brodí [At: DOSOFTEI PS. 219/ V: brudi / Pzi: ~desc / E: vsl бродити] (Pfm) 12 vti Ivr) A calca (prin apa) Si: a balaci (rar) a bleotocari. 3 vt (Inv) A vorbi in vis Si: a aiura a baigui (rar) a bleotocari. 45 vti (Adesea complinit de bine) A ajunge (undeva sau la cineva) tocmai la timp. 6 vi (Adesea complinit de bine sau rau) A(i) merge in afaceri. 7 vr A se intampla la timpul potrivit Si: a se nimeri. 89 vti A pune la cale Si: a aranja. 10 vt A reushi ceva dupa eforturi (sau din intamplare) Si: a nimeri. 11 vt (Inv; ie) A ~ cinstea cuiva Ai da cuiva cinstea cuvenita.

BRODÍ brodesc vb. IV. 1. Tranz. (Construit cu pronumele feminin «o» eu sens neutru; uneori determinat prin «bine») A o nimeri bine a o potrivi a o scoate (k din intimplare) bine la capat a ieshi bine (dintro incurcatura); (determinat prin «rau») a nu nimeri cum trebuie sau cum shiar dori cineva a ieshi rau a da gresh. Stau in loc sa ma gindesc Cum sa fac so mai brodesc. VISSARION B. 95. La fuga K mia tulea Dar in fuga No brodea: De maceshi Se incurca Maracini il intzepa. TEODORESCU P. P. 508. ◊ Expr. (Ironic) A brodito = a facut o gafa a dat cu bitan balta. ◊ (Ironic) Batal doamne om urit Nu shtiu cum naibaam brodit Sa mine cu el dintrun blid! JARNÍKBIRSEANU D. 167. ♦ (Cu privire la o treaba la un plan etc.) A pune la cale a aranja. Asha sa va broditzi treburile k sa nu tindalitzi prea mult cu datul colacilor shi cu vinarsul. DAN U. 89. Brodise planul sa minjeasca pe parintele Pantelimon pe cap. CONTEMPORANUL VII 386. ♦ A potrivi (un lucru cu altul). Nu izbutise vreme de vreo trei ceasuri sa brodeasca borvizul pe masura vinului sau viceversa. D. ZAMFIRESCU la TDRG. ◊ Refl. Vrei sa intrebi daca vreunul din planurile de acasa se brodesc pentru situatzii reale? CAMIL PETRESCU T. II 175. 2. Refl. (Uneori impers.; urmat de diverse determinari) A se gasi din intimplare a se nimeri. Se brodisera alaturatzi unitzi in aceeashi temere care li se citea in ochi shi pe obraz. PAS L. I 31. Se brodi k locul ceshi alesese sa fie alaturi cu al unui tzaran bogat. ISPIRESCU L. 175. Batalionul nostru sa brodit sa nu fie nici cind sa luat Grivitza nici la caderea Plevnei. GHICA S. 14. ♦ A se gasi prezent a fi de fatza (din intimplare). Brodinduma shi eu...[la nunta] am stat shiam mincat. VISSARION B. 80. ◊ Tranz. A gasi pe cineva a da peste cineva tocmai la momentul oportun sau k din intimplare sau pe neashteptate surprinzindul. Turcii mare k mergea. Pe Patrul k mil brodea Dadormit ei mil gasea. TEODORESCU P. P. 610. ◊ (Complementul e un abstract) Sper catzi voi fi brodit gustul. ODOBESCU S. III 155 ◊ Intranz. (Invechit) A ajunge a nimeri undeva (din intimplare sau tocmai la momentul oportun) a pica. Viind Brodii cind citeai po carte. PANN P. V. I 75.

BRODÍ brodesc vb. IV. 1. Tranz. A o nimeri bine a o scoate bine la capat. ◊ Expr. (Ir.) A brodito = a facut o gafa. ♦ A pune la cale a aranja o treaba un plan etc. 2. Refl. A se gasi din intamplare a se nimeri. ♦ Tranz. (Rar) A da peste cineva tocmai la momentul oportun sau pe neashteptate surprinzandul. Slav (v. sl. broditi).

A BRODÍ ~ésc tranz. pop. 1) A termina cu succes; a scoate cu bine la capat. * A o brodi a face o gafa; a o incurca. 2) (planuri actziuni treburi etc.) A pune la cale; a aranja. 3) (persoane) A intalni din intamplare shi pe neashteptate. /<sl. broditi

A SE BRODÍ ma ~ésc intranz. rar A se afla din intamplare; a se intampla; a se nimeri. /<sl. broditi

BRODI vb. (Mold.) 1. A umbla (prin apa) balacind; a naviga. Vei brodi prin singe k shi de mainte. DOSOFTEI PS. Nu poate acela carele brudéshte pre apa sa aiba bucurie deplin. NCCD 385; cf. NCCD 257. 2. A vorbi aiurea a biigui. SHitzi ado aminte de ocara Ce brodesc nebunii pinan sara. DOSOFTEI PS. Tu intracest veac trupurilor omeneshti foc curatzitoriu eshti iara nu altul in ceaea lume cum brudesc papistashii. CD 1698 31^v; cf. DOSOFTEI VS apud TDRG s.v. brodi²; CD 1770 38^r. Etimologie: sl. broditi. Vezi shi brodelnicitura. Cf. buigui (1) ingaima (1). verb corectata

brodì v. 1. a gasi pe cineva sau ceva din intamplare: am brodito acasa; 2. a veni pe neashteptate shi la moment oportun: ai brodito bine azi; 3. a se intampla: cum se brodi k locul sa fie alaturi? [Rus. BRODITĬ a rataci de unde notziunea de a ajunge sau a afla din intamplare (asociatziune de idei analoaga lui nemeri)].

brodésc v. tr. (vsl. broditi a merge pin apa pin vad d. brodŭ vad; sirb. „a naviga” rut. „a merge pin apa a umbla in bobote” rus. nabroditĭ a brodi. V. brod. Cp. cu gasesc). Potrivesc nemeresc: azĭ am brodito bine venind pe aci. V. refl. M’am brodit shi eŭ la pranzu lor raŭ s’a brodit lucru azĭ! V. zgodesc.

brodí (a ~) (fam.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. brodésc imperf. 3 sg. brodeá; conj. prez. 3 sa brodeásca

brodí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. brodésc imperf. 3 sg. brodeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. brodeásca

BRODÍ vb. v. aranja cadea intampla nimeri pica potrivi ticlui.

brodi vb. v. ARANJA. CADEA. INTIMPLA. NIMERI. PICA. POTRIVI. TICLUI.

brodí (désc ít) vb. 1. (Inv.) a balaci. 2. A vorbi aiurea a spune prapastii. 3. A nimeri a potrivi a ajunge la tzinta. Sl. broditi al carui sens de baza este „a tranzita a trece prin vad” (Miklosich Slaw. Elem. 15; Cihac II 29; DAR) cf. brod de asemenea sb. broditi „a trece prin vad” slov. broditi „a hoinari” shi breditĭ „a da gresh”. Sensul fundamental din rom. „a nimeri” se explica in DAR prin ideea intermediara de „a ajunge la timp pentru a se urca pe ponton a nimeri momentul”; dar aceasta inseamna sa se derive un sens primar de la o acceptzie secundara shi tirzie. A brodi trebuie sa fi insemnat mai intii „a gasi vadul” sau „a afla drumul” cf. bg. izbroždanĭa „a afla a descoperi”. Der. brodeala s. f. (intimplare hazard); brudiu (var. inv. brodiu brodiv) adj. (aiurit zapacit nesabuit bezmetic) legat direct de acceptzia 2; brudnic adj. (zapacit). Este greshita opinia lui Loewe 70 care il leaga pe brudiu de lat. brutus.