Definitzia cu ID-ul 3483:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BÁTE bat vb. III. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) lovi a (se) izbi repetat shi violent (cu palma cu pumnul cu batzul cu biciul etc.) A bate peste obraji peste gura peste picioare. A bate la palma la talpi la spate. A bate in cap. ◊ Expr. (Tranz.) A fi batut in cap = a fi indobitocit de loviturile primite in cap. Batut in cap = prost nebun tzicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii in piept = a se mandri a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge a lovi ushor cu palma umarul mana sau spatele cuiva spre a atrage atentzia al reconforta sau ai arata bunavointza; a lovi in acelashi fel o parte a corpului unui animal spre al linishti sau al mangaia. ◊ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicali a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burta cu cineva = a fi intro intimitate familiara cu cineva. A bate palma (sau arg. laba) cu cineva = a da mana cu cineva; p. ext. a incheia cu cineva o tranzactzie dand mana cu el in semn de invoiala. 2. Tranz. A invinge un adversar intrun joc la un concurs (sportiv); a birui un dushman in lupta in razboi. ◊ Expr. A bate un record (sportiv) = a depashi un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta a se razboi. ◊ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate in duel = a se duela. ◊ Expr. A se bate cap in cap = a fi in opozitzie in contradictzie a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se lumineaza de ziua sau amurgeshte. 3. Tranz. A lovi a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect un material etc. in diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul panai cald. ◊ Loc. vb. (Fam.) A bate la mashina = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate moneda = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva in defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) incredintzat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau masura) = a lovi (ushor) un obiect cu mana sau a imita lovirea lui in ritmul unei bucatzi muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multa cale) = a parcurge o distantza lunga. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres intro actziune a nu inainta intro problema. A bate campii = a spune cu totul altceva decat ceea ce se discuta a divaga a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect tzintuindul de ceva. A batut tablourile pe peretzi. Batuse capacul lazii in cuie. ♦ A freca invartind shi lovind de peretzii unui vas. Batem albushurile pana se fac spuma. Bate untul in putinei. ♦ A freca a apasa producand bashici rani sau bataturi. Ma bate un pantof. ♦ (La razboiul de tzesut) A presa cu spata firele din bateala. II. Intranz. 1. A izbi in ceva facand zgomot; a ciocani (la poarta la usha la fereastra). Valurile bat de zidurile cetatzii. Cine bate oare la fereastra mea? ◊ Expr. A bate la usha cuiva = a veni la cineva spre ai cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropai. A bate din (sau in) palme = a aplauda. A bate din gura degeaba (sau in vant) = a vorbi in zadar a trancani. 2. A face o mishcare (relativ regulata). ◊ Expr. A bate din aripi = (despre pasari) a face mishcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate matanii = a ingenunchea shi a atinge fruntea cu pamantul de mai multe ori la rand in semn de pocaintza sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului omenesc) A avea pulsatzii ritmice; a palpita a zvacni. Ii bate inima de frica. Imi bat tamplele. ◊ Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A functziona dereglat scotzand zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage a trimite proiectilul pana la o anumita distantza pana intrun anumit punct. O pushca veche care nu mai batea decat la 100 de pashi. ♦ (Inv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre caini) A latra. ♦ Intranz. shi tranz. (Despre ashtri) A atinge (ceva) cu razele. Punetzi palaria sa nu te bata soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critica la ceva. Bate in ciocoi. ◊ Expr. Ashi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua in deradere pe cineva; b) a necinsti a viola o fata o femeie. 5. (Despre vant) A sufla. 6. (Despre ploaie grindina bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi livezi etc. 7. (In expr.) A bate in retragere = a) a se retrage din lupta; b) a retracta cele spuse mai inainte. 8. (Despre culori) A se apropia de... a avea o nuantza de... Bate in albastru. III. Intranz. shi tranz. A emite zgomote ritmice care indica ceva. ♦ (Inv.; despre telegraf) A emite tzacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊ Expr. (Tranz.) A bate o telegrama (sau o depesha) = a da a transmite o telegrama. ♦ (Despre un clopot un ceasornic despre toaca etc.) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatzie. Lat. batt(u)ere.