SUNÁ sun vb. I. 1. Intranz. A scoate a produce a emite anumite sunete. ◊ Expr. A suna a gol = a scoate sunete caracteristice unui vas care nu contzine nimic. ♦ (Despre ceas) A marca timpul (prin batai mecanice); (despre unele ceasuri) a emite la o ora dinainte stabilita un semnal sonor (pentru a trezi din somn pentru a marca ceva). ◊ Expr. Ai suna (cuiva) ceasul (mortzii sau de veshnicie) = ai sosi cuiva clipa mortzii. ♦ (Despre ape) A murmura a susura. ♦ (Despre anumite obiecte materiale etc.) A foshni; a trosni a pocni. ♦ (Despre vant) A shuiera a vajai. ♦ Tranz. (Pop.) A scutura cu zgomot fraul (pentru a chema calul). 2. Intranz. (Despre cuvinte cantece glasuri) A se face auzit a se auzi a rasuna. ◊ Expr. Ai suna (cuiva) la (sau in) urechi (sau in auz) = ashi aminti obsesiv un fapt. A nui suna (cuiva) bine la ureche = a nui placea (cuiva) ceea ce aude. ♦ (Rar; despre urechi) A tziui. ♦ Fig. Ai starui in minte. 3. Intranz. (Despre locurile unde se produc zgomote) A rasuna. 4. Intranz. (Despre oameni) A canta dintrun instrument muzical. 5. Intranz. A anuntza a vesti ceva prin sunete de clopot sau sufland intrun instrument. ♦ Tranz. A chema (pe cineva) prin sonerie telefon etc. 6. Intranz. A fi formulat exprimat; a glasui. 7. Refl. impers. (Rar) A se zvoni a se auzi vorbinduse despre ceva. Lat. sonare.

suna [At: CORESI EV 338 / Pzi: sun (inv) sunez / E: ml sonare] 1 vi (Dob; d. obiecte de metal de lemn d. partzi ale acestora d. pamant etc.) A produce a emite sau a propaga sunete (1) ori pex zgomote caracteristice (prin atingere prin lovire prin ciocnire prin apasare etc.) Si: (pop) a da sunet. 2 vi (Irg; ie) A (i) ~ (cuiva) cojocul (sau cocoasha sau doagele) A bate tare (pe cineva). 3 vi (Pop; ie) Ai ~ (cuiva) doagele A fi un obiect foarte uzat. 4 vi (Iae) A fi un sleit de puteri. 5 vi (Iae) A fi aproape de sfarshitul vietzii. 6 vi (Pop; ie) Ai ~ (cuiva) scandura (sau potcoavele ori coliva) in piept A (i) sosi cuiva momentul sa moara Si: (pfm) ai suna ceasul mortzii. 7 vi (Iae; pex) A muri. 89 vit (C. i. frunze pex copaci) A produce un zgomot ushor (prin mishcare prin apasare etc.) Si: a fashai a foshni (12) a susura a shashai a shopoti a shushoti a shushui² (rar) a sasai (inv) a prasui (reg) a falalai aparai a pocni a shushora. 10 vi (Pan; asr; d. haine tzesaturi covoare etc.) A foshni (12). 11 vi (Pex; rar; d. crengi uscate vreascuri etc.) A trosni¹. 12 vi (Spc; d. ape valuri etc.) A produce un zgomot slab continuu shi monoton Si: a clopoci (1) a murmura a susura a shopoti a shushui² (rar) a zuzui a zvoni (inv) a murmui¹ (reg) a ujui. 13 vi (Pex) A vui. 14 vi (Asr; d. vant sau curentzi de aer) A shuiera. 15 vi (Spc; rar; d. lemne ori carbuni care ard pex d. foc) A dudui (6). 16 vi (Pop; d. arme de foc) A pocni. 17 vi (D. instrumente muzicale d. voce) A emite un shir de sunete armonioase care alcatuiesc un acord o melodie etc. 1819 vit (D. oameni sau grupuri d. ansambluri orchestrale ori corale etc.) A canta (o parte dintro) bucata muzicala. 20 vi (D. cuvinte sau d. glasuri d. rasete ori d. plansete d. cantece sau d. zgomote) A se face sau a fi auzit pana (ori de) departe Si: a se auzi a rasuna. 2122 vi (Ie) A (nu)i ~ (cuiva) bine la (inv in) ureche (sau urechi) Ai produce o impresie auditiva ne(placuta) (dez)agreabila. 23 vi (Ie) A (i) mai ~ (cuiva) (inca) la (sau in) urechi (sau in auz) Ashi aminti obsesiv de ceva auzit candva. 24 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) in minte Ai reveni in amintire cineva sau ceva auzit sau vazut candva. 25 vi (Construit cu un adjectiv) A parea k... . 26 vi (Fam; d. urechi) A tziui. 27 vi (D. unele instrumente muzicale d. dispozitive de alarma d. aparate clpote etc.) A emite semnale sonore pentru a atrage atentzia cuiva asupra a ceva Si: a bate (18) a canta dangani (1) tangani tzarai zbarni zvoni. 28 vi (Pex; d. oameni) A face sa sune (27) soneria de la usha. 29 vt (Fam; d. oameni) A da telefon. 30 vt (Pop; c. i. fraul calului) A scutura cu zgomot pentru a chema calul. 31 vi (D. ceasuri mai ales pendule) A marca prin mijloace sonore (ritmice) anumite unitatzi de timp (de obicei orele jumatatzile de ora) Si: a bate (169). 32 vi (D. unele ceasuri) A emite la o ora dinainte stabilita un semnal sonor (continuu shi puternic) pentru a trezi din somn sau a atrage atentzia k trebuie sa se faca un anumit lucru Si: a deshtepta (1) a trezi. 33 vi (Ie) Ai ~ ceasul (sau rar vremea ora clipa) (k ori sa) A(i) sosi (cuiva) momentul sa (i) se intample ceva. 34 vi (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva) ceasul (mortzii sau pieirii rar de veshnicie) Ai sosi (cuiva) momentul sa moara. 35 vi (Pfm; iae) A muri. 3637 vit (Irg) A se auzi. 3839 vit (Irg) A se zvoni. 40 vi (Ipf; d. comunicari scrise sau vorbite) A fi formulat intrun anumit fel Si: a glasui (8). 41 vi (D. comunicari scrise sau vorbite; pex) A scrie. 42 vi (D. norme legi etc sau d. partzi ale acestora) A stipula. 4344 vit (Ie) A ~ a... A corespunde cu... Si: a aduce cu a sugera k... . 45 vi (Trs) A se referi la... . 46 vi (Trs) A face aluzie la...

SUNÁ sun vb. I. 1. Intranz. A scoate a produce a emite anumite sunete. ◊ Expr. A suna a gol = a scoate sunete caracteristice unui vas care nu contzine nimic. ♦ (Despre ceas) A marca timpul (prin batai mecanice). ◊ Expr. Ai suna (cuiva) ceasul (mortzii sau de veshnicie) = ai sosi cuiva clipa mortzii. ♦ (Despre ape) A murmura a susura. ♦ (Despre anumite obiecte materiale etc.) A foshni; a trosni a pocni. ♦ (Despre vant) A shuiera a vajai. ♦ Tranz. (Pop.) A scutura cu zgomot fraul (pentru a chema calul). 2. Intranz. (Despre cuvinte cantece glasuri) A se face auzit a se auzi a rasuna. ◊ Expr. Ai suna (cuiva) la (sau in) urechi (sau in auz) = ashi aminti obsesiv un fapt. A nui suna (cuiva) bine la ureche = a nui placea (cuiva) ceea ce aude. ♦ (Rar; despre urechi) A tziui. ♦ Fig. Ai starui in minte. 3. Intranz. (Despre locurile unde se produc zgomote) A rasuna. 4. Intranz. (Despre oameni) A canta dintrun instrument muzical. 5. Intranz. A anuntza a vesti ceva prin sunete de clopot sau sufland intrun instrument. ♦ Tranz. A chema (pe cineva) prin sonerie telefon etc. 6. Intranz. A fi formulat exprimat; a glasui. 7. Refl. impers. (Rar) A se zvoni a se auzi vorbinduse despre ceva. Lat. sonare.

SUNÁ sun vb. I. 1. Intranz. A scoate a produce sunete. Clopotele de arama ale cailor sunau cu putere. SADOVEANU O. VII 107. Intinse pocalul plin de vin gros de Cnidos. Bratzarile sunara incet shi dulce. C. PETRESCU A. 21. Pe lunca suna coasa; jos pe vale Copii fac larma rid se iau la trinta. IOSIF P. 34. ◊ (Poetic) Marean fund clopote are care sunan orice noapte. EMINESCU O. I 45. ◊ Expr. A suna a gol = a scoate sunete inabushite lipsite de sonoritate caracteristice unui vas care nu contzine nimic. Batind eu intro dimineatza nishte cuiere pentru straie mi sa parut k suna un perete a gol intrun anumit loc. C. PETRESCU A. 337. Ai suna (cuiva) scindura = ai sosi cuiva ceasul mortzii; a muri. Lasate puica de mine K viu astazi ori viu miine... Eu de tine moi lasa Cind mio suna scindura. SHEZ. I 291. Cind sa ma satur de tine Lume lume soro lume? De tine moi satura Cind mio suna scindura. TEODORESCU P. P. 287. Ai suna cuiva doagele se spune cind un lucru e hodorogit fig. cind un om e sleit de puteri aproape de moarte. Suna a dogit v. dogit. ◊ Tranz. Ea trecu la volan Radu alaturi. Dadu drumul motorului... un timp merse atenta la trecatorii strazilor shi la viragii schimbind vitezele frinind sunind clacsonul. C. PETRESCU I. II 96. ◊ Tranz. fact. Piciorul cel adevarat... ar fi cel mai suprem dar care lash face tatii tatii care a imbatrinit shishi suna lemnul piciorului prin casa. SAHIA N. 23. Asculta neclintita un ceas doua parcar intzelege ce spune vintul holdelor ce graieshte murmurul apei care da da dura petricelele din matca shi le suna. DELAVRANCEA S. 13. ♦ (Despre ceas) A anuntza orele a marca timpul (prin batai mecanice); a bate. Orologiul fidel interpret al batrinului timp suna de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumei ce mil asculta sama k se scursese a 12a oara a noptzii. EMINESCU N. 37. ◊ (Poetic) Vecinic in noapte trista adinca Ascult a vremei pas necurmat Dar de placere nici un ceas inca Pentrual meu suflet nu au sunat! ALECSANDRI P. I 151. ◊ Expr. Ai suna (cuiva) ceasul (mortzii sau ceasul de veshnicie) = ai sosi (cuiva) clipa mortzii. Miemi suna ceasul sami platesc datoria k orice muritor. CARAGIALE O. III 86. Un arnaut... intra shi scotzind un pistol din cingatoare il slobozi in el... Negreshit k ceasul mortzii ar fi sunat pentru acel cutezator daca... NEGRUZZI S. I 21. ◊ Tranz. Un orologiu suna noaptea jumatate La castel in poarta oare cine bate? BOLINTINEANU O. 33. ♦ (Despre ape) A susura a murmura. Sub plopii rari apele suna SHi plopii rari vijiien vint. COSHBUC P. I 64. Sus in brazii de pe dealuri Lunan urma tzine straja Iar izvorul prins de vraja Rasarea sunind din valuri. EMINESCU O. I 104. Din izvoare shi din girle Apa suna somnoroasa. id. ib. 121. ♦ (Despre anumite obiecte sau materiale) A foshni. Infiorat de taina singuratatzii grele Stravechiul codru suna foshnindushi frunza rar... IOSIF V. 63. K dei vremea rea sau buna vintumi bate frunzami suna SHi dei vremea buna rea Miemi curge Dunarea. EMINESCU O. I 123. Abia atingi covorul moale Matasa suna sub picior SHi de la creshtet pinin poale Pluteshti k visul de ushor. id. ib. 117. ◊ Tranz. (Poetic) Ishi sunan zare plopii argintul frunzei lor. EFTIMIU C. 118. ♦ (Despre vint) A shuiera a vijii. Cind shi cind acel vint purta shuvoaie de ploi. Cind statea valul de ploaie raminea vintul sunind shi fluierind. SADOVEANU M. C. 51. SHi vintun codri suna cu glas duios shi slab. EMINESCU O. I 97. ♦ A trosni. Trudnic sentinde Drumunainte Putrede vreascuri suna sub pas. DESHLIU M. 30. ♦ Tranz. (Popular) A scutura cu zgomot friul (pentru a chema calul). Suna friul... shi veni calul lui inshelat. ISPIRESCU L. 166. 2. Intranz. (Despre glasuri cuvinte cintece) A se face auzit a rasuna. Tremurul frunzei statu; un glas haulind incepu a suna; pe urma iar porni a cinta frunza. SADOVEANU O. VIII 51. SHi in gindumi trece vintul capul arde pustiit Aspru rece suna cintul cel etern neispravit. EMINESCU O. I 142. ◊ (Poetic) SHi prin mindra fermecare suno muzica de shoapte Iar pe ceruri se inaltza curcubeiele de noapte. EMINESCU O. I 158. ◊ Expr. Ai suna (cuiva) la (sau in) urechi (sau in auz) = a se face auzit de cineva a rasuna in urechea cuiva. No mai caut... Ce sa caut? E acelashi cintec vechi Setea linishtei eterne caremi suna in urechi. EMINESCU O. I 157. Multe trec pe dinainte In auz ne suna multe Cine tzine toate minte SHi ar sta sa le asculte? id. ib. 194. A nui suna (cuiva) bine la ureche = a nui placea cuiva vorbele care le aude. ◊ Tranz. fact. Nourii sosind din cer shi din prapastii sunara shi ei glas de cutremur. SADOVEANU O. VIII 252. ♦ (Despre urechi) A tziui. Ghici care ureche imi suna. ♦ A geme a se tingui. Petrea Nastase a venit peste doua zile cu zimbetui sfios shi cu vorbelei pripite sunind de durere. SADOVEANU O. V 558. ♦ Fig. A reveni in minte. Ii suna glasul de departe din afund de timp. C. PETRESCU A. R. 192. Batrinushi pleaca geana shi iar ramine orb Picioarele lui vechie cu piatra sempreuna El numara in gindui shi anii i aduna K o povesteuitata Arald in mintei suna. EMINESCU O. I 98. 3. Intranz. (Despre locurile unde se produc zgomote) A rasuna. Suna coasta; turmancet Peste cimpuri faceshi calea; Latra cini de suna valea. COSHBUC P. II 165. Mihneancaleca calul sau tropota Fuge k vintul; Suna padurile fishie frunzele Geme pamintul. BOLINTINEANU O. 74. Codrul suna clocoteshte Deun lung hohot pinin fund Valea dealul i raspund Prin alt hohot cengrozeshte. ALECSANDRI P. I 12. 4. Intranz. (Despre persoane) A scoate sunete armonioase dintrun instrument muzical; a cinta. Colo se sparge unda de unda alungata; Colo din frunza suna ai noshtri calatori; Colo privighetoarea suspinanamorata De vinturi leganata pe patul ei de flori. BOLINTINEANU O. 199. Cobuz ciobanun Calafat Suna voios din fluier Iar noi jucam hora in sat Rizind dea boambei shuier. ALECSANDRI O. 237. Apoi badea santurnat SHi din bucium a sunat. TEODORESCU P. P. 149. Merge el cintind Din cobuz sunind Codrii dezmierdind. ALECSANDRI P. P. 62. ◊ (Instrumentul actziunii devine subiect) Cum se apropiara de curtea domneasca trimbitzele fluierele shi dobele incepura a suna fara intrerupere. SADOVEANU O. VII 155. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin Dintre ramuri de arin Melancolic cornul suna. EMINESCU O. I 206. Colon cringul cenverzeshte Sunaun bucium de ciresh. ALECSANDRI P. A. 154. ◊ Tranz. (Complementul indica melodia executata) Cite aleanuri nushi potolea sunind vro doina in frunza. MIRONESCU S. A. 46. Zicetzi lautarilor sa sune o hora k sa jucam cu totzii la nunta Floricai. ALECSANDRI T. 686. 5. Intranz. A anuntza a vesti apropierea unei persoane sau a unui eveniment (prin sunete de clopot sau suflind intrun instrument). Inaintea lui Mihai erau steagurile luate in batalie... dupa dinsele veneau tobosharii shi trimbitzashii batind din tobe shi sunind din trimbitze. ISPIRESCU M. V. 42. Cind se urca noul domn pacel scaun... oastea de afara slobozi pushtile shi sanetzele cu chiote de bucurie shi incepura a suna din tobe din pauce din trimbitze shi din surle. ODOBESCU S. I 72. ◊ Impers. Mai era o jumatate de ceas pina sa sune de intrare prin clase. VLAHUTZA O. A. I 104. Ascultam pe craiul Ramses shi visam la ochi albashtri... Capul greu cadea pe banca pareau toaten infinit; Cind suna shtiam k Ramses trebuia sa fi murit. EMINESCU O. I 141. ◊ Tranz. (Complementul indica scopul) Sunase sfirshitul orei shi brusca eruptzie a clopotzelului nichelat nu clintise nici un nerabdator. C. PETRESCU S. 67. ♦ Tranz. A chema (pe cineva) prin semnale sonore. (Intranz.) Am sunat; o sluga intra cu un bilet in mini. NEGRUZZI S. I. 53. ◊ Expr. (Familiar) A suna (pe cineva) la telefon = a chema (pe cineva) la telefon. Dumnealui vine intotdeauna dupa unu jumatate... Lau intrebat doi domni pina acum. Lau sunat shi la telefon. C. PETRESCU C. V. 61. 6. Intranz. A fi formulat exprimat; a glasui. Prima legenda a cucului... suna precum urmeaza... MARIAN O. I 2. Nimeni na shtiut ce insemneaza povestea aceea nici k despre ei suna. RETEGANUL P. II 36. Intiia intrebare suna asha... ISPIRESCU L. 176. ♦ A corespunde cu... a sugera k... a avea aerul de... In «Napasta» societatea burgheza cu autoritatzile ei nu apare intrupata pe scena in anumite personaje; apare numai k un ecou departat shi acest ecou suna a rautate shi salbatacie. GHEREA ST. CR. III 108. 7. Refl. impers. (Rar) A se zvoni. Se suna prin sat k Sultanica merge rau cu sanatatea. DELAVRANCEA S. 51. Cartea dtale shi gazetele leam primit. Gazete daca mai ai bine ar fi sami mai trimitzi. Prin DacoRominia se suna de razboi. CARAGIALE O. VII 110.

A SUNÁ sun 1. intranz. 1) A produce un sunet zuruitor. Clopotzelul suna. ◊ Suna a gol a scoate sunete inabushite caracteristice unui vas deshert. Ai ~ (cuiva) doagele a fi batran shi ramolit. Ai ~ cuiva scandura ai ~ cuiva ceasul (mortzii sau de veshnicie) ai veni cuiva vremea sa moara. 2) A se face auzit. Valea suna. ◊ Ai ~ cuiva la (sau in) urechi a starui in auzul cuiva; ashi aminti obsesiv (un fapt). A nui ~ (cuiva) bine la ureche a nui placea cuiva ceea ce aude. 3) (despre urechi) A produce falsa senzatzie a unui sunet ascutzit shi prelung. Imi suna urechea dreapta. 4) rar (despre persoane) A scoate (dintrun instrument muzical) sunete armonice; a canta. ~ din bucium. 5) A fi formulat in cuvinte; a glasui. 6) reg. A intra in legatura telefonica; a telefona. 2. tranz. A anuntza ceva cu ajutorul unor sunete speciale. ~ alarma. ~ deshteptarea. /<lat. sonare

sunà v. 1. a da un sunet: suna codrul de stejar EM.; 2. a scoate un sunet a canta: a suna din trambitza; 3. a anuntza prin sunete: a suna alarma; 4. a avea un intzeles: coprinsul scrisorii suna astfel; 5. a merge vorba a se latzi vestea: se sunase prin targ k plecase. [Lat. SONARE].

sun sn [At: PSALT. 80 / V: (inv) sonru / E: ml sonus] 1 (Irg) Sunat¹. 2 (Inv) Murmur (de ape). 3 (Pex). 3 (Pex) Vuiet. 4 (Olt; Trs) Ecou (1). 5 (Inv; fig) Rasunet. 6 (Pex) Valva.

2) sun a á v. intr. (lat. sǒnare it. sonore pv. cat sp. sonar fr. sonner pg. soar). Scot sunet: clopotu suna. Rasun: suna valea. Cint suflind intr’un instrument muzical: a suna din goarna. Fig. Is formulat glasuĭesc: legea suna asha. V. tr. Fac sa sune; zarafu ishĭ suna baniĭ. Anuntz pin sunete: gornistu la sunat pe sergentu de zĭ.

suná (a ~) vb. ind. prez. 3 súna

suná vb. ind. prez. 1 sg. sun 3 sg. shi pl. súna perf. s. 1 sg. sunái; ger. sunand

SUNÁ vb. 1. a rasuna a sufla. (Trambitzele ~.) 2. v. bate. 3. a se auzi. (Clopotele ~ pana departe.) 4. v. balangani. 5. (reg.) a tingani. (~ clopotzeii.) 6. a trage. (Te rog sa ~ imediat clopotzelul.) 7. v. canta. 8. a tzarai a zbarnai. (~ soneria telefonul.) 9. v. foshni. 10. v. clipoci. 11. v. tziui.

SUNÁ vb. v. afirma auzi bate bocani ciocani pocani spune shopti vorbi zice zvoni.

suna vb. v. AFIRMA. AUZI. BATE. BOCANI. CIOCANI. POCANI. SPUNE. SHOPTI. VORBI. ZICE. ZVONI.

SUNA vb. 1. a rasuna a sufla. (Trimbitzele ~.) 2. a bate a dangani (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserica.) 3. a se auzi. (Clopotele ~ pina departe.) 4. a balangani (reg.) a talancani a talangi. (~ clopotul de la vite.) 5. (reg.) a tingani. (~ clopotzeii.) 6. a trage. (Te rog sa ~ imediat clopotzelul.) 7. (MUZ.) a cinta. (~ din frunza.) 8. a tzirii a zbirnii. (~ soneria telefonul.) 9. a fishii a foshni a susura a shopoti a shopti a shushoti a shushui (rar) a sisii (Mold. shi Bucov.) a falalai (Mold. shi Transilv.) a pirii (prin Transilv.) a shushora (inv.) a prisni. (Frunzele ~.) 10. a clipoci a murmura a susura a shopoti a shopti a shushoti (rar) a shushui a zgomota a zuzui a zvoni (reg.) a ujui (inv.) a murmui. (Apele ~.) 11. ai tziui ai vui. (Ii ~ urechile.)

suná (n át) vb. 1. A produce un sunet. 2. A cinta la un instrument. 3. A marca timpul (cu privire la ceas). 4. A spune a rasuna. 5. A se face auzit a umbla vorba. 6. A apasa pe sonerie a chema. 7. A insinua a sugera. 8. (Refl.) A se spune a se shti a se cunoashte. Mr. asun(are) megl. sun(ari). Lat. sǒnāre (Cihac I 271; Pushcariu 1694; REW 8087) cf. vegl. sonuar it. sonare prov. cat. sp. sonar fr. sonner port. soar. Der. sun s. n. (inv. sunet) probabil din lat. sonus (Tiktin; Candrea; cf. REW 8090) sau deverbal; sunator adj. (care suna sonor; varietate de mere); sunatoare s. f. (pojarnitza Staphylea pinnata) omonimul lui sunatoare < sanatoare; sunet s. n. din lat. sǒnitŭs (Pushcariu 1695; REW 8089; Rosetti I 159) sau cu suf. et cf. tunet muget racnet etc.; rasuna vb. dupa fr. résonner; rasunator adj. (care rasuna); rasunet s. n. (sunet puternic; bubuit; zgomot rumoare). Der. din fr. sonata s. f.; sonerie s. f.; sonet s. n.; sonor adj.; sonoritate s. f.; sonoriza vb.

ai suna (cuiva) ceasul expr. a fi pe punctul de a muri.

suna telefonul can Gara de Nord expr. se spune despre un post telefonic foarte solicitat despre o persoana care este foarte cautata la telefon.