BRODI vb. (Mold.) 1. A umbla (prin apa) balacind; a naviga. Vei brodi prin singe k shi de mainte. DOSOFTEI PS. Nu poate acela carele brudéshte pre apa sa aiba bucurie deplin. NCCD 385; cf. NCCD 257. 2. A vorbi aiurea a biigui. SHitzi ado aminte de ocara Ce brodesc nebunii pinan sara. DOSOFTEI PS. Tu intracest veac trupurilor omeneshti foc curatzitoriu eshti iara nu altul in ceaea lume cum brudesc papistashii. CD 1698 31^v; cf. DOSOFTEI VS apud TDRG s.v. brodi²; CD 1770 38^r. Etimologie: sl. broditi. Vezi shi brodelnicitura. Cf. buigui (1) ingaima (1). verb corectata