sau la ceva. 9 vr (Iae) A dori cu pasiune ceva sau pe cineva. 10 vt (C. i. un recipient cu bautura) A bea intreg contzinutul Si: a goli. 1112 vt (Pop) A avorta (12). 13 vr (D. ochi) A se sparge imprashtiinduse din orbita. 14 vt A separa (de) partea lichida prin stoarcere strecurare etc. 15 vt (Rar; c. i. terenuri acoperite cu apa) A asana (1). 16 vt (Rar; c. i. apa aflata in exces pe un teren) A deseca (1). 17 vr (Rar) A seca² (13). 18 vr (Rar; d. terenuri; if scura) A se zvanta. 19 vr (D. ape provenite din precipitatzii) A curge la vale (lasand in urma locul uscat). 20 vr (Inv; if scura) A izvori. 21 vr (Inv) A se varsa. 22 vr (Fig; d. grupuri de fiintze de vehicule etc.) A se deplasa unul dupa altul (in raport cu un punct de referintza fix) Si: a se perinda (1) a trece. 23 vr (Inv; fig) A se risipi. 24 vr (Fig; mai ales d. timp sau d. unitatzi de timp sau pex d. viatza existentza etc.) A trece (unul dupa altul) Si: a se desfashura. 25 vt (Irg; fig; c. i. oameni) A secatui (12). 26 vt (Irg; c. i. bani) A dobandi (prin mijloace necinstite) Si: a acapara. corectata

SCÚRGE scurg vb. III. 1. Refl. (Despre materii lichide) A curge fara intrerupere prelinginduse in cantitatzi mici (uneori pina la ultima picatura). Singele i se scurgea prin nenumarate rani. CAMIL PETRESCU U. N. 374. Mustul rubiniu sa scurs K un singe gros din boabe. D. BOTEZ F. S. 91. Din ochii pali ai mamei k bobul picuri ies Se scurg peobrazul care se mishcancet shi des. COSHBUC P. II 189. ♦ Tranz. A face sa curga pina la ultima picatura; a varsa. Apuca copaia deun capat shi scurse toata apa din ea imprashtiindo pe batatura. MIHALE O. 492. ◊ Fig. (Complementul indica recipientul) Nutzi mai scurge ochii tineri dulcii cerului fiashtri Nu uita can lacrimi este taina ochilor albashtri. EMINESCU O. I 82. Biata maicasa se plinge Ochii de lacrimi ishi scurge. TEODORESCU P. P. 118. ♦ (Despre ochi) A se sparge a ieshi din orbita a lasa sa se imprashtie partzile componente. Vataful a stricato putzin shi i sa scurs un ochi. NEGRUZZI S. I 59. ◊ Expr. A i se scurge cuiva ochii (dupa cineva sau dupa ceva) v. ochi (I 1). 2. Tranz. A separa un amestec de partea lui lichida sau de particulele aflate in suspensie filtrind sau extragind partea lichida. A scurge cafeaua. A scurge zeama. ♦ A seca apa dintrun teren prin drenaj. Nu are decit sa faca inca un pas... acel de a scurge pamintul cu shantzuri acoperite... de al scurge prin drenaj. I. IONESCU D. 175. 3. Tranz. Fig. (De obicei intarit prin «de bani») A stoarce pe cineva de bani a face sa cheltuiasca mult. Alta grija na avut fara numai aceea: cum ar putea inshela shi scurge de bani pre totzi oamenii ce veneau la dinsul. MARIAN O. I 420. Dupa ce ma scurs bine de bani prin Viena shi prin Paris iata rezultatul romanului nostru. ALECSANDRI T. 1724. ◊ (Complementul indica banii in discutzie) Putea deci sa le scurga in cuget curat toate paralele pentru k ei il saracisera pe dinsul. NEGRUZZI S. I 86. La haraciuri k mau pus Banishorii mi ia scurs. TEODORESCU P. P. 676. ◊ Expr. A scurge vlaga (din cineva) = a epuiza pe cineva de puteri a distruge. Leau scurs satenilor vlaga shi farmecul vorbei... De se intilnesc intre ei parca lii sila sashi graiasca. PAUNPINCIO P. 120. 4. Refl. Fig. (Despre notziuni de timp) A trece a se desfashura. Sa scurs de mult miezul noptzii. STANCU D. 239. Viatza mea se scurse atita de ushor. EFTIMIU I. 167. Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dupa altul. GIRLEANU L. 34. Citeva clipe se scursera inca shi nishte pashi rasunara. ANGHELIOSIF C. L. 27. ◊ Tranz. fact. Iano negustorii tai O sami scurga anii mei. TEODORESCU P. P. 560. 5. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lasind in urma lor locul sec). Se scurg apele din regiunile inundate. ◊ (Prin analogie despre grupuri de oameni animale vehicule obiecte transportabile) Altzii se scurgeau vorbind tare pe drumurile noroioase. DUMITRIU N. 13. Pe shoseaua grea de praf Ne scurgem in coloana fara shoapte. CAMIL PETRESCU V. 17. Dunarea se limpezeshte de sloii scurshi spre mare. BART E. 332. ◊ Fig. (Despre raze scintei) Galbene vapai de soare Peste deal acum se scurg. COSHBUC P. I 315. In ochiii sa se scurga scintei din steaua lina. EMINESCU O. I 94. Inimai ferice in sinui se topeshte K ziua cea de vara cind razele se scurg Topinduse in umbra adinca din amurg. ALECSANDRI P. A. 182. Forme gramaticale: perf. s. scursei part. scurs.

A SCÚRGE scurg tranz. 1) (lichide) A face sa curga (dintrun amestec sau dintrun vas). ~ zerul din branza. ◊ Ashi ~ ochii a plange mult. ~ vlaga (din cineva) a slei de puteri (pe cineva). 2) (fructe rufe etc.) A presa evacuand lichidul; a stoarce. /<lat. excurrere

A SE SCÚRGE pers. 3 se scúrge intranz. 1) (despre fluide) A ieshi (dintrun recipient) incet shi in cantitatzi mici. 2) (despre shuvoaie torente de apa) A curge in josul pantelor pana la epuizare. 3) (despre ochi) Ashi pierde lichidul care il contzine k urmare a spargerii globului ocular. 4) fig. (despre persoane vehicule etc.) A urma unul dupa altul (fara intrerupere sau la intervale egale). 5) fig. (despre ore zile saptamani luni etc.) A se consuma treptat; a trece; a curge. /<lat. excurrere

scurge v. 1. a curge afara tot lichidul: apa sa scurs; 2. a seca: nutzi mai scurge ochii tineri EM.; 3. a dori foarte: i se scurg ochii dupa dansul; 4. fig. a trece repede: vieatzai sa scurs asha de iute! [V. curge].

scura² v vz scurge

scure v vz scurge

scurg scurs a scúrge v. tr. (lat. excúrrere a alerga afara k shi a curge d. cúrrere. V. curg). Fac sa curga toata apa din: a scurge un pahar nishte brinza. V. refl. Curg afara pina la ultima picatura: apa s’a scurs. Ma liberez de apa: a pune brinza’n zagirna shi a o lasa sa se scurga. Fig. Trec: zilele se scurg viatza i s’a scurs. Atzĭ scurge ochiĭ a plinge. A tzi se scurge ochiĭ dupa cineva saŭ ceva a te uĭta plin de dragoste orĭ de dor la cineva saŭ la ceva.

scúrge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scurg imperf. 3 sg. scurgeá perf. s. 1 sg. scurséi 1 pl. scúrseram; part. scurs

scúrge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scurg imperf. 3 sg. scurgeá perf. s. 1 sg. scurséi 1 pl. scúrseram; part. scurs

SCÚRGE vb. 1. a se prelinge (pop.) a pica (inv. shi reg.) a pishti. (Vinul se ~ din vas.) 2. a se strecura. (Lichidul se ~ prin fisura vasului.) 3. (inv. shi reg.) a strange. (~ branza proaspata prin sedila.) 4. v. curge. 5. v. infiltra. 6. v. perinda. 7. v. trece. 8. a trece (pop.) a vremui (inv.) a se prelungi (fig.) a curge. (Timpul sa ~ incet.) 9. v. implini.

SCÚRGE vb. v. asana curge descarca deseca desherta extorca goli seca varsa.

SCURGE vb. 1. a se prelinge (pop.) a pica (inv. shi reg.) a pishti. (Vinul se ~ din vas.) 2. a se strecura. (Lichidul se ~ prin fisura vasului.) 3. (inv. shi reg.) a stringe. (~ brinza proaspata prin sedila.) 4. ai curge ai pica ai picura a i se prelinge (pop.) ai merge. (I se ~ lacrimi din ochi.) 5. a se infiltra a patrunde (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie se ~ in pamint.) 6. a se perinda a se succeda a urma (inv. shi pop.) a se petrece. (Mashinile se ~ una dupa alta.) 7. a trece. (Intreg convoiul sa ~.) 8. a trece (pop.) a vremui (inv.) a se prelungi (fig.) a curge. (Timpul sa ~ incet.) 9. a se implini a trece. (Sau ~ 100 de ani de la...)

scurge vb. v. ASANA. CURGE. DESCARCA. DESECA. DESHERTA. EXTORCA. GOLI. SECA. VARSA.

SCÚRE vb. v. izvori veni.

scure vb. v. IZVORI. VENI.

scurge scurg v. r. a fugi a se retrage pe furish.

a i se scurge ochii dupa cineva expr. ai face placere sa vada pe cineva; a simtzi o atractzie puternica pentru cineva.