PLESNÍ plesnesc vb. IV. 1. Intranz. A crapa cu zgomot a se despica (shi a se sparge) in urma unei lovituri a unei presiuni prea mari a unei variatzii de temperatura etc. Un foc uriash tzinea citeva zile pina ce stinca devenea incandescenta. Atunci aruncau asupra ei. mari cantitatzi de apa. Piatra plesnea. BOGZA TZ. 14. A plesnit cazanul! Afurisitul de Palac iar a dat presiune prea mare la abur. DEMETRIUS C. 39. Crengilen flacari plesnesc sendoaie. BELDICEANU P. 60. ◊ (Despre fiintze sau despre partzi ale corpului de obicei prin exagerare) E voinic aproape sa plesneasca. BOGZA TZ. 32. Sufla in taciune pina i plesneshte coshul pieptului C. PETRESCU I. II 3. Fracul il stringe dei plesnesc ochii dar croitorul incredintzeaza k parca e leit pe trupul sau. NEGRUZZI S. I 238. (In imprecatzii shi juraminte) Plesnirear acolo unde a fi cine ma invatzat sa tzin arcushul REBREANU I. 17. Sami plesneasca ochii daca am vrut so rup. ALECSANDRI T. 148. ◊ Expr. A plesni de... = a fi (prea) plin de....; fig. a crapa (5). Nici asha nui drept k unii sa plesneasca de prea satui iar altora sa li se usuce matzele de nemincare. REBREANU R. II 90. Cind doamna i puse inelul de matostat plesnea de trufie. DELAVRANCEA O. II 99. Era bun de treaba harnic shi cinstit de plesneai de ciuda. RUSSO S. 28. Ai plesni cuiva obrazul de rushine = ai fi cuiva foarte rushine. Imi plesneshte obrazul de rushine cind gindesc cum am sa ma infatzoshez inaintea femeii celeia cu vorbe deacestea. CREANGA P. 172. ♦ (Despre abcese) A se deschide a se desface a sparge. A plesnit furunculul. 2. Intranz. (Despre invelishuri benzi shi fire) A se rupe brusc prin presiune din interior prin incovoiere sau prin intindere. Soldatul Omir intinse gitul sai plesneasca vinele. C. PETRESCU I. II 46. Incheie invirtita cu o apasare zdravana de arcush incit i shi plesneshte o struna la vioara. REBREANU I. 16. Mio plesnit shireturile de la rochie. ALECSANDRI T. I 113. ◊ Tranz. (Rar) Gruia... Tare k un leu racnea Legaturileshi plesnea. La TDRG. 3. Intranz. A izbi un obiect (sau numai aerul) cu un corp elastic in special cu un bici producind un zgomot shuierator; a lovi a pocni cu zgomot doua obiecte unul de altul. Incepu a plesni din degete chemind pe cinele cel uriash. SADOVEANU P. S. 37. Surugiii plesneau din biciushte. C. PETRESCU A. R. 9. In mare bucurie shi zimbet a plesnit din buze cu incintare shi fericire. POPA V. 216. ◊ (Instrumentul este subintzeles) Surugiii... au incalecat shi chiuind shi plesnind au purces intrun galop furios. NEGRUZZI S. I 307. ◊ Expr. Cit ai plesni din bici = intro clipa pe data imediat. Se sculan revarsat de zori shi cit ai plesni din bici casa pahar. VLAHUTZA O. A. II 274. ◊ Tranz. Plesnea apa cu vislele. DUMITRIU P. F. 25. 4. Tranz. A izbi a lovi a bate. Palma grea... a plesnit cu sete obrazul batrinului. VORNIC P. 17. Dacal plesneam poatel omoram shi infundam temnitzele. REBREANU I. 37. ◊ (In contexte figurate) Un glas de aproape il plesni peste fatza cu o veselie dushmanoasa. DUMITRIU N. 178. Vorbele grele ce o plesneau in fatza oamenilor o chinuiau. rebreanu I. 58. Neobrazarea asta la plesnit peste ochi k o palma. POPA V. 11. ◊ Expr. A plesni (pe cineva) in palarie v. palarie. Undeo plesneshte (sau plesneshti) shi unde crapa se spune atunci cind se obtzin cu totul alte rezultate decit cele ashteptate; unde dai shi unde crapa v. crapa. Ei apoi! undeo plesneshte shi unde crapa zic eu in gindul meu. CREANGA A. 45. (Intranz.) Ai plesni cuiva prin minte (sau in cap) = ai veni cuiva pe neashteptate o idee neobishnuita sau bizara ai da prin. cap. Nici prin gind nui plesnea k intru aceasta era o viclenie. ISPIRESCU L. 63. Se zice k diavolului... iar fi plesnit in minte aceasta obscura idee. EMINESCU N. 55. Atunci am vazut scriind fiecare cum i plesnea in cap. NEGRUZZI S. I 340. A o plesni bine = a spune cuvinte care se potrivesc cu situatzia cu momentul. Moarte pentru moarte cumatre arsura pentru arsura k bineo mai plesnishi dinioare cu cuvinte din scriptura! CREANGA P. 33. ♦ A atinge pentru a mishca a deplasa. A strunit caii a sarit de la locul lui a incarcat buclucurile noastre shi merindea a sarit iar pe capra shi shia plesnit cushma pe ceafa. SADOVEANU O. A. II 217. ♦ Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. Stoluri de fluturi insecte mici. se imbulzeau plesninduse de cristalele fierbintzi shi cadeau in valuri la picioarele farului. BART E. 251.