plesni [At: DOSOFTEI PS. 336/13 / V: plezni^[1] (inv) ~nevi (reg) plejni plemni pleos~^[2] pleshni plios~ plis~ plos~ plozni / Pzi: ~nesc / E: slv плєснѫти] 1 vi (Cu determinari k „din palme” „in palme” „din degete” „din buze” etc.) A lovi cu zgomot palmele degetele buzele etc. unul de altul (pentru a chema pe cineva pentru a aplauda pentru a exprima bucuria veselia nerabdarea etc.). 2 vi (Ilav) Cat ai ~ in (ori din) palme (sau reg) in palmi (sau reg cat plesneshti in palmi) ori cat ai ~ din bici Foarte repede Si: imediat. 34 vti A lovi cu mana sau cu un obiect care produce un zgomot caracteristic. 56 vti (Spc) A palmui. 7 vt (Ilv) A ~ pe cineva in palarie A ironiza. 8 vt (Ie) Undeo ~neshti shi unde crapa Se zice cand spusele cuiva nu au nici o legatura cu discutzia purtata. 9 vt (Iae) Se spune cand cineva intzelege cu totul altfel pe dos spusele cuiva. 10 vt (Iae) Se spune atunci cand rezultatele sunt cu totul altele decat cele ashteptate. 11 vt A asheza a impinge printro mishcare brusca Si: (pop) a tufli. 12 vt (Fig; rar) A spune raspicat in fatza condamnand demascand. 13 vt (Fig) A nimeri. 14 vt (Ie) A o ~ (bine) A spune ceva foarte potrivit intro anumita situatzie intrun anumit moment. 15 vi (Icr a trasni a tranti etc.) A face zgomot din cauza maniei. 16 vi (In corelatzie cu a trasni a tranti etc.) Ashi manifesta zgomotos supararea nemultzumirea. 1718 vit (Pop; ie) Ai ~ (ceva) in (sau prin) cap (sau in minte prin gand) Ai veni pe neashteptate o idee nastrushnica. 1920 vit (Pop; iae) A avea pe neashteptate intentzia sa... 2122 vit (Pop; rar; iae) A simtzi deodata atractzie pentru cineva de sex opus. 23 vi (Fam; ie) Cum i plesneshte in (sau prin) cap Cum crede. 24 vi (Fam; iae) Cum se pricepe. 25 vi (Fam; iae) Cum shtie. 2627 vit A produce un zgomot caracteristic lovind aerul cu un obiect flexibil mai ales bici. 2829 vit A produce un zgomot caracteristic in urma unei explozii a unei arderi etc. 30 vi A crapa cu violentza shi de obicei cu zgomot din cauza unei presiuni interioare a unei apasari loviri etc. 31 vi (Spc) A crapa la suprafatza capatand fisuri Si: a se fisura. 32 vi (Spc) A exploda. 33 vi (Fam; ie) A ~ de... A nu mai putea de... 34 vi (Fam; iae) A(i) fi foarte... 35 vi (Fam; iae) A fi plin de... 36 vi (Ie) Ai ~ cuiva obrazul de rushine Ai fi cuiva foarte rushine. 37 vi (D. muguri boboci) A incepe sa iasa. 38 vi (Pex; d. muguri boboci) A se desface. 39 vi (Pop; d. vite) A muri prin pocnirea pantecelui datorita gazelor acumulate in organism Si: a crapa. 40 vi (Pfm; fig; prt) A muri. 41 vit (Pfm; prt) A manca foarte mult Si: a crapa. 42 vi A se rupe prin intindere prin suprasolicitare prin uzare etc. 43 vi (D. haine) A fi foarte strans pe corp. 44 vi (D. abcese) A se sparge. corectata

PLESNÍ plesnesc vb. IV. 1. Intranz. A crapa cu zgomot a se despica (shi a se sparge) in urma unei lovituri a unei presiuni prea mari a unei variatzii de temperatura etc. Un foc uriash tzinea citeva zile pina ce stinca devenea incandescenta. Atunci aruncau asupra ei. mari cantitatzi de apa. Piatra plesnea. BOGZA TZ. 14. A plesnit cazanul! Afurisitul de Palac iar a dat presiune prea mare la abur. DEMETRIUS C. 39. Crengilen flacari plesnesc sendoaie. BELDICEANU P. 60. ◊ (Despre fiintze sau despre partzi ale corpului de obicei prin exagerare) E voinic aproape sa plesneasca. BOGZA TZ. 32. Sufla in taciune pina i plesneshte coshul pieptului C. PETRESCU I. II 3. Fracul il stringe dei plesnesc ochii dar croitorul incredintzeaza k parca e leit pe trupul sau. NEGRUZZI S. I 238. (In imprecatzii shi juraminte) Plesnirear acolo unde a fi cine ma invatzat sa tzin arcushul REBREANU I. 17. Sami plesneasca ochii daca am vrut so rup. ALECSANDRI T. 148. ◊ Expr. A plesni de... = a fi (prea) plin de....; fig. a crapa (5). Nici asha nui drept k unii sa plesneasca de prea satui iar altora sa li se usuce matzele de nemincare. REBREANU R. II 90. Cind doamna i puse inelul de matostat plesnea de trufie. DELAVRANCEA O. II 99. Era bun de treaba harnic shi cinstit de plesneai de ciuda. RUSSO S. 28. Ai plesni cuiva obrazul de rushine = ai fi cuiva foarte rushine. Imi plesneshte obrazul de rushine cind gindesc cum am sa ma infatzoshez inaintea femeii celeia cu vorbe deacestea. CREANGA P. 172. ♦ (Despre abcese) A se deschide a se desface a sparge. A plesnit furunculul. 2. Intranz. (Despre invelishuri benzi shi fire) A se rupe brusc prin presiune din interior prin incovoiere sau prin intindere. Soldatul Omir intinse gitul sai plesneasca vinele. C. PETRESCU I. II 46. Incheie invirtita cu o apasare zdravana de arcush incit i shi plesneshte o struna la vioara. REBREANU I. 16. Mio plesnit shireturile de la rochie. ALECSANDRI T. I 113. ◊ Tranz. (Rar) Gruia... Tare k un leu racnea Legaturileshi plesnea. La TDRG. 3. Intranz. A izbi un obiect (sau numai aerul) cu un corp elastic in special cu un bici producind un zgomot shuierator; a lovi a pocni cu zgomot doua obiecte unul de altul. Incepu a plesni din degete chemind pe cinele cel uriash. SADOVEANU P. S. 37. Surugiii plesneau din biciushte. C. PETRESCU A. R. 9. In mare bucurie shi zimbet a plesnit din buze cu incintare shi fericire. POPA V. 216. ◊ (Instrumentul este subintzeles) Surugiii... au incalecat shi chiuind shi plesnind au purces intrun galop furios. NEGRUZZI S. I 307. ◊ Expr. Cit ai plesni din bici = intro clipa pe data imediat. Se sculan revarsat de zori shi cit ai plesni din bici casa pahar. VLAHUTZA O. A. II 274. ◊ Tranz. Plesnea apa cu vislele. DUMITRIU P. F. 25. 4. Tranz. A izbi a lovi a bate. Palma grea... a plesnit cu sete obrazul batrinului. VORNIC P. 17. Dacal plesneam poatel omoram shi infundam temnitzele. REBREANU I. 37. ◊ (In contexte figurate) Un glas de aproape il plesni peste fatza cu o veselie dushmanoasa. DUMITRIU N. 178. Vorbele grele ce o plesneau in fatza oamenilor o chinuiau. rebreanu I. 58. Neobrazarea asta la plesnit peste ochi k o palma. POPA V. 11. ◊ Expr. A plesni (pe cineva) in palarie v. palarie. Undeo plesneshte (sau plesneshti) shi unde crapa se spune atunci cind se obtzin cu totul alte rezultate decit cele ashteptate; unde dai shi unde crapa v. crapa. Ei apoi! undeo plesneshte shi unde crapa zic eu in gindul meu. CREANGA A. 45. (Intranz.) Ai plesni cuiva prin minte (sau in cap) = ai veni cuiva pe neashteptate o idee neobishnuita sau bizara ai da prin. cap. Nici prin gind nui plesnea k intru aceasta era o viclenie. ISPIRESCU L. 63. Se zice k diavolului... iar fi plesnit in minte aceasta obscura idee. EMINESCU N. 55. Atunci am vazut scriind fiecare cum i plesnea in cap. NEGRUZZI S. I 340. A o plesni bine = a spune cuvinte care se potrivesc cu situatzia cu momentul. Moarte pentru moarte cumatre arsura pentru arsura k bineo mai plesnishi dinioare cu cuvinte din scriptura! CREANGA P. 33. ♦ A atinge pentru a mishca a deplasa. A strunit caii a sarit de la locul lui a incarcat buclucurile noastre shi merindea a sarit iar pe capra shi shia plesnit cushma pe ceafa. SADOVEANU O. A. II 217. ♦ Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. Stoluri de fluturi insecte mici. se imbulzeau plesninduse de cristalele fierbintzi shi cadeau in valuri la picioarele farului. BART E. 251.

A PLESNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A produce un plesnet. ~ din bici. ◊ Cat ai ~ din palme intro clipa; dintro data. 2) (despre textile invelishuri haine etc.) A se rupe partzial (prin intindere); a pocni; a crapa. ◊ ~ de necaz a nu mai putea de necaz. 3) (despre obiecte de sticla ceramica etc.) A capata fisuri la suprafatza (din cauza lovirii gerului caldurii etc.); a crapa. 4) (despre muguri boboci) A incepe sa se desfaca. 2. tranz. A lovi cu zgomot; a pocni. ◊ A o ~ (sau a o pocni) bine a spune ceva (cuiva) nimerit intro anumita situatzie. /<sl. plesnonti

plesnì v. 1. a se sparge in bucatzi: butoiul a plesnit; 2. a produce un sgomot violent shi subit: a plesni din palme din biciu; 3. a izbucni: a plesni de manie de necaz; 4. fig. a trece fara veste prin minte: nu shtiu ce ia plesnit prin cap. [Slav. PLESNÕTI].

plejni v vz plesni

plemni v vz plesni

pleosni v vz plesni

plesnevi² v vz plesni

pleshni v vz plesni

plezni v vz plesni

pliosni v vz plesni

plisni v vz plesni

plosni v vz plesni

plozni v vz plesni

plesnésc v. tr. (vsl. plesnoti inrudit cu pleskati a plescai: sirb. plesnuti rus. plesnútĭ ceh. plesknouti). Izbesc cu ceva flexibil orĭ suptzire (palma bicĭ varga): fugĭ k te plesnesc! V. refl. S’a plesnit cu nasu de o ramura valurile se plesneaŭ de corabie. V. intr. Crap: cazanu a plesnit din cauza aburuluĭ butoĭu a plesnit fiindc’a inghetzat apa’n el. Fac huĭet izbind palmele saŭ invirtind bicĭu’n aer: a plesni din bicĭ. Fig. A crapa de a nu maĭ putea de: a plesni de furie. A trasni pin a trece pin: ĭa plesnit pin cap sa plece. SHi plezn (vest).

plesní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. plesnésc imperf. 3 sg. plesneá; conj. prez. 3 sa plesneásca

plesní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. plesnésc imperf. 3 sg. plesneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. plesneásca

plesni

plesnesc neam 1 imp.

PLESNÍ vb. 1. v. sparge. 2. a se rupe. (Au ~ doua coarde la vioara.) 3. v. crapa. 4. a exploda a pocni. (Cea ~?) 5. v. deschide. 6. a pocni a trosni. (~ din bici.) 7. v. trage. 8. a izbi a lovi a pocni. (Acum te ~!)

PLESNÍ vb. v. deceda disparea duce muri pieri prapadi raposa sfarshi stinge sucomba.

PLESNI vb. 1. a (se) ciobi a (se) ciocni a (se) crapa a (se) fisura a pocni a (se) sparge. (Vasul sa ~ dea lungul.) 2. a se rupe. (Au ~ doua coarde la vioara.) 3. a crapa (pop.) a pocni. (A ~ o vita.) 4. a exploda a pocni. (Cea ~?) 5. a crapa a se deschide a se desface a se despica. (Bobocii mugurii au ~.) 6. a pocni a trosni. (~ din bici.) 7. ai trage. (Ii ~ o palma.) 8. a izbi a lovi a pocni. (Acum te ~!)

plesni vb. v. DECEDA. DISPAREA. DUCE. MURI. PIERI. PRAPADI. RAPOSA. SFIRSHI. STINGE. SUCOMBA.

plesní (plesnésc plesnít) vb. 1. A se crapa a se despica. 2. A trosni a plescai. 3. A se sparge a se rupe. 4. A se prapadi a muri. 5. A pocni (din bici). 6. A palmui a izbi a bate. Sl. plesnąti „a bate din palme” (Miklosich Slaw. Elem. 36; Cihac II 265; Conev 95). Der. plesnet s. n. (trosnet pocnet); plesnitoare s. f. (petarda; shficiul biciului); plesnitura s. f. (pocnitura; crapatura despicatura; trosnet lovitura de palma); plesnitor s. n. (Arg. ochi); pleasna s. f. (shfichi).

a o plesni bine expr. a spune sau a face ceva foarte potrivit intro anumita situatzie intrun anumit moment.

a plesni (pe cineva) in palarie expr. 1. a da (cuiva) o veste surprinzatoare shi neplacuta. 2. a ironiza (pe cineva).

ai plesni (cuiva) obrazul de rushine expr. ai fi (cuiva) foarte rushine.