DÚCE¹ duc vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva intrun anumit loc a lua ceva sau pe cineva dintrun loc shi al pune intraltul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa = a conduce un mort la locul de inmormantare. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce al indruma al introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = ai promite (cuiva) mereu ceva amanand indeplinirea promisiunii; a inshela (pe cineva) facandui promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau de nas cu cobza cu preshul) = a inshela a amagi (cu promisiuni mincinoase). A se lasa dus de ganduri (de visare etc.) = a se lasa cuprins copleshit de ganduri. Al duce pe cineva gandul (sau mintea capul) la ceva = ai veni cuiva ceva in minte; a se pricepe (sa faca ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge intrun anumit loc a da in... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gura. 4. A transmite veshti vorbe raspunsuri salutari etc. 5. Ashi petrece viatza zilele etc. intrun anumit fel; a trai. ◊ Expr. A o duce in... = a nu mai inceta cu... a o tzine in... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi pe moarte. 6. A indura a suporta a rabda a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi ingrijorat sa nu (i) se intample ceva rau; b) a se interesa a se ocupa indeaproape (de cineva sau de ceva). A(i) duce dorul = a) ai fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. 7. A purta razboaie lupte tratative etc. 8. A depune a presta o munca. ◊ Expr. A (o) duce la capat (sau la indeplinire la bun sfarshit) = a indeplini (in bune conditzii) ceva. 9. A trage a trasa linii. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a pleca undeva sau catre cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge undeva repede fara ocol. (Pop.) A se duce dupa cineva = a se marita. A se tot duce = a merge fara incetare. A se duce cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) = a merge unde vrea unde poate oriunde. A se duce de rapa = a se prapadi a se distruge; a se cheltui; a decadea. Dutencolo! = exclamatzie prin care se exprima neincrederea fatza de ceea ce spune cineva. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului! (Substantivat) Dutevino = mishcare continua (shi intensa) incoace shi incolo. (Pop.) Ducase pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda a cutreiera (fara tzinta). ♦ A pluti pe apa sau a zbura in aer. 2. (Despre veshti zvonuri etc.) A se raspandi a se imprashtia. 3. Fig. A trece; a disparea. 4. A muri; a se sfarshi. III. Intranz. A rezista la... Lat. ducere.

duce³ [At: COD. VOR.² 17^r/3 / Pzi: duc; imt du; par: dus (inv) dush / E: ml duco ere] 1 vt (C.i. obiecte fiintze etc.) A tzine sau a sustzine in maini pe spate pe umar etc. transportand (undeva in alta parte) Si: a purta a transporta (fam) a cara (1). 2 vt (Cu determinari k „de afara”) A scoate din locul unde se afla. 3 vt (Cu determinari precedate de pp „in”) A face sa intre sa patrunda. 4 vt (Cu determinari precedate de pp „in”) A scufunda. 5 (C.i. oameni) A sprijini sa nu cada din mers. 6 vt (C.i. oameni mortzi) A transporta la biserica spre locul de inmormantare. 7 vt (C.i. mancare obiecte necesare etc.) A avea asupra sa (purtand cu sine pentru a folosi la nevoie). 8 vrp (Ivr; cu complementul „capul”) A taia. 9 vt (D. vehicule) A deplasa (1) dintrun loc in altul Si: a transporta (fam) a cara. 10 vr (D. oameni) A se deplasa (1) dintrun loc in altul cu un vehicul Si: a se transporta (fam) a se cara. 11 vt (C.i. vehicule) A face sa se deplaseze tragandul dupa sine. 12 vt A face sa se deplaseze prin alunecare pe apa sau plutire in aer. 13 vt (C.i. obiecte) A lua cu sine shi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a preda) 14 vt A face sa ajunga undeva. 15 vt A oferi cuiva (in semn de atentzie de bunavointza etc.). 16 vt A da (1) in dar. 17 vt A pune la dispozitzie. 18 vt (Ivr) A acorda (3). 19 vt A aduce pentru a propune spre cumparare Si: a oferi. 20 vt (C.i. scrisori corespondentza etc.) A face sa ajunga la destinatar. 21 vt A inmana destinatarului. 22 vt (C.i. raspunsuri veshti etc.) A face sa treaca dintrun loc in altul de la o persoana la alta Si: a transmite. 23 vt A aduce la cunoshtintza Si: a comunica (12). 24 vt (C.i. cereri memorii etc.) A inmana cuiva (pentru a lua la cunoshtintza pentru a informa pentru a rezolva etc.) Si: a prezenta. 25 vt (C.i. „salutari” „rugamintzi”) A exprima (1) in mod oral shi direct Si: a transmite a prezenta. 26 vt (C.i. oameni) A lua cu sine conducand dintro parte in alta de la unul la altul sau dintrun loc in altul Si: a conduce a insotzi. 27 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) capul sau mintea ori (rar) mintea shi capul A fi perspicace. 28 (C.i. oameni) A lua cu sine pentru a prezenta inaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop). 29 (C.i. oameni) A lua cu fortza shi a conduce (2) (sub paza) Si: a escorta. 30 vt (C.i. oameni) A lua cu sine purtand din loc in loc. 31 vt (C.i. oameni) A insotzi intro calatorie pe un drum intro actziune. 32 vt (C.i. mortzi) A merge intrun cortegiu funerar. 33 vt (Pfm; c.i. oameni) A pacali. 34 vt (Ie) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau arg cu muia cu shupa) A face cuiva promisiuni amanand mereu (sau mult timp) implinirea lor pentru a obtzine ragaz Si: a taragana a purta cu vorba. 35 vt (Ie) A ~ cu preshul (sau a ~ cu zaharelul a ~ de nas) A pacali. 36 vt (C.i. actziuni ale oamenilor) A avea asupra sa purtand toata raspunderea in luarea de hotarari (intro situatzie dificila) in adoptarea unei atitudini in rezolvarea unei situatzii pentru atingerea unui scop etc. Si: a administra (1) a conduce (4). 37 vt (Inv; c.i. state) A carmui. 38 vt (Inv c.i. armate) A conduce in lupta. 39 vt (Inv; c.i. oameni) A aduce cu (fortza) intro anumita situatzie. 40 vt A determina sa actzioneze intrun anumit fel. 41 vt (C.i. copii) A inscrie la cursurile unei trepte de invatzamant. 42 vt (C.i. animale) A dirija sa mearga intro anumita directzie Si: a mana. 43 vt (C.i. vehicule) A conduce. 44 vi (D. drumuri cu determinari locale) A ajunge intrun anumit loc Si: a o lua spre a da in. 45 vt (D. trepte scari) A urca la alt nivel. 46 vt (D. trepte scari) A cobori la alt nivel. 47 vt (D. ushi portzi etc.) A face posibila intrarea intrun spatziu. 48 vt (Fig; c.i. abstracte) A contribui (3) la aparitzia unei stari la nashterea unei situatzii. 49 vt A avea drept rezultat o stare o situatzie. 50 vt A face sa iasa din starea de repaus de imobilitate. 51 vt A schimba locul pozitzia orientand intro anumita directzie apropiind de... 52 vt A indrepta. 53 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pashii sau ashi ~ pashii A merge spre... 54 vt (C.i. oameni) A determina sa ajunga undeva (in mod real sau imaginar) Si: a imboldi a mana¹ a purta. 55 vt (Fig) A determina sa faca un anumit lucru sa actzioneze intrun anumit fel Si: a indruma a orienta. 56 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) cu gandul la... Al face pe cineva sa se gandeasca la... 57 vt (C.i. viatza traiul zilele etc.) A continua existentza (prin asigurarea conditziilor materiale facand fatza solicitarilor cheltuielilor vietzii) Si: a trai a vietzui. 58 vt (Ie) A o ~ A ramane in viatza. 59 vt (Iae) A trai intrun anumit fel Si: ai merge. 60 vt (Iae) A descurca intro situatzie dificila (a vietzii) Si: a rezista. 61 vt (Ie) A nu o (mai) ~ (mult) A nu mai avea mult de trait. 62 vt (Iae) A fi pe moarte. 63 vt (Ie) A o ~ (cu cineva) A convietzui cu cineva. 64 vt A se ingadui (3) cu cineva Si: a se impaca a se intzelege. 65 vt (Ie) A ~ casa (buna) cu cineva A trai (in buna intzelegere) cu cineva. 66 vt (C.i. viatza traiul) A trai intrun anumit fel Si: a petrece. 67 vt (Ie) A o ~ (inainte sau tot inainte mai departe) in... A nu mai inceta cu... 68 vt (Fig; c.i. durere boala etc. pex necazuri saracie pedepse etc.) A suporta cu rabdare cu resemnare Si: a suferi a rabda. 69 vt (Ie) A ~ grija sau rar vergile (cuiva sau a ceva) A fi ingrijorat sa nu i se intample cuiva ceva rau. 70 vt (Iae) A se interesa de ceva sau cineva. 71 vt (Ie) A ~ dorul sau jindul (cuiva a ceva sau de ceva) Ai fi dor de cineva sau ceva. 72 vt (Iae) A fi dornic de ceva. 73 vt (Pop; ie) A ~ frica (de cineva) Ai fi frica de cineva. 74 vt A ~ lipsa A nu avea in cantitate suficienta. 75 vt (Iae) A simtzi lipsa. 76 vi (D. fiintze de obicei urmat de determinari introduse prin pp „la”) A rezista la foame durere eforturi fizice etc. 77 vi A supravietzui in conditzii foarte grele. 78 vt (C.i. diverse feluri de munci activitatzi servicii) A desfashura sistematic in mod corespunzator prin efort propriu (in etape succesive shi pe un plan larg) Si: a presta a savarshi. 79 vt (Ie) A ~ ceva (pana) la capat sau (rar cap) sau (pana) la (bun) sfarshit A indeplini (in bune conditzii) Si: a desavarshi. 80 vt (Pop; c.i. sarcina) A mentzine in stare normala pana la termen. 81 vt (C.i. abstracte; cu determinari k „mai departe”) A continua o data ce a fost inceput. 82 vt (C.i. linii) A insemna pe o suprafatza Si: a desena a trasa a trage. 83 vt (Inv) A construi (2). 84 vt A se ocupa insistent (sau exclusiv) de... Si: a nu se lasa de... a se tzine de... 85 vt (Inv) A purta. 86 vt (C.i. conversatzii corespondentza etc.) A purta (impreuna) cu altul sau cu altzii ori intre ei Si: a intretzine. 87 vr (D. fiintze de obicei cu determinari locale mai rar finale) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva. 88 vr A parasi pe cineva sau ceva spre a se indrepta in alta parte Si: a porni a pleca. 89 vr A pleca din apropierea cuiva sau a ceva Si: a se indeparta a se retrage. 90 vr (Pop; is) (Euf; ie) Ducase pe pustii (sau reg in bolovani in dubala in tine) Dracul. 91 vr (Mpp; euf; ie) Ducase pe pustii (sau reg in pietre in bolovani) Epilepsie. 92 vr (Pop; ilv) A se ~ dupa... A se marita. 93 vr (Ilv) A se ~ cu gandul (sau inv cu gand) A se gandi. 94 vr (Ie) Dutencolo! Pleaca! 95 vt (Iae) Lasama in pace! 96 vr (Iae) Exprima neincrederea fatza de spusele cuiva. 97 vr (Ie) A se ~ in lume A pleca departe fara sa se shtie unde. 98 vr (Ie) A se ~ cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) A merge unde vrea unde poate oriunde. 99 vr (Ie) A se ~ (fiecare) in (sau la) treaba lui (ori a sa etc.) Ashi relua treburile obishnuite. 100 vr (Iae) Ashi vedea de treburile sale. 101 vr (Cu determinari k „la vale” „in jos” etc.) A se deplasa in jos pe o panta pe un loc inclinat Si: a cobori (34). 102 vr (Cu determinari locale care indica un spatziu inchis) A intra. 103 vr A se afunda (14). 104 vr (D. ochi) A intra in orbite. 105 vr (D. nave; cu determinari k „la fund”) A disparea sub nivelul apei (in urma unei avarii) Si: a se scufunda. 106 vr (Adesea cu compliniri introduse prin pp „asupra” „peste”) A se napusti. 107 vr (Cu determinari k „sus” „la deal” etc.) A urca. 108 vt (Urmat de determinari locale sau finale) A merge spre o anumita tzinta sau cu un anumit scop. 109 vr (Cu determinari nume de fiintza sau cu echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu” „dupa”) A acompania. 110 vr A vizita pe cineva. 111 vr A frecventa (2). 112 vr A se stabili intrun loc. 113 vr (Ivp; adesea cu determinari k „indarat” „inapoi”) A se inapoia. 114 vr A se intoarce acasa. 115 vr (Cu determinari k „afara” „pe afara”) A ieshi. 116 vr A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 117 vr (Pop; cu determinari k „catana” „la catanie”) A se inrola. 118 vr A merge la razboi. 119 vr (D. shtiri zvonuri) A se raspandi in toate partzile Si: a se propaga. 120 vr (Ie) A (i) se ~ (cuiva) pomina (sau faima vestea pop buhul inv minune) A ajunge sa fie cunoscut de totzi. 121 vt (C.i. idei doctrine invatzaturi) A populariza. 122 vr (D. bunuri spirituale) A se transmite din generatzie in generatzie. 123 vr (D. fiintze) A se deplasa. 124 vr (Ie) Dutevino Forfota. 125 vr (Iae) Fie! 126 vr (Cu determinari k „inainte”) A preceda in spatziu. 127 vr (Adesea urmat de determinari k „peste cap” „dea rostogolul” „dea tavalugul”) A aluneca (1) (pe un plan inclinat) rotinduse in jurul lui Si: a se rostogoli. 128 vr (Reg; d. oase incheieturi) A se luxa. 129 vr A colinda din loc in loc. 130 vr A calatori. 131 vr (D. unitatzi de timp) A trece. 132 vr (Euf; d. oameni; adesea cu determinari k „in cer” „de pe pamant” „de pe lume” etc.) A muri. 133 vr A disparea. 134 vr A se pierde. 135 vr A se termina. 136 vr (D. zapada gheatza) A se topi. 137 vr (D. bunuri materiale) A se epuiza (1). 138 vr (D. sume de bani) A se cheltui (1). 139 vr (Fam; d. oameni) A o patzi. 140 vr (Fam; d. actziuni) A eshua. 141 vr (Ie) A se lasa dus (de ganduri de visare) A se lasa copleshit de ganduri de visare. 142 vr Ashi petrece viatza. 143 vr (Ie) A se ~ drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) A merge repede undeva. 144 vr (Ie) A se tot ~ A merge fara incetare. 145 vi A rezista la... corectata

DÚCE¹ duc vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva intrun anumit loc a lua ceva sau pe cineva dintrun loc shi al pune intraltul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa = a conduce un mort la locul de inmormantare. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce al indruma al introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = ai promite (cuiva) mereu ceva amanand indeplinirea promisiunii; a inshela (pe cineva) facandui promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau de nas cu cobza cu preshul) = a inshela a amagi (cu promisiuni mincinoase). A se lasa dus (de ganduri de visare etc.) = a se lasa cuprins copleshit de ganduri. Al duce pe cineva gandul (sau mintea capul) la ceva = ai veni cuiva ceva in minte; a se pricepe (sa faca ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge intrun anumit loc a da in... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gura. 4. A transmite veshti vorbe raspunsuri salutari etc. 5. Ashi petrece viatza zilele etc. intrun anumit fel; a trai. ◊ Expr. A o duce in... = a nu mai inceta cu... a o tzine in... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi pe moarte. 6. A indura a suporta a rabda a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi ingrijorat sa nu (i) se intample ceva rau; b) a se interesa a se ocupa indeaproape (de cineva sau de ceva). A(i) duce dorul = a) ai fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. 7. A purta razboaie lupte tratative etc. 8. A depune a presta o munca. ◊ Expr. A (o) duce la capat (sau la indeplinire la bun sfarshit) = a indeplini (in bune conditzii) ceva. 9. A trage a trasa linii. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a pleca undeva sau catre cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge undeva repede fara ocol. (Pop.) A se duce dupa cineva = a se marita. A se tot duce = a merge fara incetare. A se duce cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) = a merge unde vrea unde poate oriunde. A se duce de rapa = a se prapadi a se distruge; a se cheltui; a decadea. Dutencolo! = exclamatzie prin care se exprima neincrederea fatza de ceea ce spune cineva. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului! (Substantivat) Dutevino = mishcare continua (shi intensa) incoace shi incolo. (Pop.) Ducase pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda a cutreiera (fara tzinta). ♦ A pluti pe apa sau a zbura in aer. 2. (Despre veshti zvonuri etc.) A se raspandi a se imprashtia. 3. Fig. A trece; a disparea. 4. A muri; a se sfarshi. III. Intranz. A rezista la... Lat. ducere.

DÚCE² duc vb. III. I. Tranz. 1. (Subiectul este mai ales o fiintza) A purta a transporta ceva dintrun loc in altul tzinind in mina in bratze in spinare etc. [Pachetul] la luat Ionutz sal duca inapoi. DAVIDOGLU M. 20. Trebuie sa ducem bucatele de pe cimp acas'? CAMIL PETRESCU B. 9. Calui... spre muntzi incet porneshte Ducind lin shi nesimtzit Pe stapinul lui iubit. ALECSANDRI P. II 20. ◊ Fig. Totzi cei ce trec... duc in ranitze shin suflete numai geamat. CAMILAR N. I 215. Pashii mei erau ushori caci duceau greutatea fericirii. ISAC O. 230. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa (sau la ultima locuintza etc.) = a conduce la locul de inmormintare. Am dus la ultimai locuintza pe un june... plin de sperantze shi de viitor. MACEDONSKI O. IV 11. Se mishcin line pasuri Ducind la groapa trupul reginei dunarene. EMINESCU O. I 92. ◊ (Subiectul e vintul o apa curgatoare etc.) Vintul baltaretz plutea pe deasupra pomilor ducind spre padure mirosurile molipsitoare ale apelor statute. MACEDONSKI O. III 6. (Poetic) Pe marea vietzii cind te duce vintul Fietzi cirma cugetarea de tzie pinza simtzimintul. DAVILA V. V. 143. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce sau introduce undeva; a conduce a indrepta. Costea fu dus de escorte. CAMILAR N. I 364. Ii pregatira un cufar un geamantan shil dusera la gara. BASSARABESCU S. N. 32. Nul ducem noi la spinzuratoare numai asha de flori de cuc. CREANGA P. 332. ◊ Expr. A duce (pe cineva) de nas v. nas. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a promite mereu aminind indeplinirea promisiunii. Ii promisese Filica plugul shi caii lui; dar uite asha il dusese cu vorba zi de zi pina ce cazuse neaua. MIHALE O. 56. (Familiar) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau cu cobza cu preshul) = a prosti (pe cineva) a amagi. ◊ Fig. SHi mugurii tainicii... Cu mina lor dulce De puf shi naluca Pe caile soarelui Vor sa ne duca. BANUSH B. 63. Chemam noaptea sa ma duca in bratzele fericirii. ISAC O. 237. (Rar) A cirmui a conduce. Patruzeci shi shapte de ani am dus tzara cu noroc. DELAVRANCEA A. 75. ♦ Intranz. (Subiectul e un drum o cale etc.) A conduce intrun loc anumit a da in... Pe malul apei sempletesc Carari ce duc la moara. COSHBUC P. I 191. Dau intre huditzi pe drumul care ducea la noi acasa. CREANGA A. 67. ♦ Intranz. Fig. A avea k rezultat. Practica nea aratat k munca colectiva duce la creshterea exigentzei in indeplinirea sarcinilor. SCINTEIA 1953 nr. 2762. ♦ (Subiectul e simtzirea ochii etc.) A calauzi a indrepta. Afla shi tu acum de ceam fost pornit incotro neor duce ochii. CAMILAR N. I 328. Nebuniile mele pentru care am fost certat destul nu ma pot duce pina la orbire. SADOVEANU Z. C. 117. Simtzirea lui era atit de... bolnavicioasa incit daca mintea nu iar fi fost puternica aceasta simtzire lar fi dus la nebunie. MACEDONSKI O. III 24. ◊ Expr. A se lasa dus (de ginduri de visare etc.) = a se lasa copleshit de ginduri a se cufunda in ginduri in visare. In fatza muntzilor noshtri sufletul se lasa dus de visare: k intro elegie fara sfirshit. RUSSO O. 100. Al duce capul (sau gindul mintea) sau al taia capul (pe cineva) v. cap. ♦ A mina (vitele oile). Sint vreo cincishase zile de cind a fost sa duca vitzeii la suhat. CREANGA P. 14. 3. A apropia ceva de o parte a corpului. A duce mincarea la gura. ▭ Am simtzit... raspunse capitanul ducindushi degetul aratator la buze in semn de taina. CAMILAR N. I 143. Duce intruna mina la git k shi cum shiar cauta cravata absenta. SEBASTIAN T. 81. 4. (Cu privire la veshti vorbe raspunsuri salutari) A transmite. SHiacum dami mina! A sunat Cornistul de plecare Du Oltului din partea mea O calda salutare. COSHBUC P. I 79. Greuceanu... dete fratelui sau [un cal] k sa duca ImparatuluiRoshu vestea cea buna. ISPIRESCU L. 226. Prea bine: mergi la doamna sai duci aceasta veste. ALECSANDRI T. II 88. 5. (Cu complementul «viatza» «zilele» etc.) A trai a petrece. Duceau trai de cine dupa ce grofii shi baronii i alungasera din moshtenirea obshteasca. CAMILAR T. 12. Cum tzi se pare viatza asta de prefacatorie de minciuna grosolana care o duci de o saptamina? CAMIL PETRESCU T. I 138. Ma dojenit pentru obscuritatea shi trindavia in care imi duc viatza. GALACTION O. I 26. ◊ Expr. A duce casa buna (cu cineva sau cu ceva) v. casa. A o duce in... = a nu mai inceta din... a o tzine in... Eu ma cunosc; sint pacatos K prea am duson ris shi glume. Prea drag mia fost sa fiu in lume SHiam prea iubit cea fost frumos! COSHBUC P. I 198. Intro batalie o duse cit trai. ISPIRESCU U. 20. O ducea tot intrun cintec de parca era toata lumea a lui. CREANGA P. 299. A o duce (bine rau etc.) (cu cineva) = a trai (bine rau etc.) (cu cineva). In companie la mine vei duceo bine. CAMILAR N. I 268. Cum o duci bre Minecutza? SADOVEANU P. M. 186. A mai duso asha citeva luni shi a mers sashi ia locul de veci linga mama. M. I. CARAGIALE C. 83. Sa ai femeie cum trebuie shi so duci cu dinsa pina la adinci batrinetze. CREANGA P. 169. A no (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi gata sa se prapadeasca. Socotea k deacuma na mai duceo mult shi a muri. SBIERA P. 287. A (o) duce la tavaleala v. tavaleala. ♦ A face a se tzine de... Intruna rasunau in tabara viersurile saltaretze shi repezi ale lautarilor shi voinicii duceau jocuri shi chefuri zile intregi. SADOVEANU O. I 176. 6. (Subiectul e o fiintza; cu privire la suferintza etc.) A indura a suporta a suferi a rabda. Cinen pace duce greul bogatziei shi luminii? SHin razboi cinei viteazul fara slava fara nume? VLAHUTZA O. A. 51. ◊ Expr. A duce grija (unei fiintze sau a unui lucru) = a) a fi ingrijorat sa nu i se intimple (cuiva) vreun rau. Ia las’moshule nui duce grija. CREANGA P. 211. Maicasa grijai ducea. ALECSANDRI P. P. 38; b) a se interesa a se ocupa (de cineva sau de ceva). Dupa moartea lui tatasau el singur a trebuit sa duca grija casei. DUNAREANU CH. 9. Maritate mindra mea Dupa mine nu shedea K eu nutzi mai duc grija! JARNÍKBIRSEANU D. 261. A duce dorul = a) (complementul indirect indica o persoana) ai fi dor de cineva. Barbate leaga vornicia de gard k eu nu mai am parte de tine shitzi duc doru. ALECSANDRI T. I 245; b) (complementul indirect indica un lucru) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. Cutii cu rahat shiraguri de smochine... shi cite shi mai cite de care duceam dorul la shcoala. La TDRG. 7. (Cu privire la razboaie lupte tratative etc.) A purta. Poporul... E altul acum decit a fost atunci Impins sub jugul strainei porunci Sa duca razboaie nedrepte. BOUREANU S. P. 30. Crima asta au facuto jandarmii ei care duc razboiul lor. CAMILAR N. I 162. ♦ (Cu privire la o munca) A depune a presta. A duce o munca de raspundere. ♦ (Determinat prin «la capat» «la indeplinire» «la bun sfirshit» etc.) A indeplini. Ce nu putura scoate la cale domnii cei mari shi invatzatzi o fata de tzaran o sa duca la indeplinire! RETEGANUL P. IV 30. 8. (Cu privire la linii) A trage a desena. Duc o tangenta la cerc. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a trece (dintrun loc in altul pe o distantza de obicei mica). De sfintuVasile sa dus cu flacaii la urat. SADOVEANU O. I 354. Ma intreba o data unde ma duceam. Ii spusei k la Academie. M. I CARAGIALE C. 113. Se ducea adesea prin gradina. ISPIRESCU L. 83. ♦ (Mai ales in opozitzie cu ramine shi veni) A pleca (departe intro calatorie lunga). Mini dimineatza ne ducem la Piatra. SADOVEANU B 65. Vezi rindunelele se duc Se scutur frunzele de nuc. EMINESCU O. I 235. Eu mindrutza plec ma duc... Pleacate sa te sarut. JARNÍKBIRSEANU D. 111. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge dea dreptul undeva repede fara ocol. Sa dus glontz la el pina a ajuns in rascrucea blestemata. POPA V. 333. Neagu cum scapa de la vapor se ducea intins la Evantia. BART E. 167. Se duce drept la fratesau k sai duca bucurie. CREANGA P. 44. A se duce in treaba lui (sau intreabashi sau intrale sale) = a pleca ashi vedea de drum. Se duse fiecare intrale sale. ISPIRESCU L. 99. Dupa ce sa sfirshit nunta feciorii sau dus in treaba lor. CREANGA P. 5. A se duce pe aci incolo = a pleca a o shterge a se carabani. A se duce k vintul (shi k gindul) = a se duce foarte repede. A se duce in lume (sau in toata lumea sau in lumea larga) v. lume. Dutencolo! exclamatzie prin care se exprima neincredere fatza de ceea ce spune cineva (Substantivat) Dutevino = mishcare continua incoace shi incolo alergatura. Deasupra celor patru terase largi e un neintrerupt dutevino de vagonete. BOGZA C. O. 184. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului (sau la dracul focului la pacatele pe urlatzi in boala etc.). Vorbaria pudrata domoala... Prea imbuibata macar cai goala Nici o scofala Ducase dracului! DESHLIU G. 9. Ba mai dute shi dracului. RETEGANUL P. I 23. A lasat shi bani shi tot shi sa dus pe urlatzi dupa ceilaltzi. CREANGA P. 60. Ducasepepustii (cu valoare de substantiv) = a) dracul; b) epilepsie. Li se sperie copiii shi li se bolnavesc de ducasepepustii. SADOVEANU P. M. 265. A se duce pe copca v. copca. A Se duce de ripa = a se prapadi a se narui a decadea. Cind eu strig in conferintza k se duce shcoala de ripa dta taci. SEBASTIAN T. 213. (Despre fete sau femei) A se duce dupa cineva = a se marita. Eu Costane dupa el nu ma duc... cai coltzat shi hid. CAMILAR N. I 29. Dupa ciobanel moi duce K guritza lui e dulce! JARNÍKBIRSEANU D. 75. A i se duce ochii (sau inima) dupa cineva = a se uita cu drag la cineva sau la ceva a se indragosti de cineva. [Fetele erau] asha de frumoase shi de dragalashe k tzi se ducea inima dupa dinsele. SBIERA P. 150. A se tot duce = a merge mereu fara a se opri. Sa tot dus cale de trei zile. RETEGANUL P. V 29. Ivan incepe iar a cinta shi se tot duce inainte. CREANGA P. 299. Se tot duc se duc mereu. EMINESCU O. I 104. A se duce cu dumnezeu (sau in plata in shtirea lui dumnezeu sau in plata domnului) = a merge in drumul lui a se duce in treaba lui. Apoi te dun shtirea lui dzeu. RETEGANUL P. III 54. Sa se duca in plata lui dumnezeu. CREANGA P. 292. ♦ A merge a umbla (fara o anumita tzinta); a colinda a cutreiera. Ma duc ma duc mereu peun drum Ce se pierden departari de fum. BENIUC V. 20. Se duse asha in neshtire in ograda cu pruni. DELAVRANCEA H. T. 150. Mergea Ivan... fara sa shtie unde se duce. CREANGA P. 297. ♦ A pluti a fi purtat de apa. Se duse butoiul pe Dunare. ISPIRESCU L. 354. ◊ Expr. A se duce pe apa simbetei (sau pe girla) v. apa. 2. (Despre «veste» «zvon» «nume» etc.) A se raspindi a se latzi. Ushor se duce nume Deun lucru bun in lume Dar mai ushor deun lucru Frumos cuadevarat. COSHBUC P. I 277. Asemene pietre fac podoaba imparatziei mele; nu se gasesc altele mai mari shi mai frumoase decit aceste la nici o imparatzie shi de aceea sa dus vestea in toata lumea. CREANGA P. 218. 3. Fig. A trece. Numai de sar duce noaptea asta blestemata mai repede. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 328. Ia acushi se duce noaptea shi vai! de odihna noastra. CREANGA P. 253. ♦ A eshua. Va sa zica afacerea cu mahorca sa dus. CAMILAR N. I 147. ♦ A disparea. Sa dus zapada alba de pe intinsul tzarii Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI O. 174. 4. Fig. (Despre fiintze uneori urmat de determinari k «din lume» «de pe fatza pamintului») A muri. Cei ce sau dus nimica nu mai vor. JEBELEANU C. 34. Noroc de tragatori... k altfel ma duceam shi eu. CAMILAR N. I 286. Sa navem noi un copil macar care... sa ne inchiza ochii cind o fi sa ne ducem! DELAVRANCEA S. 241. SHi nu cumva sa faci de altfel k teai dus de pe fatza pamintului. CREANGA P. 233. ◊ Fig. Sa dus amorul un amic Supus amindurora. EMINESCU O. I 184. ♦ (Despre lucruri) A se sfirshi. Ma gindesc la trecut... toate sau dus sau scufundat in neshtiut. SADOVEANU O. VII 191. III. Intranz. A rezista a tzine la... Era singurul care nu ducea la bautura. M. I. CARAGIALE C. 16. [Bradul] sanatos din fire shia impletit inima shi a dus la necazuri k un sfint. BASSARABESCU V. 49. Cum putetzi duce fara pine? RETEGANUL P. IV 41.

A SE DÚCE ma duc intranz. 1) A se deplasa a pleca undeva. ~ la shcoala. ◊ ~ dupa cineva a se marita. ~ drept (sau glontz intrun suflet fuga pushca) a merge repede shi fara ocoliri. ~ pe copca (sau pe garla pe apa sambetei) a se pierde. Dutevino intro parte shi in alta. 2) (despre zvonuri veshti) A se raspandi repede. /<lat. ducere

A DÚCE duc 1. tranz. 1) (obiecte fiintze) A cara dintrun loc in altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de locomotzie); a transporta. 2) (fiintze) A insotzi mergand alaturi sau din urma. ~ copilul la shcoala. ~ vitele la pascut. ◊ ~ pe cineva de nas (sau cu vorba cu zaharelul) a mintzi pe cineva amanand tot timpul indeplinirea unei promisiuni. Al ~ capul (sau mintea) a se pricepe. 3) (linii) A imprima pe o suprafatza plana; a trasa. ~ o perpendiculara. 4) (shtiri veshti informatzii) A comunica (printrun intermediar); a transmite. 5):~ dorul a) ai fi dor de cineva; b) a simtzi lipsa unui lucru. ~ grija a purta grija de; a avea raspundere pentru ceva sau cineva. ~ razboi lupte a lupta; a se razboi. ~ la capat (sau la bun sfarshit) a indeplini; a termina. ~ in ispita a face pe cineva sa savarsheasca fapte rele. 2. intranz. 1) (despre drumuri) A avea directzia; a conduce; a indrepta. SHoseaua duce la Chishinau. 2) (urmat de obicei de un circumstantzial de mod) A avea un anumit mod de trai; a trai. A o ~ bine. A o ~ tot intrun chef. ◊ A o ~ cu chiu cu vai (sau k vai de lume) a trai foarte greu. A no mai ~ mult a nu mai avea mult de trait; a fi pe patul de moarte. 3) A avea drept rezultat. Aceasta nu duce la ceva bun. /<lat. ducere

duce v. 1. (de fiintze) a conduce a face sa mearga cu sine: il duse la shcoala; 2. (de lucruri) a cara a transporta; 3. a petrece: a duce o vieatza lina; 4. a suporta a suferi; a duce lipsa dorul; 5. a merge a pleca: a se duce dupa apa. [Lat. DUCERE].

duc dus a dúce v. tr. (lat. duco dúcere it. durre fr. duire sp. ducir pg. duzir. V. aduc. Imperativu du! nu duce!). Port tzin: a duce steagu. Transport car: duc pine acasa trenu duce oamenĭ. Conduc intovarashesc: duc pe cineva pina acasa. V. intr. Rezist durez: duc mult. Duc de mina conduc tzinind de mina. Duc o viatza buna rea grea saŭ o duc bine raŭ greŭ traĭesc bine raŭ greŭ. O duc tot intr’un chef chefuiesc continuŭ. Duc lipsa de ceva imĭ lipseshte ceva. Duc ceva la bun sfirshit la capat termin bine. Duc la tavaleala rezist ostenelilor zdruncinaturilor. A te duce capu la ceva sa facĭ ceva a te pricepe la ceva. Duc (saŭ port) de nas pe cineva il duc il joc cum imĭ place mie. Dul! ĭal! indeparteazal! V. refl. Plec merg: ma duc in gradina la shcoala la Galatzĭ. Fig. Mor (adica ma duc pe cealalta lume). Ma duc pe jos 1) ma duc mergind pe picĭoare 2) ma duc pin partea de jos (de ex. in catu de jos). S’a dus vestea k de popa tuns s’a raspindit vestea grozav. Ducase pe pustiĭ numele popular al epilepsiiĭ al boaleĭ copiilor.

+duce² (a se ~) (a merge) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma duc 3 sg. se duce perf. s. 1 sg. ma dusei 1 pl. ne duseram m.m.c.p. 1 pl. ne duseseram; conj. prez. 1 sg. sa ma duc 3 sa se duk/ducase; imper. 2 sg. afirm. dute neg. nu te duce; ger. ducanduma; part. dus

dúce¹ (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. duc 1 pl. dúcem 2 pl. dúcetzi perf. s. 1 sg. duséi 1 pl. dúseram; imper. 2 sg. du neg. nu dúce; part. dus

dúce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. duc 1 pl. dúcem 2 pl. dúcetzi perf. s. 1 sg. duséi 1 pl. dúseram; imper. 2 sg. du neg. nu dúce; part. dus

DÚCE vb. 1. v. cara. 2. v. transporta. 3. a deplasa. (~ lingura la gura.) 4. v. merge. 5. v. deplasa. 6. a se deplasa a se transporta. (Sa ~ la fatza locului.) 7. v. pleca. 8. a merge a pleca a porni (pop.) a (se) mishca (inv. shi reg.) a pasa. (Unde te ~?) 9. v. merge. 10. v. trece. 11. a colinda a cutreiera. (Se ~ prin muzee.) 12. a aduce. (Mia ~ pachetul acasa.) 13. v. ghida. 14. v. insotzi. 15. a conduce a purta. (O ~ de mana.) 16. v. transmite. 17. a se indrepta a merge. (Acesta e drumul care ~ spre...) 18. v. trasa. 19. v. raspandi. 20. v. desfashura. 21. v. purta. 22. a intretzine a purta. (A ~ o corespondentza vie cu...) 23. v. suporta. 24. v. rezista. 25. a trai a vietzui. (O ~ rau.) 26. ai merge. (SHtiu k o ~ bine!) 27. v. sfarshi. 28. v. muri.

DÚCE vb. v. ademeni amagi carmui conduce dirigui domni guverna incanta inshela mintzi momi pacali prosti purta stapani trisha.

duce vb. v. ADEMENI. AMAGI. CIRMUI. CONDUCE. DIRIGUI. DOMNI. GUVERNA. INCINTA. INSHELA. MINTZI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. STAPINI. TRISHA.

DUCE vb. 1. a cara a purta a transporta (reg.) a carabani (inv.) a podvodari a transportarisi. (Doi sanitari ~ bolnavul.) 2. a lua a transporta. (Mashina nea ~ pina la...) 3. a deplasa. (~ lingura la gura.) 4. a se deplasa a merge a se mishca a umbla (pop.) a se purta. (Se ~ putzin prin gradina.) 5. a se da a se deplasa a merge. (Se ~ cu doi pashi inapoi.) 6. a se deplasa a se transporta. (Sa ~ la fatza locului.) 7. a se cara a pleca. (Sa te ~ imediat de aici!) 8. a merge a pleca a porni (pop.) a (se) mishca (inv. shi reg.) a pasa. (Unde te ~?) 9. a merge. (Se ~ la doctor.) 10. a merge a trece. (Te rog sa te ~ shi pe la noi.) 11. a colinda a cutreiera. (Se ~ prin muzee.) 12. a aduce. (Mia ~ pachetul acasa.) 13. a calauzi a conduce a ghida a indruma. (O ~ prin muzee.) 14. a acompania a conduce a insotzi a intovarashi a petrece (reg.) a introloca. (Il ~ pina la poarta.) 15. a conduce a purta. (O ~ de mina.) 16. a transmite. (Ai ~ salutari de la...) 17. a se indrepta a merge. (Acesta e drumul care ~ spre...) 18. a trage a trasa. (~ linii paralele.) 19. a (se) difuza a (se) imprashtia a (se) intinde a (se) latzi a (se) propaga a (se) raspindi a (se) transmite (rar) a (se) vehicula (inv.) a (se) povesti a (se) vesti. (SHtirea sa ~ peste tot.) 20. a depune a desfashura a efectua a executa a face a indeplini a intreprinde a presta. (A ~ acolo o munca utila.) 21. a da a desfashura a purta a sustzine (inv.) a sta. (Au ~ o lupta continua cu inertzia.) 22. a intretzine a purta. (A ~ o corespondentza vie cu...) 23. a indura a rabda a suferi a suporta. (El a ~ tot greul.) 24. a rezista a tzine. (O haina care ~ la tavaleala.) 25. a trai a vietzui. (O ~ rau.) 26. ai merge. (SHtiu k o ~ bine!) 27. a se incheia a se sfirshi a se termina a trece. (Sa ~ shi vacantza!) 28. a deceda a disparea a muri a pieri a se prapadi a raposa a (se) sfirshi a se stinge a sucomba (livr.) a repauza (inv. shi pop.) a se savirshi (inv. shi reg.) a se pristavi (inv.) a se proslavi (ir.) a crapa a plesni (inv. shi reg. ir.) a se sparge (fig. shi fam.) a se curatza (fig.) a adormi (livr. fig.) a expira (inv. shi pop. fig.) a pica (inv. shi reg. fig.) a se muta a se petrece (arg.) a o mierli. (Sa ~ shi bietul Matei!)

A duce ≠ a aduce

A se duce ≠ a sosi a veni a se intoarce a reveni

dúce (dúc dús) vb. 1. A lua cu sine pe cineva spre al conduce. 2. A calauzi a orienta. 3. A trasa a schitza. 4. A transporta ceva sau pe cineva intrun anumit loc a lua ceva sau pe cineva shi al pune in alt loc. 5. A cara. 6. A suporta a indura. 7. A rezista a dainui. 8. A face sa reziste a face sa dainuie. 9. (Arg.) A inshela a incurca. 10. A trece. 11. A trai. 12. (Cu pron. compl. o) A se descurca a se aranja. 13. (Refl.) A pleca a porni. 14. (Refl.) A merge. 15. (Refl.) A face drumul. 16. (Refl.) A trece a se scurge. 17. (Refl.) A pieri a disparea a se face nevazut. 18. (Refl.) A muri. Mr. duc dusha dutzire; megl. ducu dush. Lat. dūcĕre (Cihac I 83; Pushcariu 552; CandreaDens. 517; REW 2785); cf. it. durre prov. v. fr. duire. In general in celelalte limbi romanice sau conservat mai bine formele compuse cf. aducir conducir seducir reducir. Pentru semantismul romanic al formelor pronominale cf. Densusianu Hlr. I 182. Der. duca s. f. (plecare mers); ducase pe pustii s. m. (epitet popular al diavolului; epilepsie); dus adj. (plecat absent; desprins de realitate ingindurat; alienat nebun); dus s. m. (persoana absenta; mort defunct); dus s. n. (plecare). Cf. aduce.

IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce te vei intoarce niciodata nu vei pieri in razboi Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intonatzie respectiv de punctuatzie: „te vei duce te vei intoarce niciodata (nu) vei pieri in razboi” sau „te vei duce te vei intoarce niciodata (nu) vei pieri in razboi”.

IN SILVAM NON LIGNA FERAS (lat.) sa nu duci lemne in padure Horatziu „Satirae” I 10 34.

OMNIA MEA MECUM PORTO (lat.) tot ceea ce am duc cu mine Versiunea latina a raspunsului care lar fi dat filozoful Bias concetatzenilor sai miratzi k paraseshte cetatea (Priene) asediata de pershi fara sashi ia nimic cu el. Spiritul constituie unica bogatzie a intzeleptului un bun carel insotzeshte peste tot.

A (se) vinde pe un blid de linte Expresia foarte veche shi raspindita vine din biblie care era pe vremuri singura carte care o invatzau shi… neshtiutorii de carte. Se povesteshte k Esau intiiul nascut al patriarhului Isac revenind intro zi acasa de la cimp obosit shi infometat ia cerut lui Iacob fratele sau geaman sai dea shi lui sa manince din lintea care acesta o gatise. Iacob care inca din pintecele mamei (spune legenda) se afla intro mare rivalitate cu Esau fu de acord sai dea un blid de linte dar cu conditzia k fratele sau sai cedeze in schimb dreptul de primogenitura (de primnascut) care la orientali k shi la casele domnitoare era legat de anumite privilegii. Tirgul sa facut shi acel biet „blid de linte” a ajuns de atunci in multe limbi shi in multe guri! Expresia inseamna: a te vinde pentru o nimica toata atzi inchiria serviciile pentru o bagatela etc. BIB.

duce duc v. t. a pacali a inshela; a mintzi.

a (nu)l duce capu / mintea expr. a (nu) fi inteligent.

a duce / face casa buna expr. a se intzelege perfect; a se potrivi perfect.

a duce anaconda la apa expr. (adol.) a urina.

a duce copiii la piscina expr. (adol.) a se masturba.

a duce cu cobza / iordanul / muia / preshul expr. (intl.) a inshela a mintzi.

a duce dorintza sus expr. (intl.) a denuntza.

a duce la mustatza expr. (pop.) a consuma multe bauturi alcoolice.

a duce peshchesh expr. v. a da mita.

a duce porcii la jir expr. (pop.) a sforai in somn.

a duce poshta / shtafeta expr. 1. a barfi. 2. a se tzine de intrigi.

a i se duce buhul (k de popa tuns) expr. a starni valva cu o fapta neobishnuita; a deveni foarte cunoscut.

a o duce k vai de lume expr. a avea o situatzie materiala precara.

a se duce bou shi a se intoarce vaca expr. (peior.) a ramane la fel de prost k la inceput (dupa o calatorie de studii dupa o perioada de instruire etc.).

a se duce k toporul la fund expr. a se scufunda.

a se duce k vantul shi k gandul expr. a calatori foarte rapid.

a se duce de rapa expr. 1. a se distruge a se nimici. 2. (d. planuri proiecte) a eshua.

a se duce dulutza expr. (pop.) a fugi a disparea.

a se duce pe apa Sambetei / pe copca expr. a se distruge a se pierde.

a se duce pe cur expr. (adol. vulg.) a avea parte de necazuri; a da faliment.

a se duce sa dea un telefon / sa ude trandafirii expr. (glum. eufem.) a merge la W.C.

ashi duce crucea expr. a indura cu demnitate nenorocirile vietzii.

ashi purta / ashi duce crucea expr. a indura o suferintza mare.

dute batetzi coasa! expr. (adol. iron.) pleaca! fugi!

dute de te plimba! expr. lasaman pace! pleaca!

dute pe ghetou! expr. (detz.) dute dracului!

dute sami scrii! expr. (adol. iron.) lasaman pace! pleaca!

dute shi te pisha! expr. (vulg.) lasaman pace! pleaca!

fostai lele cat ai fost dar teai dus pe pula in jos expr. (obs.) timpul trece in mod implacabil.

unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.