TRANSMÍTE transmit vb. III. Tranz. 1. A trimite sau a comunica ceva prin intermediul unei persoane al unei scrisori etc. ♦ A aduce la cunoshtintza cuiva un lucru un fapt; a comunica cuiva ceva. ♦ A comunica ceva cu ajutorul unui post emitzator de radio de televiziune de telegraf; a emite. 2. A face sa ajunga la altul a trece din om in om. 3. (Jur.) A trece un bun un drept etc. de la o persoana la alta. 4. A realiza o deplasare de energie de radiatzii de unde etc. ♦ Refl. (Despre energie radiatzii unde etc.) A trece dintrun loc in altul; a se propaga. 5. A comunica o mishcare de la o mashina la alta sau de la un organ al unei mashini la altul. [Perf. s. transmisei part. transmis] Din fr. transmettre lat. transmittere.

transmite [At: MAIORESCU CR. I 75 / Pzi: ~mit / E: fr transmettre lat transmittere] 1 vt (C. obiecte) A trece dintrun loc in altul de la o persoana la alta. 2 vt (C. i. bunuri spirituale caracteristici ereditare etc.) A trece de la o generatzie la alta de la o epoca la alta. 3 vr (D. sentimente stari sufleteshti etc.) A trece de la o persoana la alta. 4 vt A aduce la cunoshtintza (prin intermediul cuiva sau a ceva) Si: a comunica a impartashi (irg) a porunci. 5 vt (Jur) A trece un bun un drept etc. de la o persoana la alta prin act juridic sau prin efectul legii. 6 vr (Fiz; Teh; d. energie radiatzii unde etc.) A trece de la un sistem tehnic² la altul Si: a se propaga. 1 vt (Teh) A comunica o mishcare de la un organ de mashina la altul de la un agregat la altul Si: a traduce (12) (ivr) a se transplanta (2). 8 vt (Tel) A trimite semnale de la un post emitzator de telegrafie telefonie sau radiocomunicatzii in scopul receptzionarii lor Si: a emite. 910 vtr (C. i. boli agentzi ai unor boli) A face sa treaca (sau a trece) de la un om la altul sau de la un animal la om. 11 vt (Fzl) A face sa treaca o excitatzie nervoasa dintrun punct in altul al unui organism Si: (ivr) a transmuta (2).

TRANSMÍTE transmit vb. III. Tranz. 1. A trimite sau a comunica ceva prin intermediul unei persoane al unei scrisori etc. ♦ A aduce la cunoshtintza cuiva un lucru un fapt; a comunica cuiva ceva. ♦ A comunica ceva cu ajutorul unui post emitzator de radio de televiziune de telegraf; a emite. 2. A face sa ajunga la altul a trece din om in om. 3. (Jur.) A trece un bun un drept etc. de la o persoana la alta. 4. A realiza o deplasare de energie de radiatzii de unde etc. ♦ Refl. (Despre energie radiatzii unde etc.) a trece dintrun loc in altul; a se propaga. 5. A comunica o mishcare de la o mashina la alta sau de la un organ al unei mashini la altul. [Perf. s. transmisei part. transmis] Din fr. transmettre lat. transmittere.

TRANSMÍTE transmít vb. III. Tranz. 1. A trimite ceva prin intermediul unei persoane unei scrisori etc. Grigore i multzumi transmitzind multzumiri shi Nadinei. REBREANU R. I 250. ♦ A aduce la cunoshtintza a comunica ceva. SHtirea trecu din ureche in ureche transmisa la totzi membrii familiei. C. V. 9. Transmise batrinului complimente prieteneshti de la Gavrilash. REBREANU R. I 206. 2. A comunica cu ajutorul unui post emitzator de radio sau de telegraf; a emite. Radiojurnalul de dumineca transmite shtirile cele mai importante ale saptaminii. BARANGA I. 167. Postul de radio transmite... muzica simfonica. STANCU U.R.S.S. 153. Am primit depesha ta din Ploieshti azi martzi dimineatza aici la Lipsca transmisa din Berlin de unde itzi telegrafiasem ieri. CARAGIALE O. VII 260. 3. A face sa treaca sa ajunga la altul a comunica a propaga a impartashi. Veacul trecut shi generatzia care nea precedat neau transmis o icoana mareatza a lui Alecsandri. SADOVEANU E. 59. Imi vei spune negreshit daca novela mea merita sa fie transmisa posteritatzii. GANE N. III 143. ◊ Refl. pas. Batrinul vorbeshte incet cu emotzie shi aceasta emotzie ni se transmite. STANCU U.R.S.S. 87. Prin poezie sau transmis generatziilor posterioare toate experientzele ce natzia omeneasca shia tras din intimplarile shi din cercetarea naturii lucrurilor. BOLLIAC O. 34. 4. A trece un bun un drept etc. de la o persoana la alta. 5. A comunica o mishcare de la o mashina la alta sau de la un organ al unei mashini la altul. Forme gramaticale: perf. s. transmisei part. transmis.

TRANSMÍTE vb. III. 1. tr. A trimite ceva prin intermediul unei persoane al unei scrisori etc. ♦ A comunica ceva. 2. tr. A comunica cu ajutorul unui post de emisie; a emite. 3. tr. (Jur.) A trece un bun un drept etc. altei persoane. 4. tr. refl. A (se) propaga a (se) comunica. [P.i. transmít part. is. / < lat. transmittere cf. fr. transmettre].

TRANSMÍTE vb. I. tr. 1. a trimite ceva prin intermediul unei persoane al unei scrisori etc. ♦ a comunica ceva. 2. a comunica cu ajutorul unui post de emisie; a emite. 3. (jur.) a trece un bun un drept etc. altei persoane. II. tr. refl. a (se) propaga a (se) comunica. (< fr. transmettre lat. transmittere)

A TRANSMÍTE transmít tranz. 1) (ceva cuiva) A trimite indirect; a da printrun intermediar. 2) (shtiri informatzii) A aduce la cunoshtintza publicului larg; a emite; a comunica; a relata; a difuza. 3) (lumina caldura sunete mirosuri etc.) A face sa cuprinda spatzii tot mai largi; a raspandi; a difuza; a propaga. 4) A face sa treaca de la un obiect la altul. 5) tehn. (mishcari impulsuri etc.) A comunica unui corp unui dispozitiv; a imprima. [Sil. transmi] /<fr. transmettre lat. transmittere

transmite v. 1. a face sa treaca s’ajunga undeva: a transmite un ordin; 2. a ceda: a transmite un drept; 3. a se propaga: sunetul se transmite in linie dreapta.

*transmít mís a míte v. tr. (lat. transmittere d. trans dincolo shi mittere a trimete. V. admit). Trimet fac sa ajunga ceva undeva: a transmite un ordin. Cedez daŭ: a transmite o proprietate. Fig. Daŭ pin molipsire: a transmite holera. Daŭ pin moshtenire calitatzile saŭ defectele: parintziĭ transmit copiilor caracterele lor. V. refl. Ma propag: lumina se transmite in linie dreapta.

!transmíte (a ~) (transmi/transmi) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. transmít 1 pl. transmítem; conj. prez. 3 sa transmíta; ger. transmitzand; part. transmís

transmíte vb. (sil. mf. trans) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. transmít 1 pl. transmítem perf. s. 1 sg. transmiséi 1 pl. transmíseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. transmíta; part. transmís

TRANSMÍTE vb. 1. a comunica a spune a zice (inv.) a parastisi (fig.) a servi. (Iam ~ tot ce miai spus; lea ~ ultimele noutatzi.) 2. a prezenta. (Itzi ~ salutarile lui.) 3. ai duce. (Ai ~ salutari de la...) 4. v. inmana. 5. v. preda. 6. v. impartashi. 7. v. anuntza. 8. a da a trece (fam.) a pasa. (~ scrisoarea din mana in mana.) 9. a purta a trece. (~ paharul din mana in mana.) 10. v. transfera. 11. a trece. (Maladia sa ~ de la unul la altul.) 12. v. raspandi. 13. v. propaga. 14. v. emite.

TRANSMITE vb. 1. a comunica a spune a zice (inv.) a parastisi (fig.) a servi. (Iam ~ tot ce miai spus; lea ~ ultimele noutatzi.) 2. a prezenta. (Itzi ~ salutarile lui.) 3. ai duce. (Ai ~ salutari de la...) 4. a da a incredintza a inmina a intinde a preda a remite (livr.) a confia (inv.) a increde a paradosi a pridadi a pristavlisi a teslimarisi a teslimatisi a tinde. (Ia ~ o scrisoare.) 5. a depune a inainta a inmina a preda a prezenta a remite (pop.) a baga. (Ia ~ intreaga documentatzie.) 6. a impartashi. (Satzi ~ unele impresii fugare.) 7. a anuntza a comunica a vesti (inv. shi reg.) a porunci a soli. (Iam ~ sosirea mea.) 8. a da a trece. (~ scrisoarea din mina in mina.) 9. a purta a trece. (~ paharul din mina in mina.) 10. (JUR.) a transfera. (A ~ cuiva un drept.) 11. a trece. (Maladia sa ~ de la unul la altul.) 12. a circula a se extinde a se imprashtia a se intinde a se latzi a se propaga a se raspindi (inv.) a se rashchira a se tinde. (Vestea zvonul se ~ din gura in gura.) 13. a (se) difuza a (se) duce a (se) imprashtia a (se) intinde a (se) latzi a (se) propaga a (se) raspindi (rar) a (se) vehicula (inv.) a (se) povesti a (se) vesti. (SHtirea sa ~ peste tot.) 14. (FIZ.) a se propaga. (Undele se ~ in spatziu.) 15. a emite. (Radioul ~ pe diverse lungimi de unda.)