brodí (désc ít) vb. 1. (Inv.) a balaci. 2. A vorbi aiurea a spune prapastii. 3. A nimeri a potrivi a ajunge la tzinta. Sl. broditi al carui sens de baza este „a tranzita a trece prin vad” (Miklosich Slaw. Elem. 15; Cihac II 29; DAR) cf. brod de asemenea sb. broditi „a trece prin vad” slov. broditi „a hoinari” shi breditĭ „a da gresh”. Sensul fundamental din rom. „a nimeri” se explica in DAR prin ideea intermediara de „a ajunge la timp pentru a se urca pe ponton a nimeri momentul”; dar aceasta inseamna sa se derive un sens primar de la o acceptzie secundara shi tirzie. A brodi trebuie sa fi insemnat mai intii „a gasi vadul” sau „a afla drumul” cf. bg. izbroždanĭa „a afla a descoperi”. Der. brodeala s. f. (intimplare hazard); brudiu (var. inv. brodiu brodiv) adj. (aiurit zapacit nesabuit bezmetic) legat direct de acceptzia 2; brudnic adj. (zapacit). Este greshita opinia lui Loewe 70 care il leaga pe brudiu de lat. brutus.