A SUNÁ sun 1. intranz. 1) A produce un sunet zuruitor. Clopotzelul suna. ◊ Suna a gol a scoate sunete inabushite caracteristice unui vas deshert. Ai ~ (cuiva) doagele a fi batran shi ramolit. Ai ~ cuiva scandura ai ~ cuiva ceasul (mortzii sau de veshnicie) ai veni cuiva vremea sa moara. 2) A se face auzit. Valea suna. ◊ Ai ~ cuiva la (sau in) urechi a starui in auzul cuiva; ashi aminti obsesiv (un fapt). A nui ~ (cuiva) bine la ureche a nui placea cuiva ceea ce aude. 3) (despre urechi) A produce falsa senzatzie a unui sunet ascutzit shi prelung. Imi suna urechea dreapta. 4) rar (despre persoane) A scoate (dintrun instrument muzical) sunete armonice; a canta. ~ din bucium. 5) A fi formulat in cuvinte; a glasui. 6) reg. A intra in legatura telefonica; a telefona. 2. tranz. A anuntza ceva cu ajutorul unor sunete speciale. ~ alarma. ~ deshteptarea. /<lat. sonare