SUFLÁ súflu vb. I. 1. Intranz. A elimina aer din gura sau din plamani cu o anumita fortza; a expira fortzat aerul. ◊ Expr. A sufla in lumanare (sau in lampa) = a stinge lumanarea sau lampa expirand cu putere aerul asupra flacarii. A sufla in foc = a expira producand un curent de aer pentru a intetzi flacara. Cine sa fript cu ciorba sufla shi in iaurt = o experientza neplacuta te face mai prudent decat este necesar. A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = ashi insushi cu indrazneala ceea ce se cuvine altuia; a fura a shterpeli. ♦ Tranz. A face k ceva sa se imprashtie sub actziunea aerului expirat cu putere. ♦ Tranz. A elimina mucozitatzile nazale expirand puternic. ♦ A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna a canta. Sufla in fluier. Sufla trambitzele. ♦ A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. 2. Intranz. A respira greu cu efort; a gafai. ◊ Expr. A nu (mai) sufla = a) a fi mort; b) a sta linishtit nemishcat; fig. a nu mai protesta a nu cracni. 3. Tranz. A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intro mica masa de sticla topita. 4. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtzire de metal pretzios; a arginta a auri. 5. Intranz. (Despre vant) A bate. 6. Tranz. A vorbi incet (shi in secret); a informa pe ascuns. ◊ Expr. A nu sufla un cuvant = a nu spune nimic a tzine secret. ♦ A shopti actorilor rolul in timpul reprezentatziei. ♦ A shopti cuiva raspunsul care trebuie sal dea la o intrebare. Lat. sufflare.

sufla [At: COD. VOR². 47^v/4 / Pzi: suflu / E: ml sufflare] 1 vi (D. vant) A actziona (puternic) prin deplasarea maselor de aer in atmosfera intro sau dintro directzie determinata Si: a bate (77) a trece (reg) a vantura. 2 vi (Pex; d. curentzi de aer d. aburi etc. din atmosfera) A deplasa intro sau dintro directzie determinata V adia. 3 vi (Pop; ie) ~la vantun paie ude Exprima convingerea k intro anumita imprejurare nu se mai poate face nimic. 4 vi (Reg; ie) A ~ vantul in urechile cuiva A nu auzi. 5 vi (Reg; iae) Ashi intoarce chepeneagul dupa cum ~la vantul A fi ushor influentzabil. 6 vi (Reg; iae) Ashi schimba atitudinea dupa imprejurari. 7 vt (D. vant sau d. curentzi de aer; c.i. mai ales praf zapada sau pleava frunze etc.) A lua cu sine shi a face sa se mishte sa se deplaseze sau sa dispara (risipind imprashtiind indepartand ingramadind etc.). 8 vt (Rar; pex; d. vant sau d. curentzi de aer; c.i. mai ales praf zapada sau pleava frunze etc.) A imprashtia. 9 vt (Ie) Il ~la vantul Exprima slabiciunea exagerata a unei persoane. 10 vt (Fam; ie) A ~ cuiva ceva (de sau rar pe sub nas) A lua ceea ce i se cuvine de drept altuia. 11 vt (Pex; fam; iae) A fura ceva (profitand de neatentzia de naivitatea sau de increderea cuiva). 1213 vit (Adesea urmat de determinari care indica instrumentul) A produce (mecanic) un curent de aer (sub presiune) orientat in directzia dorita pentru un anumit scop. 1415 vit (Ivp; fam) A respira (1). 16 vi (Ie) A nu (mai) ~ A fi mort. 17 vi (Iae) A muri¹ (1). 18 vi (Iae) A ramane nemishcat (dand impresia k i sa oprit respiratzia). 19 vi (Iae) A nu scoate nici o vorba a nu protesta. 20 vi (D. oameni shi d. animale; de obicei cu determinari modale de felul „greu” „tare” „zgomotos” etc.) A respira des shi cu dificultate zgomotos (k urmare a unui efort a unei maladii etc.) Si: a gafai (1) (reg) a se rasufla. 21 vi (Rar; pex) A pufai. 22 vi A emite fortzat un flux de aer pe gura (sau rar pe nari). 23 vi A expira cu fortza pentru a executa a realiza etc. ceva. 2425 vit (Ie) A(l) ~ sa cada Exprima slabiciunea exagerata a unei persoane. 26 vi (Pop; fam; ie) A (nu) ~ (cuiva) in borsh sau in borshul (sau pfm in ciorba) cuiva A (nu) se amesteca nechemat in treburile cuiva. 27 vi (Reg; iae) A (nu) rasfatza. 28 vi (Reg; iae) A prevesti lucruri rele. 29 vi (Reg; iae) A (nu) sforai. 30 vi (Ie) Cine sa fript (sau sa ars) cu ciorba ~la shi in iaurt Exprima situatzia cand o experientza neplacuta te face mai prudent decat este necesar. 31 vi (Pop; ie) Ai ~ in fund A goli paharul carafa etc. cu bautura foarte repede sau dintro data. 32 vi(Pop; pex; iae) A se imbata. 33 vi (Reg; iae) A (nu) alinta. 34 vr (Reg; pex; iae) A menaja. 35 vi (Reg; ie) A ~ in foc A se imbata. 36 vi (Reg; ie) A ~ in (sau din) buze Exprima supararea in cazul cand se pierde ceva sau nu se dobandeshte ceea ce sa sperat. 37 vi (Pop; ie) A ~ a paguba Exprima manifestarea parerii de rau a surprinderii etc. pentru o pierdere suferita sau a nedumeririi in fatza unei anumite situatzii. 38 vi (Reg; ie) A(i) ~ in lumanare (cuiva) A incurca afacerile cuiva ai pune piedici. 39 vi (Reg; ic) ~lanvant Pierdevara V pierde. 40 vi (Irg; ic) ~lanpunga Om sarac. 41 vt (Ie) A(l) ~ in vant Exprima slabiciunea exagerata a unei persoane. 4243 vit (In descantece) A sufla (2728) pentru a indeparta un rau pentru a desface o vraja. 4445 vit (Pex) A descanta (12). 4647 vit (In credintzele religioase shi populare) A sufla (23) pentru a da viatza pentru a insufletzi. 4849 vit (Pex) A sufla (23) pentru a face sa redevina viu. 50 vt (Inv) A sufla (23) pentru a opri sau anula o actziune primejdioasa. 51 vt (In religia creshtina; fig; complementul este viatza sau Duhul Sfant) A transmite prin faptul de a sufla (23) prin botez etc. 52 vt (Inv; fig) A insufla. 53 vt (Inv; fig) A raspandi. 54 vt (Inv; fig; c. i. scrieri texte etc.) A inspira in vederea alcatuirii intocmirii compunerii etc. 55 vt (Mai ales cu pronumele in dativ; complementul este nasul) A expira fortzat pe nari pentru a curatza de mucozitatzi sau de secretzii apoase (la plans). 56 vt (Irg; c. i. alimente bauturi) A bea sau a manca foarte repede. 5758 vit (D. oameni) A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a produce sunete muzicale. 5960 vit (Pex; d. oameni) A canta (din instrumentul respectiv). 61 vi (D. instrumente muzicale care functzioneaza cu aerul care circula prin ele) A produce sunete muzicale. 62 vi (Pex; d. instrumente muzicale care functzioneaza cu aerul care circula prin ele) A canta (2). 63 vt (C. i. o masa de sticla topita) A introduce cu gura printro tzeava o cantitate de aer pentru a dilata shi a da forma fabricand diverse obiecte. 6465 vtrm (Fsha; c. i. enuntzuri cuvinte etc.) A pronuntza cu voce scazuta incet (shi in secret) Si: (fam) a strecura. 6667 vtrm (Pex; fsha; c. i. enuntzuri cuvinte etc.) A informa in ascuns Si: a destainui (1). 6869 vtrm (Pgn; fsha c. i. enuntzuri cuvinte etc.) A vorbi. 70 vt (C. i. raspunsul care trebuie sal dea cineva la o intrebare) A shopti cuiva la lectzie la examen etc. 71 vt (Mai ales d. sufleori; c. i. replici dintro piesa de teatru) A shopti actorilor in timpul reprezentatziei Si: (ivr) a suflarisi. 72 vtrp (C. i. obiecte de metal; de obicei cu determinarile „cu aur” „cu argint” rar „in aur”) A acoperi (in scop decorativ) cu un strat subtzire de aur sau de argint Si: a polei⁴ (ivp) a spoi.

SUFLÁ súflu vb. I. 1. Intranz. A elimina aer din gura sau din plamani cu o anumita fortza; a expira fortzat aerul. ◊ Expr. A sufla in lumanare (sau in lampa) = a stinge lumanarea sau lampa expirand cu putere aerul asupra flacarii. A sufla in foc = a expira producand un curent de aer pentru a intetzi flacara. Cine sa fript cu ciorba sufla shi in iaurt = o experientza neplacuta te face mai prudent decat este necesar. A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = ashi insushi cu indrazneala ceea ce se cuvine altuia; a fura a shterpeli. ♦ Tranz. A face k ceva sa se imprashtie sub actziunea aerului expirat cu putere. ♦ Tranz. A elimina mucozitatzile nazale expirand puternic. ♦ A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna a canta. Sufla in fluier. Sufla trambitzele. ♦ A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. 2. Intranz. A respira greu cu efort; a gafai. ◊ Expr. A nu (mai) sufla = a) a fi mort; b) a sta linishtit nemishcat; fig. a nu mai protesta a nu cracni. 3. Tranz. A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intro mica masa de sticla topita. 4. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtzire de metal pretzios; a arginta a auri. 5. Intranz. (Despre vant) A bate. 6. Tranz. A vorbi incet (shi in secret); a informa pe ascuns. ◊ Expr. A nu sufla un cuvant = a nu spune nimic a tzine secret. ♦ A shopti actorilor rolul in timpul reprezentatziei. ♦ A shopti cuiva raspunsul care trebuie sal dea la o intrebare. Lat. sufflare.

SUFLÁ súflu vb. I. 1. Intranz. A elimina aer din gura sau din plamini cu o anumita fortza sau presiune; a expira fortzat aerul. Ishi sufla in pumni k sashi dezghetze degetele. VLAHUTZA O. A. 136. Purcelul... suflind o data din nari sau facut k doua suluri de foc de la bordeiul moshneagului... pina la palatul imparatului. CREANGA O. A. 169. ◊ A sufla in luminare (sau in lampa) = a stinge luminarea sau lampa (expirind cu putere aerul deasupra flacarii). Am inchis ochii. Invatzatorul a suflat in lampa shi a ieshit din odaie cu pashi nesimtzitzi. SADOVEANU E. 109. Cind cu gene ostenite sara suflun luminare Doar ceasornicul urmeaza lunga timpului carare. EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. Ai sufla cuiva in borsh (sau a sufla in borshul cuiva) = a se amesteca (nechemat) in treburile cuiva. Dar la urma urmelor de omorit na omorit pe nimeni... in borshul nimanui na suflat. SLAVICI O. I 323. Cine sa fript cu ciorba sufla shi in iaurt = o experientza neplacuta te face mai precaut decit este necesar. A sufla a paguba v. paguba (1). A sufla in buze v. buza (1). ◊ Tranz. Sufla vapaie din gura ei. ISPIRESCU L. 26. ♦ Tranz. A face k ceva sa se imprashtie sa se risipeasca (sub actziunea aerului expirat cu putere). Praful la suflat in vint. RETEGANUL P. IV 40. ◊ Fig. Pe citzi filozofi nui scoate din fire suflindule sistemele k pe nishte pinze de paianjen. DELAVRANCEA la TDRG. ◊ Expr. A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas (sau mai rar pe sub nas) = ashi insushi cu indrazneala fara a se sfii lucrul altuia; a shterpeli. Citea gazetele consumatorilor de primprejur «imi dai voie un moment?» shitzi sufla gazeta de sub nas. C. PETRESCU I. I 42. Eu mai k suflasem in gind aproape toate ciupercile din traista calugarului. HOGASH M. N. 116. Iam suflat moshioara de sub nas. ALECSANDRI la TDRG. ♦ A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a scoate sunete. Astazi nu e nevoie de tziuitoare. Cu timpul ai sa invetzi sa sufli. SAHIA N. 102. Ada fluierul k sa suflu in el. ALECSANDRI T. I 436. ♦ (Despre instrumente muzicale) A suna a rasuna a cinta. Bat tobele sufla trimbitzele. RETEGANUL P. IV 12. ◊ (In contexte figurate) Deodata in fericirea ta a suflat trimbitza razboiului. SADOVEANU O. VI 51. 2. Intranz. A respira (cu greu cu efort); a rasufla. V. gifii. Turcii suflau zgomotos shishi pirpileau la flacari minile shi picioarele. SADOVEANU O. VI 128. In mijlocul drumului picoteshte ciinele... cu ochii intredeschishi suflind greu. REBREANU I. 10. Abia mai sufla de osteneala goanei; dar era multzumit shi se simtzea in stare sa fuga k un om tinar. POPA V. 145. (Fig.) Din susul apei vine un vapor. Sufla greoi shi pare sa fie incarcat. SAHIA U.R.S.S. 128. ◊ Expr. A nu (mai) sufla = a fi mort; fig. a fi linishtit a sta cuminte; (in specia!) a nu protesta a nu cricni. Animalul nu mai sufla. PREDA I. 139. Micutzul... i se suie pe genunchi i se lipeshte incetinel de piept shi sta asha frumushel nici nu sufla. La TDRG. Mare a fost... k de marirea lui nu mai sufla nici un boier. DELAVRANCEA A. 54. 3. Intranz. (Despre foale compresoare etc.) A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. 4. Tranz. A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intro mica cantitate de sticla topita (careia i se da apoi forma dorita). 5. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtzire de metal pretzios. Icoane inshiruite shi imbracate in alama sau suflate cu aur shi argint. DUMITRIU B. F. 137. Se incinse pe deasupra shalului cu o curea lata acoperita cu tzinte aurite in care baga doua pistoale suflate cu aur. NEGRUZZI S. I 23. Darui capeteniei deputatziei un lantz de aur shi la sotzii sai cite un pahar de argint suflat cu aur. BALCESCU O. II 266. 6. Intranz. (Despre vint sau despre curentzi de aer) A se manifesta a actziona a se face simtzit; a bate. Ii sufla in fatza un vint asha de tare cal azvirli inapoi. GALACTION O. I 54. Ieri a suflat intiiul vint de toamna. MACEDONSKI O. I 12. Crivatzul sufla aspru din partea muntzilor ale caror culmi se vad albind de omat. RUSSO O. 152. ◊ (In contexte figurate) Pe la finele anului 1846 un vint de libertate sufla peste toata Europa. GHICA S. A. 150. Sufla vintul relei soarte Pe pamintul ingrozit! ALECSANDRI P. I 144. Viscolul pustiirei a suflat pe acest pamint. RUSSO O. 43. ♦ Tranz. A duce cu sine la distantza p. ext. a face sa dispara (risipind imprashtiind indepartind). Urmele noastre le suflase vintul. DELAVRANCEA O. II 216. Primavara muma noastra Sufla bruma din fereastra SHi zapada de pe coasta. ALECSANDRI P. P. 287. ◊ (Poetic) Ce vint tea suflat pe sub atita negureala de padure... pina la moara la mine? GALACTION O. I 47. ◊ Expr. Slab del sufla vintul v. slab (J). 7. Tranz. (Cu complementul «nasul») A curatza de mucozitatzi; a elimina mucozitatzile. Dascalul nostru ne privea... Avea ochii umezi. K sa nu bagam de seama k sa induioshat a scos batista din buzunar shia suflat nasul tare shia shters obrazul shi fruntea de sudoare. STANCU D. 322. Ishi sufla cu zgomot nasul. SADOVEANU O. III 582. Ishi sufla pe urma nasul. C. PETRESCU I. II 161. 8. Tranz. (Adesea intarit prin «la ureche») A vorbi (cuiva) incet in secret (strecurind insinuari sau cautind sal cishtige); a informa pe ascuns. V. shopti. Io fi suflat cineva ceva la ureche. C. PETRESCU O. P. I 220. Toate cele ce am zis miau fost suflate de dlor. NEGRUZZI S. I 230. ◊ Expr. A nu sufla un cuvint = a nu spune nimic a pastra un secret. Nici unul nu sufla un cuvint. GALACTION O. I 289. ♦ A shopti actorilor rolul in timpul reprezentatziei. ♦ A shopti cuiva (in special unui elev la shcoala) raspunsul la intrebarile la care nu poate raspunde singur. Cei din banca suflau lectzia celor de la tabla. PAMFILE la CADE.

A SUFLÁ súflu 1. intranz. 1) A expira cu putere; a elimina fortzat aerul. ~ in ceai. ~ in foc. ◊ Ai ~ cuiva in borsh (sau ~ in borshul cuiva) a se amesteca nepoftit in treburile cuiva. 2) A introduce shi a scoate aerul din plamani; a respira. ◊ A nu mai ~ a) a fi mort; b) a nu se opune; a tacea chitic; a nu cracni. 3) (despre vant) A purta curentzi de aer; a bate. 4) (despre instrumente muzicale de suflat) A produce sunete caracteristice. 2. tranz. 1) (substantze pulverulente sau obiecte ushoare) A indeparta cu ajutorul unui curent de aer. ◊ Slab del sufla vantul foarte slab. Ai ~ cuiva ceva de sub nas a lua foarte operativ shi fara nici o jena un lucru de la cineva. 2) fam. (persoane) A inlatura ushor shi repede (dintro functzie). 3) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subtzire de metal inoxidabil in scop protector sau decorativ; a spoi; a polei; a metaliza. 4) (obiecte de sticla) A confectziona prin introducerea aerului intro masa de sticla topita (dandui forma dorita). 5) (conducte recipiente suprafetze etc.) A curatza cu ajutorul unui jet de substantza gazoasa. ◊ ~ nasul a da afara mucozitatzile din nas. 6) (texte replici raspunsuri) A comunica incet k sa auda numai adresatul (la teatru la shcoala); a shopti. 7) (date informatzii etc.) A aduce la cunoshtintza pe ascuns. ◊ A nu ~ (nici) un cuvant a nu scoate o vorba. [Sil. sufla] /<lat. sufflare

suflà v. 1. a face vant impingand aerul prin gura; 2. a se mishca vorbind de aerul agitat: vantul sufla tare; 3. a respira mai ales cu anevoie: ce sufli asha? 4. a indrepta suflarea asupra (spre a atzatza sau stinge): a sufla lumanarea focul; 5. a spune in taina: a sufla la ureche; 6. a rapi: ia suflat punga; 7. a acoperi cu un strat metalic: a sufla cu aur cu argint. [Lat. SUFFLARE].

suflu sn [At: GENILIE G. 129/5 / Pl: ~ri / E: fr souffle cf sufla] 12 Suflare (12). 3 Unda de presiune violenta produsa de obicei de o explozie care se propaga prin aer producand avarii distrugeri etc. 4 (Liv) Respiratzie (1). 5 Capacitate respiratorie mare. 6 (Pex) Rezistentza fizica (mare). 7 Zgomot caracteristic asemanator unui shuierat produs de anumite (partzi de) organe bolnave (pleura plamani ventricul inima etc.) perceptibil la auscultatzie. 8 (Fon; spc) Aspiratzie (3). 9 Emitere fortzata a unui flux de aer pe gura sau (rar) pe nari Si: suflare (22) suflat¹ (3). 10 Expirare puternica pentru a executa a realiza etc. ceva Si: suflare (23) suflat¹ (4). 11 (Ccr) Aer expirat. 12 (Pgn) Expiratzie (6). 13 (Liv; fig) Insufletzire. 14 Putere de inspiratzie. 15 Fortza creatoare.

2) súflu a á v. intr. (lat. sufflare d. sub pe dedesupt shi flare a sufla dintr’o rad. imitativa din care vine shi flúere a curge rom. fluĭer sh. a. multe; it. soffiare pv. suflar fr. souffler sp. sollar soplar pg. soprar. V. unflu ingimf). Mishc aeru stringindul in gura shi dinduĭ drumu cu buzele strinse asha in cit sa ĭasa maĭ rapede de cit cind rasufli (Omu poate sufla shi rece shi cald. Aceĭashĭ cauza a mishcariĭ e shi cind sufli cu tzoalele. Cind sufla vintu curentu de aer e cauzat de variatziunea de temperatura a aeruluĭ): a sufla in pumnĭ k sa te’ncalzeshti a sufla in luminare k sa se stinga a sufla in foc k sa se aprinda vintu sufla (ob. bate). Rasuflu: cind am venit eu nu mal sufla (murise). imi tzin rasuflarea de frica tac molcum: nici ná mal suflat clnd m’am rastit la el. Gifii: ce sufli asha? V. tr. Mishc lucrurile suflind: Cine mĭa suflat foile? Il sufla vlntu de slab ce e. Fig. Iron. Fac sa dispara rapede (mincind furind): a shi suflat mincarea din farfurie la suflat punga. Acoper (spoĭesc) c’un strat de aur argint nichel (pin aluziune la umbra care se depune pe un lucru neted shi rece cind sufli pe el): a sufla cu aur (V. insuflu). SHoptesc (Barb. dupa fr.).

suflá (a ~) (sufla) vb. ind. prez. 3 súfla

suflá vb. (sil. fla) ind. prez. 1 sg. súflu 3 sg. shi pl. súfla; ger. sufland; part. suflát

SUFLÁ vb. I. 1. a gafai a pufai (reg.) a rasufla. (~ dupa atata alergatura.) 2. ashi trage. (Te rog satzi ~ nasul!) 3. v. canta. 4. v. suna. 5. v. shopti. 6. a bate a trece (reg.) a vantura. (Crivatzul rece ~ peste sat.) II. v. polei.

SUFLÁ vb. v. rasufla respira.

SUFLA vb. I. 1. a gifii a pufai (reg.) a rasufla. (~ dupa atita alergatura.) 2. a trage. (Te rog satzi ~ nasul!) 3. a cinta. (~ din fluier.) 4. a rasuna a suna. (Trimbitzele ~.) 5. a shopti (fig.) a strecura. (Ia ~ ceva la ureche.) 6. a bate a trece (reg.) a vintura. (Crivatzul rece ~ peste sat.) II. a polei (inv. shi pop.) a spoi. (A ~ un obiect cu aur.)

sufla vb. v. RASUFLA. RESPIRA.

suflá (lu át) vb. 1. A bate vintul. 2. A expira. 3. A respira a gifii. 4. A intetzi focul a aprinde focul cu aerul din plamini. 5. A stinge. 6. A goli vasul. 7. A insufla a inspira a sugera. 8. A shopti actorilor rolul. 9. A shterpeli a lua pe furish. 10. A auri a acoperi cu aur. Mr. suflu suflare megl. suflu suflari. Lat. sŭfflāre (Pushcariu 1673; REW 8430) cf. it. soffiare prov. soflar fr. souffler sp. sollar (in Montaña asuellar). Der. suflare s. f. (respiratzie; faptul de a fi; fiintza vie); suflat adj. (aurit); suflator adj. (care sufla; s. n. vinturar); suflatoare s. f. (mushtiuc de fluier); sufloi s. n. (foale; vinturar); suflu s. n. dupa fr. souffle; suflet (mr. suflet) s. n. (respiratzie rasuflare; viatza; principiu vital inima; facultate psihica conshtiintza bunatate caritate valoare; animal fiintza; persoana individ) cu suf. et (dupa Pascu I 163 din lat. sŭfflātus cu schimb de suf.; dupa Meyer Alb. St. IV 226 shi Candrea din lat. *sŭfflĭtus format k hālĭtŭs de la hālāre; cf. Densusianu GS II 4); sufletesc adj. (spiritual de suflet); sufleteshte adv. (moralmente); sufletzel s. m. (Banat Anemona pulsatilla; Trans. Convallaria majalis); sufletzi vb. (Olt. a trai); insufletzi vb. (a anima a insufla curaj; a reanima a readuce in simtziri; a entuziasma a pasiona a inflacara); insufleta vb. (inv. a reinvia); insufletzitor adj. (animator care insufletzeste); neinsufletzire s. f. (lipsa de viatza sau de suflet); neinsufletzit adj. (inanimat). Der. din fr. sufler s. m.; sufleu s. n.; insufla vb. (var. insufla) vb. (a inspira a sugera).

sufla suflu v. t. 1. (shc.) a shopti unui coleg care nu shtie lectzia 2. a deposeda pe cineva de ceva

a sufla (cuiva) in borsh expr. ai face (cuiva) toate poftele; a tzine (cuiva) partea neconditzionat shi fara discernamant.

a sufla (ceva) de sub nasul cuiva expr. ashi insushi un lucru care apartzine de drept altuia sau care ar dori sa shil insusheasca altcineva.

a sufla (cuiva) in spate expr. a submina pozitzia sociala sau profesionala a cuiva pentru ai lua locul.

a sufla k o balena / k o locomotiva expr. a gafai a respira sacadat.

a sufla shi in iaurt expr. (pop.) a fi extrem de precaut / prudent / intro situatzie data.

ai sufla vantul in punga / prin buzunare expr. a ramane fara bani.