LUMINÁ luminez vb. I. I. 1. Intranz. (Despre ashtri sau despre alte izvoare de lumina) A produce a emite lumina. Zaresc in departare un sul de raze scinteietoare care venea inspre dinshii; shi de ce se apropia de ce lumina mai tare. CREANGA P. 228. Pe capatuunei laitzi Lumina cu mucul negru intrun hirb un rosh opaitz. EMINESCU O. I 84. ◊ (Poetic) Ochiii albashtri luminau k stele. EMINESCU O. IV 107. ♦ Tranz. A revarsa a arunca lumina asupra unei persoane sau asupra unui lucru facindul sa se vada bine. Un felinar de tabla cu capatul de luminare pe sfirshite lumina fumegos shi trist peretele galben. C. PETRESCU I. II 104. Pe masa de brad o lampa de tabla lumina saracia dinauntru. DUNAREANU CH. 79. Fama lumina de ceara... K eu undei insera Calea tzio voi lumina... JARNÍKBIRSEANU D. 64. ◊ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a arata drumul care trebuie urmat a calauzi a conduce spre tzinta. Ideile leninismului ne lumineaza calea luptei shi victoriilor. SCINTEIA 1953 nr. 2563. ◊ (Subiectul e omul folosind un izvor de lumina) Frumoasa masantindea SHi mishi bea shi mishi minca... SHi mindra le lumina. SHEZ. III 216. ◊ Intranz. (Neobishnuit cu complementul in dativ) Deasupra casei tale ies SHi azi aceleashi stele Ceau luminat atit de des Induiosharii mele. EMINESCU O. I 186. 2. Refl. (Despre spatziul sau obiectul care cade lumina) A deveni luminos a se umple de lumina. Sa luminat in rasarit pervazul Zorileshi lipesc de geam obrazul. BENIUC A. R. 44. Alunecam incet pe apa moarta a portului avind in fatza imensul decor al orashului care se lumineaza treptat sub ochii noshtri. BART S. M. 39. ◊ Refl. impers. Fig. Intrin cas’ se lumineaza Ieshi afar’sensenineaza. JARNÍKBIRSEANU D. 40. ◊ Expr. A se lumina de ziua = a se face ziua. Intinsa cu miinile sub cap cu ochii in tavan a ramas pina sa luminat de ziua. BART E. 161. Incepu a se lumina de ziua shi deodata sa facu o invalmasheala mare. POPESCU B. I 39. Cind se lumina de ziua FatFrumos vede k shirul muntzilor da intro mare verde shi intinsa. EMINESCU N. 13. ♦ (Despre cer vazduh vreme; in opozitzie cu intuneca) A se insenina a deveni limpede. Aerul sensenina SHi cerul se lumina. ALECSANDRI P. I 112. ◊ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer vazduh) a capata o lumina difuza care anuntza venirea ploii. Vintul sa mai potolit; sa luminat a ploaie; lumina cetzoasa; incepe sa cearna marunt shintzepos. CARAGIALE O. I 334. II. Fig. 1. Tranz. A raspindi shtiintza shi cultura in mase; a educa a lamuri din punct de vedere politic shi ideologic. V. instrui. Cind am infiintzat aceasta «Fratzie» acum cinci ani tzinta noastra a fost sa ne adresam poporului nu boierilor sa luminam tzaranimea shi pe meseriashi. CAMIL PETRESCU B. 67. Refl. pas. Supt tiranie nu se pot lumina popoarele. BALCESCU O. I 352. ♦ A lamuri a clarifica a da explicatzia potrivita. Vam luminat de demult asupra sorgintei voastre. ALECSANDRI T. I 250. ◊ Refl. Din acea scrisoare dobindii intzelegere shi ma luminai shin alta privintza. SADOVEANU M. C. 165. Mama a zis AbuHasan eu intzeleg shi cred cemi spui; dar tot vreau sa ma luminez singur despre mishelia shi neomenia lor. CARAGIALE O. III 61. ◊ Refl. reciproc. De aceea neam adunat aici k sa ne luminam unii pe altzii. CREANGA A. 162. 2. Tranz. A inveseli a bucura a insenina; a raspindi multzumire bucurie veselie. Acum vine primavara... shi evenimentul acesta bucura lumineaza deopotriva shi oamenii shi lucrurile. SAHIA N. 98. Cireshi salbatici luminau fundul trist al zarii cu manunche de flori albe. D. ZAMFIRESCU R. 76. Cobori in jos luceafar blind Alunecind peo raza Patrunden casa shi in gind SHi viatzami lumineaza. EMINESCU O. I 168. ♦ Refl. (Despre fatza ochi etc.) A straluci de multzumire sau de bucurie. Ochii i se deschideau tot mai largi se luminau mai tare. CAMILAR TEM. 119. Mosh Gheorghe face un pas afara din rinduri se uita drept in ochii gardistului shi i se lumineaza numaidecit fatza. SP. POPESCU M. G. 45. Chipul majorului se luminase de tot. D. ZAMFIRESCU R. 136. ◊ Expr. A se lumina la fatza (sau la chip) = a) a capata o expresie de multzumire de bucurie; a se insenina la fatza; b) a arata mai bine decit inainte. Parca mai crescuse se mai indreptase se mai luminase la fatza. DUMITRIU N. 211. 3. Intranz. (Despre o idee un gind o imagine etc.) A aparea a se ivi a se infiripa. De deznadejdi de mainainte Acuma sa zimbitzi va vine SHun gind va lumineazan minte: K viatzai cel mai mare bine. CERNA P. 15. Deodatatzi lumineazan gind Asha de viu k tenfiori Un tinar trist frumos shi blind Cu ochii mari shi visatori. VLAHUTZA O. A. 56. Prez. ind. pers. 3. sg. shi: (invechit) lumína (ALECSANDRI P. III 111 SHEZ. III 59).