LUMINÁ luminez vb. I. I. 1. Intranz. (Despre ashtri sau despre alte surse de lumina) A produce a emite a raspandi lumina; a fi luminos a straluci. 2. Tranz. A revarsa a arunca lumina asupra unui lucru (pentru a fi vazut mai bine). ♦ (Despre oameni) A insotzi pe cineva cu o sursa de lumina spre al face sa vada in intuneric a face cuiva lumina. ◊ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau dramul) = a calauzi a conduce spre tzinta. 3. Refl. (Despre obiectele care cade lumina) A deveni luminos a se umple de lumina a capata mai multa lumina. ◊ Expr. A se lumina de ziua = a se face ziua. ♦ A se insenina. ◊ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer vazduh) a capata o lumina difuza care anuntza venirea ploii. II. Fig. 1. Tranz. shi refl. A invatza foarte a (se) instrui a (se) informa; a (se) educa a (se) cultiva. ♦ Tranz. shi refl. A (se) lamuri a (se) clarifica. 2. Tranz. A calauzi a indrepta a conduce. 3. Tranz. A raspandi multzumire bucurie; a inveseli a insenina. ♦ Refl. (Despre fatza ochi etc.) A capata o expresie de multzumire de bucurie. 4. Intranz. (Despre o idee o imagine etc.) A aparea a se ivi a se infiripa; a se contura. Din lumina.

lumina [At: (a. 1550) CUV. D. BATR. II 459 / V: (irg) ~ira / Pzi: ~nez (ivp) lumin / E: lumina] 1 vi (D. ashtri sau alte surse de lumina) A emite lumina (1). 2 vi (Trs) A fulgera. 3 vr (Reg; d. struguri) A incepe sa se coaca. 4 vt A revarsa lumina asupra unui lucru pentru a fi vazut mai bine. 5 vt (D. oameni) A insotzi pe cineva cu o sursa de lumina spre al face sa vada in intuneric. 6 vr (Pfm; ie) A se ~ de ziua sau (inv) a ~ ziua A se face ziua in zori. 7 vr (Iae) A se insenina. 8 vr (Pop; d. cer; ie) A se ~ de (sau a) ploaie A se pregati de ploaie. 910 vtr A (se) face mai placut. 11 vt (Inv; c. i. ochii vederea etc.) A face sa vada. 1213 vtr (Fig) A (se) clarifica. 1415 vtr (Fig) A (se) instrui. 1617 vtr A (se) calauzi. 18 vt (Ie) A ~ calea (sau drumul) (cuiva) A conduce spre tzinta. 19 vr (D. fatza ochi) A capata o expresie de multzumire de bucurie. 20 vi (D. idei imagini etc.) A se infiripa. 21 vr (Inv) A se mandri.

LUMINÁ luminez vb. I. I. 1. Intranz. (Despre ashtri sau despre alte surse de lumina) A produce a emite a raspandi lumina; a fi luminos a straluci. 2. Tranz. A revarsa a arunca lumina asupra unui lucru (pentru a fi vazut mai bine). ♦ (Despre oameni) A insotzi pe cineva cu o sursa de lumina spre al face sa vada in intuneric a face cuiva lumina. ◊ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a calauzi a conduce spre tzinta. 3. Refl. (Despre obiectele care cade lumina) A deveni luminos a se umple de lumina a capata mai multa lumina. ◊ Expr. A se lumina de ziua = a se face ziua. ♦ A se insenina. ◊ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer vazduh) a capata o lumina difuza care anuntza venirea ploii. II. Fig. 1. Tranz. A raspandi shtiintza shi cultura in mase; a educa a cultiva a instrui. ♦ Tranz. shi refl. A (se) lamuri a (se) clarifica. 2. Tranz. A calauzi a indrepta a conduce. 3. Tranz. A raspandi multzumire bucurie; a inveseli a insenina. ♦ Refl. (Despre fatza ochi etc.) A capata o expresie de multzumire de bucurie. 4. Intranz. (Despre o idee o imagine etc.) A aparea a se ivi a se infiripa; a se contura. Din lumina.

LUMINÁ luminez vb. I. I. 1. Intranz. (Despre ashtri sau despre alte izvoare de lumina) A produce a emite lumina. Zaresc in departare un sul de raze scinteietoare care venea inspre dinshii; shi de ce se apropia de ce lumina mai tare. CREANGA P. 228. Pe capatuunei laitzi Lumina cu mucul negru intrun hirb un rosh opaitz. EMINESCU O. I 84. ◊ (Poetic) Ochiii albashtri luminau k stele. EMINESCU O. IV 107. ♦ Tranz. A revarsa a arunca lumina asupra unei persoane sau asupra unui lucru facindul sa se vada bine. Un felinar de tabla cu capatul de luminare pe sfirshite lumina fumegos shi trist peretele galben. C. PETRESCU I. II 104. Pe masa de brad o lampa de tabla lumina saracia dinauntru. DUNAREANU CH. 79. Fama lumina de ceara... K eu undei insera Calea tzio voi lumina... JARNÍKBIRSEANU D. 64. ◊ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a arata drumul care trebuie urmat a calauzi a conduce spre tzinta. Ideile leninismului ne lumineaza calea luptei shi victoriilor. SCINTEIA 1953 nr. 2563. ◊ (Subiectul e omul folosind un izvor de lumina) Frumoasa masantindea SHi mishi bea shi mishi minca... SHi mindra le lumina. SHEZ. III 216. ◊ Intranz. (Neobishnuit cu complementul in dativ) Deasupra casei tale ies SHi azi aceleashi stele Ceau luminat atit de des Induiosharii mele. EMINESCU O. I 186. 2. Refl. (Despre spatziul sau obiectul care cade lumina) A deveni luminos a se umple de lumina. Sa luminat in rasarit pervazul Zorileshi lipesc de geam obrazul. BENIUC A. R. 44. Alunecam incet pe apa moarta a portului avind in fatza imensul decor al orashului care se lumineaza treptat sub ochii noshtri. BART S. M. 39. ◊ Refl. impers. Fig. Intrin cas’ se lumineaza Ieshi afar’sensenineaza. JARNÍKBIRSEANU D. 40. ◊ Expr. A se lumina de ziua = a se face ziua. Intinsa cu miinile sub cap cu ochii in tavan a ramas pina sa luminat de ziua. BART E. 161. Incepu a se lumina de ziua shi deodata sa facu o invalmasheala mare. POPESCU B. I 39. Cind se lumina de ziua FatFrumos vede k shirul muntzilor da intro mare verde shi intinsa. EMINESCU N. 13. ♦ (Despre cer vazduh vreme; in opozitzie cu intuneca) A se insenina a deveni limpede. Aerul sensenina SHi cerul se lumina. ALECSANDRI P. I 112. ◊ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer vazduh) a capata o lumina difuza care anuntza venirea ploii. Vintul sa mai potolit; sa luminat a ploaie; lumina cetzoasa; incepe sa cearna marunt shintzepos. CARAGIALE O. I 334. II. Fig. 1. Tranz. A raspindi shtiintza shi cultura in mase; a educa a lamuri din punct de vedere politic shi ideologic. V. instrui. Cind am infiintzat aceasta «Fratzie» acum cinci ani tzinta noastra a fost sa ne adresam poporului nu boierilor sa luminam tzaranimea shi pe meseriashi. CAMIL PETRESCU B. 67. Refl. pas. Supt tiranie nu se pot lumina popoarele. BALCESCU O. I 352. ♦ A lamuri a clarifica a da explicatzia potrivita. Vam luminat de demult asupra sorgintei voastre. ALECSANDRI T. I 250. ◊ Refl. Din acea scrisoare dobindii intzelegere shi ma luminai shin alta privintza. SADOVEANU M. C. 165. Mama a zis AbuHasan eu intzeleg shi cred cemi spui; dar tot vreau sa ma luminez singur despre mishelia shi neomenia lor. CARAGIALE O. III 61. ◊ Refl. reciproc. De aceea neam adunat aici k sa ne luminam unii pe altzii. CREANGA A. 162. 2. Tranz. A inveseli a bucura a insenina; a raspindi multzumire bucurie veselie. Acum vine primavara... shi evenimentul acesta bucura lumineaza deopotriva shi oamenii shi lucrurile. SAHIA N. 98. Cireshi salbatici luminau fundul trist al zarii cu manunche de flori albe. D. ZAMFIRESCU R. 76. Cobori in jos luceafar blind Alunecind peo raza Patrunden casa shi in gind SHi viatzami lumineaza. EMINESCU O. I 168. ♦ Refl. (Despre fatza ochi etc.) A straluci de multzumire sau de bucurie. Ochii i se deschideau tot mai largi se luminau mai tare. CAMILAR TEM. 119. Mosh Gheorghe face un pas afara din rinduri se uita drept in ochii gardistului shi i se lumineaza numaidecit fatza. SP. POPESCU M. G. 45. Chipul majorului se luminase de tot. D. ZAMFIRESCU R. 136. ◊ Expr. A se lumina la fatza (sau la chip) = a) a capata o expresie de multzumire de bucurie; a se insenina la fatza; b) a arata mai bine decit inainte. Parca mai crescuse se mai indreptase se mai luminase la fatza. DUMITRIU N. 211. 3. Intranz. (Despre o idee un gind o imagine etc.) A aparea a se ivi a se infiripa. De deznadejdi de mainainte Acuma sa zimbitzi va vine SHun gind va lumineazan minte: K viatzai cel mai mare bine. CERNA P. 15. Deodatatzi lumineazan gind Asha de viu k tenfiori Un tinar trist frumos shi blind Cu ochii mari shi visatori. VLAHUTZA O. A. 56. Prez. ind. pers. 3. sg. shi: (invechit) lumína (ALECSANDRI P. III 111 SHEZ. III 59).

A LUMINÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre surse de lumina) A raspandi lumina; a arde; a luci. 2) (despre ganduri idei) A aparea pe neashteptate in minte. 2. tranz. 1) A supune actziunii unei surse de lumina (pentru a vedea mai bine). 2) fig. (persoane) A face sa se lumineze. * ~ (cuiva) calea (sau drumul) a calauzi (pe cineva). 3) fig. A face sa capete cunoshtintze shi/sau deprinderi intrun domeniu oarecare; a invatza; a instrui. /Din lumina

A SE LUMINÁ ma ~éz intranz. 1) A deveni luminos; a se umple de lumina. * ~ de ziua a se face ziua. 2) (despre cer timp) A deveni senin; a se insenina. * ~ a ploaie a capata o lumina specifica care prevesteshte ploaia. 3) (despre fatza privire) A capata o expresie de bucurie exprimand destindere. 4) fig. A ajunge sa intzeleaga clar; a se clarifica; a se lamuri; a se edifica. /Din lumina

luminà v. 1. a raspandi lumina: soarele lumineaza pamantul; 2. a tzinea cuiva lumina: lumineazami pe scara; 3. fig. a deschide mintea a face sa priceapa: studiul lumineaza spiritul; 4. a calauzi: ma duc unde m’o lumina Dzeu; 5. a distribui luminile shi umbrele intr’un tablou; 6. a se insenina: se lumineaza vremea; 7. a se revarsa de ziua. [Lat. LUMINARE].

lumira v vz lumina

alblumína zílei adj. ◊ „Lampa alblumina zilei cu o culoare apropiata de lumina zilei.” Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398)

luminéz v. tr. (lat. lúmino áre). Daŭ lumina umplu de lumina: soarele lumineaza pamintu. Fig. Arat drumu: neam dus unde nea luminat el. Sfatuĭesc bine deschid mintea: am facut cum nea luminat el shcoala te lumineaza. V. intr. Stralucesc daŭ lumina: lampa asta lumineaza bine. V. refl. unipers. Se lumineaza 1. se face ziŭa 2. se insenineaza. Fig. Fatza i se lumineaza i se insenineaza i se inveseleshte ĭa expresiunea fericiriĭ. V. scapar.

luminá (a ~) vb. ind. prez. 3 lumineáza

luminá vb. ind. prez. 1 sg. luminéz 3 sg. shi pl. lumineáza

LUMINÁ vb. 1. a arde. (Lampa ~ pana tarziu in camera lui.) 2. a scanteia a sclipi a straluci. (Candelabre ~ in salon.) 3. v. straluci. 4. a bate a luci a straluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. v. insenina. *6. (fig.) a se insenina. (Sa ~ cand ma vazut.)

LUMINÁ vb. v. clarifica descurca deslushi elucida explica lamuri limpezi preciza.

LUMINA vb. 1. a arde. (Lampa ~ pina tirziu in camera lui.) 2. a scinteia a sclipi a straluci. (Candelabre ~ in salon.) 3. a straluci (reg.) a raza a zari. (Soarele ~.) 4. a bate a luci a straluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. a se insenina a se limpezi (pop.) a se razbuna (Transilv.) a se tistali. (Afara sa mai ~.) 6.* (fig.) a se insenina. (Sa ~ cind ma vazut.)

lumina vb. v. CLARIFICA. DESCURCA. DESLUSHI. ELUCIDA. EXPLICA. LAMURI. LIMPEZI. PRECIZA.

A (se) lumina ≠ a (se) intuneca

LUMINA VÉRDE s. v. aprobare.

LUMINA 1. Lac in Delta Dunarii intre bratzele Sulina shi Sfantu Gheorghe; 1368 km²; vol.: 205 mil. m³. Impreuna cu lacurile Roshu Vatafu Iacob Puiuletz shi Puiu cu care este legat prin canale formeaza un complex lacustru. Piscicultura. 2. Com. in jud. Constantza situata in partea de E a Pod. Carasu pe tzarmul de NV al L. Siutghiol; 6.662 loc. (2000). Fabrica de nutretzuri concentrate. Creshterea porcinelor. Avicultura. Pana in 1990 satul L. a fost in subordinea adtiva a orashului Ovidiu iar din 1990 impreuna cu satele Oituz shi Sibioara a fost trecut in categoria comunelor. Pana la 1 ian. 1965 satul L. sa numit Valea Neagra.

SOL LUCET OMNIBUS (lat.) Soarele lumineaza pentru totzi Petroniu „Satyricon” 99. Dicton latin afirmand dreptul egal al tututor oamenilor de a se bucura de darurile naturale.