DÚCE² duc vb. III. I. Tranz. 1. (Subiectul este mai ales o fiintza) A purta a transporta ceva dintrun loc in altul tzinind in mina in bratze in spinare etc. [Pachetul] la luat Ionutz sal duca inapoi. DAVIDOGLU M. 20. Trebuie sa ducem bucatele de pe cimp acas'? CAMIL PETRESCU B. 9. Calui... spre muntzi incet porneshte Ducind lin shi nesimtzit Pe stapinul lui iubit. ALECSANDRI P. II 20. ◊ Fig. Totzi cei ce trec... duc in ranitze shin suflete numai geamat. CAMILAR N. I 215. Pashii mei erau ushori caci duceau greutatea fericirii. ISAC O. 230. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa (sau la ultima locuintza etc.) = a conduce la locul de inmormintare. Am dus la ultimai locuintza pe un june... plin de sperantze shi de viitor. MACEDONSKI O. IV 11. Se mishcin line pasuri Ducind la groapa trupul reginei dunarene. EMINESCU O. I 92. ◊ (Subiectul e vintul o apa curgatoare etc.) Vintul baltaretz plutea pe deasupra pomilor ducind spre padure mirosurile molipsitoare ale apelor statute. MACEDONSKI O. III 6. (Poetic) Pe marea vietzii cind te duce vintul Fietzi cirma cugetarea de tzie pinza simtzimintul. DAVILA V. V. 143. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce sau introduce undeva; a conduce a indrepta. Costea fu dus de escorte. CAMILAR N. I 364. Ii pregatira un cufar un geamantan shil dusera la gara. BASSARABESCU S. N. 32. Nul ducem noi la spinzuratoare numai asha de flori de cuc. CREANGA P. 332. ◊ Expr. A duce (pe cineva) de nas v. nas. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a promite mereu aminind indeplinirea promisiunii. Ii promisese Filica plugul shi caii lui; dar uite asha il dusese cu vorba zi de zi pina ce cazuse neaua. MIHALE O. 56. (Familiar) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau cu cobza cu preshul) = a prosti (pe cineva) a amagi. ◊ Fig. SHi mugurii tainicii... Cu mina lor dulce De puf shi naluca Pe caile soarelui Vor sa ne duca. BANUSH B. 63. Chemam noaptea sa ma duca in bratzele fericirii. ISAC O. 237. (Rar) A cirmui a conduce. Patruzeci shi shapte de ani am dus tzara cu noroc. DELAVRANCEA A. 75. ♦ Intranz. (Subiectul e un drum o cale etc.) A conduce intrun loc anumit a da in... Pe malul apei sempletesc Carari ce duc la moara. COSHBUC P. I 191. Dau intre huditzi pe drumul care ducea la noi acasa. CREANGA A. 67. ♦ Intranz. Fig. A avea k rezultat. Practica nea aratat k munca colectiva duce la creshterea exigentzei in indeplinirea sarcinilor. SCINTEIA 1953 nr. 2762. ♦ (Subiectul e simtzirea ochii etc.) A calauzi a indrepta. Afla shi tu acum de ceam fost pornit incotro neor duce ochii. CAMILAR N. I 328. Nebuniile mele pentru care am fost certat destul nu ma pot duce pina la orbire. SADOVEANU Z. C. 117. Simtzirea lui era atit de... bolnavicioasa incit daca mintea nu iar fi fost puternica aceasta simtzire lar fi dus la nebunie. MACEDONSKI O. III 24. ◊ Expr. A se lasa dus (de ginduri de visare etc.) = a se lasa copleshit de ginduri a se cufunda in ginduri in visare. In fatza muntzilor noshtri sufletul se lasa dus de visare: k intro elegie fara sfirshit. RUSSO O. 100. Al duce capul (sau gindul mintea) sau al taia capul (pe cineva) v. cap. ♦ A mina (vitele oile). Sint vreo cincishase zile de cind a fost sa duca vitzeii la suhat. CREANGA P. 14. 3. A apropia ceva de o parte a corpului. A duce mincarea la gura. ▭ Am simtzit... raspunse capitanul ducindushi degetul aratator la buze in semn de taina. CAMILAR N. I 143. Duce intruna mina la git k shi cum shiar cauta cravata absenta. SEBASTIAN T. 81. 4. (Cu privire la veshti vorbe raspunsuri salutari) A transmite. SHiacum dami mina! A sunat Cornistul de plecare Du Oltului din partea mea O calda salutare. COSHBUC P. I 79. Greuceanu... dete fratelui sau [un cal] k sa duca ImparatuluiRoshu vestea cea buna. ISPIRESCU L. 226. Prea bine: mergi la doamna sai duci aceasta veste. ALECSANDRI T. II 88. 5. (Cu complementul «viatza» «zilele» etc.) A trai a petrece. Duceau trai de cine dupa ce grofii shi baronii i alungasera din moshtenirea obshteasca. CAMILAR T. 12. Cum tzi se pare viatza asta de prefacatorie de minciuna grosolana care o duci de o saptamina? CAMIL PETRESCU T. I 138. Ma dojenit pentru obscuritatea shi trindavia in care imi duc viatza. GALACTION O. I 26. ◊ Expr. A duce casa buna (cu cineva sau cu ceva) v. casa. A o duce in... = a nu mai inceta din... a o tzine in... Eu ma cunosc; sint pacatos K prea am duson ris shi glume. Prea drag mia fost sa fiu in lume SHiam prea iubit cea fost frumos! COSHBUC P. I 198. Intro batalie o duse cit trai. ISPIRESCU U. 20. O ducea tot intrun cintec de parca era toata lumea a lui. CREANGA P. 299. A o duce (bine rau etc.) (cu cineva) = a trai (bine rau etc.) (cu cineva). In companie la mine vei duceo bine. CAMILAR N. I 268. Cum o duci bre Minecutza? SADOVEANU P. M. 186. A mai duso asha citeva luni shi a mers sashi ia locul de veci linga mama. M. I. CARAGIALE C. 83. Sa ai femeie cum trebuie shi so duci cu dinsa pina la adinci batrinetze. CREANGA P. 169. A no (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi gata sa se prapadeasca. Socotea k deacuma na mai duceo mult shi a muri. SBIERA P. 287. A (o) duce la tavaleala v. tavaleala. ♦ A face a se tzine de... Intruna rasunau in tabara viersurile saltaretze shi repezi ale lautarilor shi voinicii duceau jocuri shi chefuri zile intregi. SADOVEANU O. I 176. 6. (Subiectul e o fiintza; cu privire la suferintza etc.) A indura a suporta a suferi a rabda. Cinen pace duce greul bogatziei shi luminii? SHin razboi cinei viteazul fara slava fara nume? VLAHUTZA O. A. 51. ◊ Expr. A duce grija (unei fiintze sau a unui lucru) = a) a fi ingrijorat sa nu i se intimple (cuiva) vreun rau. Ia las’moshule nui duce grija. CREANGA P. 211. Maicasa grijai ducea. ALECSANDRI P. P. 38; b) a se interesa a se ocupa (de cineva sau de ceva). Dupa moartea lui tatasau el singur a trebuit sa duca grija casei. DUNAREANU CH. 9. Maritate mindra mea Dupa mine nu shedea K eu nutzi mai duc grija! JARNÍKBIRSEANU D. 261. A duce dorul = a) (complementul indirect indica o persoana) ai fi dor de cineva. Barbate leaga vornicia de gard k eu nu mai am parte de tine shitzi duc doru. ALECSANDRI T. I 245; b) (complementul indirect indica un lucru) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. Cutii cu rahat shiraguri de smochine... shi cite shi mai cite de care duceam dorul la shcoala. La TDRG. 7. (Cu privire la razboaie lupte tratative etc.) A purta. Poporul... E altul acum decit a fost atunci Impins sub jugul strainei porunci Sa duca razboaie nedrepte. BOUREANU S. P. 30. Crima asta au facuto jandarmii ei care duc razboiul lor. CAMILAR N. I 162. ♦ (Cu privire la o munca) A depune a presta. A duce o munca de raspundere. ♦ (Determinat prin «la capat» «la indeplinire» «la bun sfirshit» etc.) A indeplini. Ce nu putura scoate la cale domnii cei mari shi invatzatzi o fata de tzaran o sa duca la indeplinire! RETEGANUL P. IV 30. 8. (Cu privire la linii) A trage a desena. Duc o tangenta la cerc. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a trece (dintrun loc in altul pe o distantza de obicei mica). De sfintuVasile sa dus cu flacaii la urat. SADOVEANU O. I 354. Ma intreba o data unde ma duceam. Ii spusei k la Academie. M. I CARAGIALE C. 113. Se ducea adesea prin gradina. ISPIRESCU L. 83. ♦ (Mai ales in opozitzie cu ramine shi veni) A pleca (departe intro calatorie lunga). Mini dimineatza ne ducem la Piatra. SADOVEANU B 65. Vezi rindunelele se duc Se scutur frunzele de nuc. EMINESCU O. I 235. Eu mindrutza plec ma duc... Pleacate sa te sarut. JARNÍKBIRSEANU D. 111. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge dea dreptul undeva repede fara ocol. Sa dus glontz la el pina a ajuns in rascrucea blestemata. POPA V. 333. Neagu cum scapa de la vapor se ducea intins la Evantia. BART E. 167. Se duce drept la fratesau k sai duca bucurie. CREANGA P. 44. A se duce in treaba lui (sau intreabashi sau intrale sale) = a pleca ashi vedea de drum. Se duse fiecare intrale sale. ISPIRESCU L. 99. Dupa ce sa sfirshit nunta feciorii sau dus in treaba lor. CREANGA P. 5. A se duce pe aci incolo = a pleca a o shterge a se carabani. A se duce k vintul (shi k gindul) = a se duce foarte repede. A se duce in lume (sau in toata lumea sau in lumea larga) v. lume. Dutencolo! exclamatzie prin care se exprima neincredere fatza de ceea ce spune cineva (Substantivat) Dutevino = mishcare continua incoace shi incolo alergatura. Deasupra celor patru terase largi e un neintrerupt dutevino de vagonete. BOGZA C. O. 184. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului (sau la dracul focului la pacatele pe urlatzi in boala etc.). Vorbaria pudrata domoala... Prea imbuibata macar cai goala Nici o scofala Ducase dracului! DESHLIU G. 9. Ba mai dute shi dracului. RETEGANUL P. I 23. A lasat shi bani shi tot shi sa dus pe urlatzi dupa ceilaltzi. CREANGA P. 60. Ducasepepustii (cu valoare de substantiv) = a) dracul; b) epilepsie. Li se sperie copiii shi li se bolnavesc de ducasepepustii. SADOVEANU P. M. 265. A se duce pe copca v. copca. A Se duce de ripa = a se prapadi a se narui a decadea. Cind eu strig in conferintza k se duce shcoala de ripa dta taci. SEBASTIAN T. 213. (Despre fete sau femei) A se duce dupa cineva = a se marita. Eu Costane dupa el nu ma duc... cai coltzat shi hid. CAMILAR N. I 29. Dupa ciobanel moi duce K guritza lui e dulce! JARNÍKBIRSEANU D. 75. A i se duce ochii (sau inima) dupa cineva = a se uita cu drag la cineva sau la ceva a se indragosti de cineva. [Fetele erau] asha de frumoase shi de dragalashe k tzi se ducea inima dupa dinsele. SBIERA P. 150. A se tot duce = a merge mereu fara a se opri. Sa tot dus cale de trei zile. RETEGANUL P. V 29. Ivan incepe iar a cinta shi se tot duce inainte. CREANGA P. 299. Se tot duc se duc mereu. EMINESCU O. I 104. A se duce cu dumnezeu (sau in plata in shtirea lui dumnezeu sau in plata domnului) = a merge in drumul lui a se duce in treaba lui. Apoi te dun shtirea lui dzeu. RETEGANUL P. III 54. Sa se duca in plata lui dumnezeu. CREANGA P. 292. ♦ A merge a umbla (fara o anumita tzinta); a colinda a cutreiera. Ma duc ma duc mereu peun drum Ce se pierden departari de fum. BENIUC V. 20. Se duse asha in neshtire in ograda cu pruni. DELAVRANCEA H. T. 150. Mergea Ivan... fara sa shtie unde se duce. CREANGA P. 297. ♦ A pluti a fi purtat de apa. Se duse butoiul pe Dunare. ISPIRESCU L. 354. ◊ Expr. A se duce pe apa simbetei (sau pe girla) v. apa. 2. (Despre «veste» «zvon» «nume» etc.) A se raspindi a se latzi. Ushor se duce nume Deun lucru bun in lume Dar mai ushor deun lucru Frumos cuadevarat. COSHBUC P. I 277. Asemene pietre fac podoaba imparatziei mele; nu se gasesc altele mai mari shi mai frumoase decit aceste la nici o imparatzie shi de aceea sa dus vestea in toata lumea. CREANGA P. 218. 3. Fig. A trece. Numai de sar duce noaptea asta blestemata mai repede. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 328. Ia acushi se duce noaptea shi vai! de odihna noastra. CREANGA P. 253. ♦ A eshua. Va sa zica afacerea cu mahorca sa dus. CAMILAR N. I 147. ♦ A disparea. Sa dus zapada alba de pe intinsul tzarii Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI O. 174. 4. Fig. (Despre fiintze uneori urmat de determinari k «din lume» «de pe fatza pamintului») A muri. Cei ce sau dus nimica nu mai vor. JEBELEANU C. 34. Noroc de tragatori... k altfel ma duceam shi eu. CAMILAR N. I 286. Sa navem noi un copil macar care... sa ne inchiza ochii cind o fi sa ne ducem! DELAVRANCEA S. 241. SHi nu cumva sa faci de altfel k teai dus de pe fatza pamintului. CREANGA P. 233. ◊ Fig. Sa dus amorul un amic Supus amindurora. EMINESCU O. I 184. ♦ (Despre lucruri) A se sfirshi. Ma gindesc la trecut... toate sau dus sau scufundat in neshtiut. SADOVEANU O. VII 191. III. Intranz. A rezista a tzine la... Era singurul care nu ducea la bautura. M. I. CARAGIALE C. 16. [Bradul] sanatos din fire shia impletit inima shi a dus la necazuri k un sfint. BASSARABESCU V. 49. Cum putetzi duce fara pine? RETEGANUL P. IV 41.