MURÍ mor vb. IV. Intranz. 1. A inceta de a mai trai de a mai fi in viatza; a raposa a deceda a sucomba a expia. ◊ Expr. A muri cu zile = a deceda in urma unei boli insuficient ingrijite sau in imprejurari neprevazute. ♦ (Prin exagerare) A suferi foarte tare a se simtzi covarshit de o durere de un sentiment etc. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „dupa”) A tzine foarte mult la cineva sau la ceva ai placea nespus a iubi cu patima. 2. (Despre plante) A se usca a se veshteji. 3. Fig. A inceta de a mai fi vazut sau auzit; a se pierde treptat a se stinge. Lat. moriri.

muri¹ vi [At: PSALT. HUR. 70^r/24 / Pzi: mor / E: ml moriri] 1 A inceta din viatza Si: a deceda a raposa (arg) a mierli¹. 2 (Icn; gmtz; irn) Arata posibilitatea de a trece peste o situatzie dificila neplacuta. 3 (Prin exagerare udp „de”) Exprima un grad maxim de intensitate. 4 (Ie) A ~ de foame A fi foarte sarac. 5 (Ie) A ~ shi a invia Se spune pentru a indica intensitatea maxima a unei senzatzii sau a unui sentiment. 6 (Ie) A ~ sa... A fi foarte dornic de a... 7 (Ie) A ~ dupa... A tzine foarte mult la... 8 (Ie) Pana mor Multa vreme. 9 (Iae) intreaga viatza. 10 (Ie) Sa mor! Se spune pentru a intari o afirmatzie. 11 (Gmtz; ie) Nu iar ~ multzi inainte! Se spune la adresa unei persoane care o urashti careia i doreshti moartea. 12 (D. animale crescute de om pentru ai servi k hrana; ie) A ~ mortaciune A muri netaiat neinjunghiat impropriu potrivit traditziei pentru a fi mancat. 13 (Ie) Nici (nu) traieshte nici nu moare Se spune despre cei ce zac bolnavi vreme indelungata. 14 (Reg; ie) Traind shi nemurind Daca vom trai. 15 (Ie) A ~ cu zile A muri inainte de vreme in urma unei boli insuficient ingrijite sau in imprejurari neprevazute. 16 (Ie) A ~ fara lumanare A muri pe neashteptate fara a putea fi indeplinita datina aprinderii unei lumanari. 17 (Fig) A inceta total sau partzial sa mai fie vazut sau auzit Si: a disparea a se pierde a se stinge. 18 (Fig) A se termina. 19 (Reg; d. stele) A cadea. 20 (Udp „dupa”) A tzine foarte mult la cineva sau la ceva ai placea nespus a iubi cu patima. 21 (D. plante) A se usca a se veshteji.

MURÍ mor vb. IV. Intranz. 1. A inceta de a mai trai de a mai fi in viatza; a raposa a deceda a sucomba a expia. ◊ Expr. A muri cu zile = a deceda in urma unei boli insuficient ingrijite sau in imprejurari^[1] neprevazute. ♦ (Prin exagerare) A suferi foarte tare a se simtzi covarshit de o durere de un sentiment etc. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „dupa”) A tzine foarte mult la cineva sau la ceva ai placea nespus a iubi cu patima. 2. (Despre plante) A se usca a se veshteji. 3. Fig. A inceta de a mai fi vazut sau auzit; a se pierde treptat a se stinge. Lat. moriri. modificata

MURÍ mor vb. IV. Intranz. 1. A inceta de a mai trai de a mai fi in viatza; ashi pierde viatza a raposa a deceda. Baiatul vioi tinarul plin de avint shi de vise prietinul tineretzii mele murise! SADOVEANU O. VIII 20. Deoi muri... al meu nume or sal poarte Secolii din guran gura. EMINESCU O. I 133. ◊ Fig. Mor azi zimbetele mele Moarentreaga vraja firii. GOGA C. P. 114. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind cauza mortzii) Niciodata na crezut k intradevar se poate muri de foame. C. PETRESCU C. V. 129. Ei bine ar fi sa poata muri omul cind vrea; dar.. nu moare nimeni de asta! CARAGIALE O. I 64. ◊ (In imprecatzii shi juraminte) Sa mor dacantzeleg ceva. CARAGIALE P. 136. ◊ (La viitor in constructzii negative k incurajare la o actziune adesea ironic) Teai deprins tot la lesh... Mai shezi shi pin tzinut k nui muri. ALECSANDRI T. I 183. ◊ Expr. A muri cu zile = a muri in urma unei boli neingrijite sau in imprejurari neprevazute. (Invechit shi popular) A muri cu moarte = a muri condamnat la moarte shi executat. Dupa datinele noastre cu moarte trebuie sa mori. ISPIRESCU L. 76. ◊ Tranz. (Cu complement intern) A muri moarte de erou. ♦ Fig. (Despre plante) A se usca a se veshteji. A murit pe lunca macul A murit shii mult deatunci. COSHBUC P. II 276. 2. (Prin exagerare) A suferi foarte tare a fi la capatul puterilor a se simtzi covirshit (de o senzatzie dureroasa de o stare psihica de un sentiment apasator etc.). V. consuma. Tabarau pe bietul om cu gura: tata mie foame tata mor de foame! ISPIRESCU I. 174. Striga cit il lua gura k moare de frig. CREANGA P. 239. Sa moara de ciuda celelalte fete. ALECSANDRI T. I 36. ◊ (Urmat de un conjunctiv prin care se exprima o dorintza) Murea sa afle toate despre totzi shi sa cleveteasca. REBREANU R. I 178. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «dupa») A tzine foarte mult la cineva sau la ceva a iubi cu patima a nu se putea lipsi de fiintza sau de obiectul iubit. Fete mari shi mititele Moare neica dupa ele. ANT. LIT. POP. I 105. Sfintul soare dacai soare SHi tot dupa tine moare; Dara eu fecior sarac Cum sa nu mor deal tau drag? JARNÍKBIRSEANU D. 15. 3. Fig. A inceta de a mai fi vazut sau auzit a se pierde a se stinge treptat. De pe dealuri departate raspundeau melodii de bucium treceau k vintul serii shi mureau in departari. SADOVEANU O. I 101. Drumul murea in desishul negruverde a doi muntzi parca impreunatzi. HOGASH DR. II 3. Focul ce murea in soba co albastra vilvataie. MACEDONSKI O. I 84.

A MURÍ mor intranz. 1) A inceta de a mai trai; a se stinge din viatza; a se sfarshi; a deceda; a raposa; a sucomba. * ~ dupa cineva (sau dupa ceva) a tzine foarte mult la cineva (sau la ceva); a suferi foarte tare pentru cineva (sau ceva). ~ de foame a) a fi foarte flamand; b) a fi foarte sarac. ~ de dor (frica tristetze) a fi covarshit de dor (frica tristetze). ~ cu zile a muri inainte de vreme (in imprejurari nefaste sau neglijand o boala). A trage sa moara a fi in agonie; a fi pe patul de moarte. 2) (despre plante) A pierde cu totul seva (de seceta de frig etc.); a se usca; a pieri. 3) fig. A inceta de a mai fi perceput cu organele de simtz; a disparea treptat; a se pierde. 4) fig. A inceta de a mai exista (printro evolutzie lenta); a ajunge in declin; a apune. Civilizatzie limba care moare. /<lat. moriri

murì v. 1. a inceta din vieatza: a murit; a muri de foame a nu avea mijloace de traiu; 2. fig. a inceta de a exista: fapta buna nu moare; 3. a se stinge: ochii unchiashului clipira k o candela ce moare OD.; 4. a se consuma: a muri de frica de urit; 5. a se prapadi de dragoste: moare dupa ea. [Lat. MORIRI].

1) mor a murí v. intr. (lat. pop. *mŏrio íre cl. mŏrior mŏri; it. morire pv. sp. morir fr. mourir [pg. morrer]. Mor morĭ moare murim muritzĭ mor; muream; muriĭ; sa mor sa moara; murind. V. mort moarte). Imĭ daŭ sufletu termin vĭatza nu maĭ traĭesc: SHtefan cel Mare a murit la 1504. Fig. Sufer mult is chinuit de: mor de foame de frig de frica. Ma sting (Fam.): focu a murit. Dispar is dat uĭtariĭ: fapta buna nu moare. Mor de ris ma topesc de ris rid de nu maĭ pot leshin de ris. A muri de urit a te plictisi grozav. A muri dupa cineva saŭ ceva a te prapadi dupa atzĭ placea foarte mult a ĭubi adinc. A trage sa morĭ a fi in agonia mortziĭ. De murit foarte grozav: era un frig de murit.

murí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. mor 3 sg. moáre imperf. 3 sg. mureá; conj. prez. 3 sa moára

murí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. mor imperf. 3 sg. mureá

MURÍ vb. 1. a deceda a disparea a se duce a pieri a se prapadi a raposa a (se) sfarshi a se stinge a sucomba (livr.) a repauza (inv. shi pop.) a se savarshi (inv. shi reg.) a se pristavi (inv.) a se proslavi (ir.) a crapa a plesni (inv. shi reg. ir.) a se sparge (fig. shi fam.) a se curatza (fig.) a adormi (livr. fig.) a expira (inv. shi pop. fig.) a pica (inv. shi reg. fig.) a se muta a se petrece (arg.) a o mierli. (A ~ in urma unui atac de cord.) 2. v. cadea.

MURI vb. 1. a deceda a disparea a se duce a pieri a se prapadi a raposa a (se) sfirshi a se stinge a sucomba (livr.) a repauza (inv. shi pop.) a se savirshi (inv. shi reg.) a se pristavi (inv.) a se proslavi (ir.) a crapa a plesni (inv. shi reg. ir.) a se sparge (fig. shi fam.) a se curatza (fig.) a adormi (livr. fig.) a expira (inv. shi pop. fig.) a pica (inv. shi reg. fig.) a se muta a se petrece (arg.) a o mierli. (A ~ in urma unui atac de cord.) 2. a cadea a pieri. (A ~ la datorie in lupta.)

A muri ≠ a (se) nashte a invia a rasari a trai a vietzui

murí (mort murít) vb. 1. A deceda a se sfirshi din viatza. 2. A simtzi o pasiune vehementa. 3. A se epuiza a se extenua. Mr. mor murire megl. mor muriri istr. mor. Lat. mǒrior redus la o conjug. analogica *mǒrῑre (Pushcariu 1107; CandreaDens. 1174; REW 5681) cf. it. morire prov. cat. sp. morir fr. mourir. Cuvint de uz general (ALR I 286). Cf. mort moarte mortaciune amortzi. Der. muricios adj. (inv. mortal); murind s. m. (calugar care ingrijeshte muribunzii) cuvint neuzual creat de Caragiale dupa modelul fr. mourant; muribund adj. din fr. moribond; muritor s. m. (mortal efemer); nemurire s. f. (imortalitate); nemuritor adj. (imortal); nemuri (var. inemuri) vb. (a imortaliza) neuzual creatzie a scriitorilor romantici; nemuritorie s. f. (inv. imortalitate).

AUCH DAS SCHÖNE MUSS STERBEN (germ.) shi ceea cei frumos trebuie sa moara Schiller „Nänie”. Nimic nu e nepieritor.

DECET IMPERATOREM STANTEM MORI (lat.) un imparat se cuvine sa moara in picioare Maxima atribuita imparatului Vespasian. Semnifica infruntarea demna shi stoica a destinului.

DULCE ET DECORUM EST PRO PATRIA MORI (lat.) e placut shi frumos sa mori pentru patrie Horatziu „Ode” III 2 13. Indemn adresat tineretului de a urma pildele de vitejie ale strabunilor.

LA GARDE MEURT MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare dar nu se preda Cuvinte de raspuns atribuite generalului Cambronne comandant in garda imperiala caruia in batalia de la Waterloo englezii iau cerut sa se predea impreuna cu cei catziva oameni cei mai ramasesera.

LE ROI EST MORT! VIVE LE ROI! (fr.) regele a murit! traiasca regele! Formula prin care se anuntza in Frantza decesul suveranului shi urcarea pe tron a urmashului sau. Se foloseshte ironic atunci cand o schimbare de persoane nu antreneaza shi schimbarea unor stari de lucruri.

NON OMNIS MORIAR (lat.) Horatziu „Ode” III 30 6. Un mare creator supravietzuieshte prin opera sa.

PARTIR C’EST MOURIR UN PEU (fr.) a pleca inseamna a muri putzin E. Haraucourt (poet francez) „Rondel de l’adieu”.

VEDI NAPOLI E POI MUORI! (it.) sa vezi Napoli apoi potzi sa mori Proverb prin care se exprima admiratzia fatza de frumusetzea orashului shi a golfului.

WO EIN BRUTUS LEBT MUSS CÄSAR STERBEN (germ.) acolo unde traieshte un Brutus trebuie sa moara un Cezar Schiller „Die Räuber” act IV scena 5. Sentintza se utilizeaza azi atunci cand este vorba de doi adversari ireductibili care nu pot convietzui sau colabora.

MURI a adormi a ajunge la export / la salamet ai creshte gradinitza pe piept a se curatza a da coltzul a da in primire a da ortul popii a face macii roshii la coltzul gurii a face pneumonie ashi frange gatul a se imbolnavi de deces al lua aghiutza / benga / dracul / mama dracului / naiba a merge la export a o mierli a muri de pneumonie el incins glontzul rece a se praji la lumanare al pupa masa (pe cineva) rece a se raci ai ramane (cuiva) ciolanele / oasele undeva al strange Dumnezeu de pe pamant ai suna ceasul a trece in lumea dreptzilor al vedea aldeSus a vedea pe dracul / pe naiba.

a muri k mushtele expr. a muri in numar foarte mare.

a muri cu zile expr. 1. a deceda in urma unei boli insuficient tratate. 2. a deceda in imprejurari neprevazute.

a muri de inima rea expr. a muri copleshit de durere / de suparare.

a muri de moarte buna expr. a deceda din cauze naturale a muri de batranetze.

a muri de pneumonie / de el incins / de glontzul rece 1. (glum.) a muri impushcat. 2. a muri in imprejurari dubioase.

a muri pe capete expr. v. a muri k mushtele.

ai muri cuiva laudatorii expr. 1. a fi plin de sine a fi incantat / mandru de propria persoana. 2. a se lauda intruna.

incercarea moarte nare: moare numai cinencearca prov. (glum.) sperantza moare ultima.

sa moara Bibi / mama / ortu’ expr. (vulg.) folosita pentru a convinge un interlocutor de adevarul unei afirmatzii anterioare.

sa mor eu! expr. (vulg.) pe cuvant de onoare! pe cinstea mea!

sa mori tu? expr. (vulg.) serios? pe cuvant de onoare?