24 de definitzii pentru pocni

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

POCNÍ pocnesc vb. IV. 1. Intranz. A rasuna cu un zgomot scurt shi sec; a detuna. ♦ (Despre ushi ferestre etc.) A se izbi a se tranti cu putere shi cu zgomot. ♦ Fig. A izbucni pe neashteptate a se declansha. ♦ (Despre incheieturi oase degete) A trosni (prin intindere sau rasucire). ◊ Expr. Ai pocni (cuiva) falcile = ai trosni cuiva falcile. 2. Tranz. shi intranz. (Adesea fig.) A lovi scurt shi cu putere. ♦ Tranz. A lovi drept in tzinta. 3. Intranz. A se sparge a crapa (cu violentza shi zgomot). ♦ A se rupe (prin intindere solicitare prea mare etc.). [Var.: pocaní vb. IV] Poc + suf. (a)ni.

POCNÍ pocnesc vb. IV. 1. Intranz. A rasuna cu un zgomot scurt shi sec; a detuna. ♦ (Despre ushi ferestre etc.) A se izbi a se tranti cu putere shi cu zgomot. ♦ Fig. A izbucni pe neashteptate a se declansha. ♦ (Despre incheieturi oase degete) A trosni (prin intindere sau rasucire). ◊ Expr. Ai pocni (cuiva) falcile = ai trosni cuiva falcile. 2. Tranz. shi intranz. (Adesea fig.) A lovi scurt shi cu putere. ♦ Tranz. A lovi drept in tzinta. 3. Intranz. A se sparge a crapa (cu violentza shi zgomot). ♦ A se rupe (prin intindere solicitare prea mare etc.). [Var.: pocaní vb. IV] Poc + suf. (a)ni.

pocni [At: ANON. CAR. / V: (irg) pogni (reg) pomni / Pzi: ~nesc / E: poc1 + ~(a)ni] 1 vi A produce un zgomot caracteristic prin lovire batere apasare Si: a bate a izbi a plesni. 23 vit (D. ushi ferestre obloane etc.) A (se) tranti cu putere unul de altul producand un zgomot caracteristic. 4 vi (Reg; d. frunze) A foshni. 5 vi A face un zgomot caracteristic in urma exploziei a descarcarii unei arme etc. 6 vi (Pgn) A izbucni pe neashteptate Si: a se declansha. 7 vi A produce un zgomot caracteristic in urma arderii Si: a plesni a trosni. 8 vi (D. oase incheieturi degete etc.) A scoate un zgomot caracteristic prin intindere rasucire Si: a parai a trosni. 9 vi (Rar; ie) Ai ~ falcile Ai trosni falcile. 10 vt A face sa trosneasca oasele prin intindere. 11 vt (Rar; d. tample) A se zbate cu putere din cauza afluxului mare de sange pricinuit de o emotzie de obosela de enervare de boala shi de obicei producand o senzatzie auditiva de zgomot obsedant Si: a zvacni. 1213 vti A (se) lovi scurt shi cu putere producand zgomot. 14 vt (Fig; in limbajul elevilor) A fi ascultat pe neashteptate. 15 vt (Fig; in limbajul elevilor) A da o nota proasta. 16 vt A lovi cu putere drept in tzinta. 17 vi (Ivr; d. oameni) A plescai (1). 1819 vi A crapa sau a se sparge cu violentza shi de obicei cu zgomot la presiune interioara apasare lovire etc. 20 vi (Spc) A crapa la suprafatza capatand fisuri Si: a se fisura. 21 vi (Ie) A ~ de necaz (sau de ciuda) Ai fi extrem de ciuda. 22 vi (Fam; fig; ie) Ai ~ (cuiva ceva) in cap Ai trece cuiva ceva prin minte. 23 (Ie) Ai ~ (cuiva) obrazul de rushine Ai fi foarte rushine. 24 vi (Spc; d. muguri boboci) A incepe sa iasa. 25 vi (Spc; d. muguri boboci) A se desface brusc. 26 vi (Pop; d. vite) A muri prin spargerea pantecelui din cauza gazelor acumulate in organism Si: a crapa a plesni (39). 27 vi A se rupe prin intindere suprasolicitare uzare etc. Si: a plesni (41). 28 vi (D. haine) A se desface fiind prea strans pe corp Si: a plesni (42). 29 vi (Ivr) A nimeri.

POCNÍ pocnesc vb. IV. 1. Intranz. A produce un pocnet a face sa se auda un pocnet a rasuna cu zgomot scurt shi sec; a plesni a trosni. In popasul de sus au stat shau ascultat cum pocneshte gheatza intrun piriu din vale cine shtie unde. SADOVEANU B. 215. Undeva pornira razletze focuri de arme. Se intetzira un timp. Tacura iar. Mai pocni departe un glontz intirziat. C. PETRESCU T. II 13. Perechile de shine se multiplicau se apropiau se intretaiau. Rotzile pocneau tot mai des peste incrucishari. REBREANU R. I 13. Pe vatra veche ard Pocnind din vremen vreme Trei vreascuri rupte dintrun gard Iar flacara lor geme. COSHBUC P. I 191. ◊ Expr. Ai pocni cuiva falcile se zice despre cel care maninca lacom. ◊ (Urmat de determinari aratind instrumentul introduse prin prep. «din» sau «cu») Sofron Vesbianu pocnea din degete inaintind spre ciine. C. PETRESCU I. II 93. Pocnind din bici pe linga boi in zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COSHBUC P. I 93. Mosh Nichifor avea o biciushca de cele de cinepa impletita de mina lui shi cu shfichiul de matasa cu care pocnea detzi lua auzul. CREANGA P. 107. Merge tot mereu Voinicelul meu Din frunze pocnind Codri vechi trezind. ALECSANDRI P. P. 62. ◊ (Poetic) Tunete batrine pea certurilor vatra Pocnesc cua lor ciocane. EMINESCU O. IV 305. ♦ (Popular) A izbi cu zgomot (tzinta). Iata chiot sauzea Buzduganul vijiia Drept in usha k pocnea. ANT. LIT. POP. I 423. Apoi durdashi intindea SHin plin durda lui pocnea. Potirashii gios cadea in singe se vircolea. ALECSANDRI P. P. 88. 2. Tranz. A lovi (pe cineva sau ceva) scurt shi cu putere. Ishi pocni caii shi birja porni. DUMITRIU N. 80. Cucoana Aretia shia pocnit palmele una de alta a holbat ochii mari... shi sa uitat la mine. SADOVEANU O. VIII 46. ◊ Fig. La orice imprejurare te pocnea cu o anecdota. SADOVEANU O. VI 33. ◊ Intranz. Pocni cu sbiciul in catanele imparatului. RETEGANUL P. I 10. 3. Intranz. A se sparge a se crapa. Guritza ei gindeai cai cerasha pocnita in doua. RETEGANUL P. IV 3. Nu shtiu ce face dei pocneshte lui Danila un ochi din cap. CREANGA P. 58. ♦ A se rupe (din cauza unei intinderi puternice). Vijelia... face sa se cutremure shi sa pocneasca pinza intinsa peste capatul barcii. DUMITRIU P. F. 17. SHi pe Gruia cal punea... Tot in lantz Pinan grumazi. Da el numai se clatea Toate ferele pocnea. BIBICESCU P. P. 296. Turcii iar k lo legat Cu o vina de bou... oricit o mai smincit Vina no pocnit. SHEZ. IV 9. 4. Intranz. (Neobishnuit) A nimeri a brodi. Merge numai intrun noroc unde va pocni sa pocneasca. TZICHINDEAL F. 24.

A POCNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A produce un pocnet; a face „poc”. ~ din bici. Ii ~esc oasele. 2) (despre textile invelishuri etc.) A se rupe partzial (prin intindere); a plesni; a crapa. 2. tranz. A lovi cu zgomot; a plesni. /poc + suf. ~ni

pocnì v. 1. a rasuna cu sgomot a face exploziune; 2. a lovi pe neashteptate. [Lit. a face poc!].

POCANÍ vb. IV v. pocni.

pocanésc v. intr. (d. pocpoc). Produc des sunetu pocpoc lovind in lemn (k hadaragu moriĭ in teĭk). V. pacanesc.

pocnésc v. intr. (d. interj. poc k shi bufnesc cĭocnesc d. buf cĭoc dar in orĭce caz inrudit cu vsl. ponknonti a se rupe sirb. puknuti bg. poknuvam rus. púkatĭ shi púknutĭ a pocni a izbucni). Explodez cu mare huĭet (k obuzele shi cartushele). Rasun cu mare huĭet (cum fac cĭocanele cind izbesc nicovalele bicele groase cind is agitate in aer sh. a.): cĭocanele pocneaŭ a pocni cu cĭocanu in nicovala a pocni (= a plesni) din bicĭ. Fig. A pocni de cĭuda atzĭ fi foarte cĭuda. V. tr. Fam. Lovesc izbesc: la pocnit c’o peatra in cap cu dosu palmeĭ peste bot. In Trans. shi pognesc in Meh. pomnesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pocní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pocnésc imperf. 3 sg. pocneá; conj. prez. 3 sa pocneásca

pocní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pocnésc imperf. 3 sg. pocneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pocneásca

pocaní (a ~) (reg.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pocanésc imperf. 3 sg. pocaneá; conj. prez. 3 sa pocaneásca

pocaní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pocanésc imperf. 3 sg. pocaneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pocaneásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

POCNÍ vb. 1. a trosni (reg.) a troscani. (~ din pistoale.) 2. a exploda a plesni. (Cea ~?) 3. v. trosni. 4. a parai a trosni. (Ii ~ incheieturile.) 5. v. plesni. 6. v. lovi. 7. v. sparge.

POCNI vb. 1. a trosni (reg.) a troscani. (~ din pistoale.) 2. a exploda a plesni. (Cea ~?) 3. a plesni a trosni. (~ din bici.) 4. a pirii a trosni. (Ii ~ incheieturile.) 5. a izbi a lovi a plesni. (Acum te ~!) 6. a ajunge a atinge a izbi a lovi a nimeri a ochi (pop.) a pali a picni (reg.) a tilni (Transilv.) a talali. (Glontzul ~ iepurele.) 7. a (se) ciobi a (se) ciocni a (se) crapa a (se) fisura a plesni a (se) sparge. (Vasul a ~ dea lungul.)

POCANI vb. a bate a bocani a ciocani (inv. shi reg.) a suna (reg.) a bontani a toca a tocani. (Cine ~ in usha?)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ai pocni broasca expr. (intl. inv.) a eshua.

Intrare: pocni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pocni
  • pocnire
  • pocnit
  • pocnitu‑
  • pocnind
  • pocnindu‑
singular plural
  • pocneshte
  • pocnitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pocnesc
(sa)
  • pocnesc
  • pocneam
  • pocnii
  • pocnisem
a II-a (tu)
  • pocneshti
(sa)
  • pocneshti
  • pocneai
  • pocnishi
  • pocniseshi
a III-a (el, ea)
  • pocneshte
(sa)
  • pocneasca
  • pocnea
  • pocni
  • pocnise
plural I (noi)
  • pocnim
(sa)
  • pocnim
  • pocneam
  • pocniram
  • pocniseram
  • pocnisem
a II-a (voi)
  • pocnitzi
(sa)
  • pocnitzi
  • pocneatzi
  • pocniratzi
  • pocniseratzi
  • pocnisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pocnesc
(sa)
  • pocneasca
  • pocneau
  • pocnira
  • pocnisera
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pocani
  • pocanire
  • pocanit
  • pocanitu‑
  • pocanind
  • pocanindu‑
singular plural
  • pocaneshte
  • pocanitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pocanesc
(sa)
  • pocanesc
  • pocaneam
  • pocanii
  • pocanisem
a II-a (tu)
  • pocaneshti
(sa)
  • pocaneshti
  • pocaneai
  • pocanishi
  • pocaniseshi
a III-a (el, ea)
  • pocaneshte
(sa)
  • pocaneasca
  • pocanea
  • pocani
  • pocanise
plural I (noi)
  • pocanim
(sa)
  • pocanim
  • pocaneam
  • pocaniram
  • pocaniseram
  • pocanisem
a II-a (voi)
  • pocanitzi
(sa)
  • pocanitzi
  • pocaneatzi
  • pocaniratzi
  • pocaniseratzi
  • pocanisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pocanesc
(sa)
  • pocaneasca
  • pocaneau
  • pocanira
  • pocanisera
pogni
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
pomni
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pocni, pocnescverb

  • 1. intranzitiv A rasuna cu un zgomot scurt shi sec. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In popasul de sus au stat shau ascultat cum pocneshte gheatza intrun piriu din vale cine shtie unde. SADOVEANU B. 215. DLRLC
    • format_quote Undeva pornira razletze focuri de arme. Se intetzira un timp. Tacura iar. Mai pocni departe un glontz intirziat. C. PETRESCU T. II 13. DLRLC
    • format_quote Perechile de shine se multiplicau se apropiau se intretaiau. Rotzile pocneau tot mai des peste incrucishari. REBREANU R. I 13. DLRLC
    • format_quote Pe vatra veche ard Pocnind din vremen vreme Trei vreascuri rupte dintrun gard Iar flacara lor geme. COSHBUC P. I 191. DLRLC
    • format_quote Sofron Vesbianu pocnea din degete inaintind spre ciine. C. PETRESCU I. II 93. DLRLC
    • format_quote Pocnind din bici pe linga boi in zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COSHBUC P. I 93. DLRLC
    • format_quote Mosh Nichifor avea o biciushca de cele de cinepa impletita de mina lui shi cu shfichiul de matasa cu care pocnea detzi lua auzul. CREANGA P. 107. DLRLC
    • format_quote Merge tot mereu Voinicelul meu Din frunze pocnind Codri vechi trezind. ALECSANDRI P. P. 62. DLRLC
    • format_quote poetic Tunete batrine pea certurilor vatra Pocnesc cua lor ciocane. EMINESCU O. IV 305. DLRLC
    • 1.1. (Despre ushi ferestre etc.) A se izbi a se tranti cu putere shi cu zgomot. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. figurat A izbucni pe neashteptate a se declansha. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. (Despre incheieturi oase degete) A trosni (prin intindere sau rasucire). DEX '09 DEX '98
      sinonime: trosni
      • chat_bubble Ai pocni (cuiva) falcile = ai trosni cuiva falcile. DEX '09 DEX '98
        • diferentziere expresie Ai pocni cuiva falcile se zice despre cel care mananca lacom. DLRLC
  • 2. tranzitiv intranzitiv adesea figurat A lovi scurt shi cu putere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ishi pocni caii shi birja porni. DUMITRIU N. 80. DLRLC
    • format_quote Cucoana Aretia shia pocnit palmele una de alta a holbat ochii mari... shi sa uitat la mine. SADOVEANU O. VIII 46. DLRLC
    • format_quote figurat La orice imprejurare te pocnea cu o anecdota. SADOVEANU O. VI 33. DLRLC
    • format_quote Pocni cu sbiciul in catanele imparatului. RETEGANUL P. I 10. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A lovi drept in tzinta. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Iata chiot sauzea Buzduganul vijiia Drept in usha k pocnea. ANT. LIT. POP. I 423.
      • format_quote Apoi durdashi intindea SHin plin durda lui pocnea. Potirashii gios cadea in singe se vircolea. ALECSANDRI P. P. 88.
      • diferentziere popular A izbi cu zgomot (tzinta). DLRLC
  • 3. intranzitiv A se sparge a crapa (cu violentza shi zgomot). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Guritza ei gindeai cai cerasha pocnita in doua. RETEGANUL P. IV 3. DLRLC
    • format_quote Nu shtiu ce face dei pocneshte lui Danila un ochi din cap. CREANGA P. 58. DLRLC
    • 3.1. A se rupe (prin intindere solicitare prea mare etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: rupe
      • format_quote Vijelia... face sa se cutremure shi sa pocneasca pinza intinsa peste capatul barcii. DUMITRIU P. F. 17. DLRLC
      • format_quote SHi pe Gruia cal punea... Tot in lantz Pinan grumazi. Da el numai se clatea Toate ferele pocnea. BIBICESCU P. P. 296. DLRLC
      • format_quote Turcii iar k lo legat Cu o vina de bou... oricit o mai smincit Vina no pocnit. SHEZ. IV 9. DLRLC
  • 4. intranzitiv neobishnuit Brodi, nimeri. DLRLC
    • format_quote Merge numai intrun noroc unde va pocni sa pocneasca. TZICHINDEAL F. 24. DLRLC
etimologie:
  • Poc + sufix (a)ni. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.