optziuni
  • info

15 definitzii pentru susura

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SUSURÁ pers. 3 súsura vb. I. Intranz. (Despre ape curgatoare frunze; p. ext. despre adierea vantului etc.) A produce un zgomot lin ushor monoton shi continuu; a murmura. Din fr. susurrer.

SUSURÁ pers. 3 súsura vb. I. Intranz. (Despre ape curgatoare frunze; p. ext. despre adierea vantului etc.) A produce un zgomot lin ushor monoton shi continuu; a murmura. Din fr. susurrer.

susura [At: SHAINEANU2 / V: (reg) surs~ / Pzi: 3 susura / E: fr susurrer] 1 vi (D. acare curg d. frunze batute de vant d. adieri ale vantului) A produce un zgomot slab continuu monoton lin shi placut Si: a murmura a suna a shopoti a shushoti a shushui2 (inv) a murmui Vz clipoci (1) fashai (1) foshni (1) fremata (1) (reg) shushura. 2 vi (Pan; rar; d. insecte) A zumzai. 3 vta (Rar; d. oameni) A shopti. 4 vi (Rar; fig; d. cuvinte d. fragmente de comunicare vorbite) A rasuna.

SUSURÁ pers. 3 súsura vb. I. Intranz. (Despre ape curgatoare shi despre frunzish; p. ext. despre vintul care mishca frunzishul) A produce un zgomot lin shi continuu. V. murmura shopoti foshni fremata. Am deschis ochii dintro data shi am vazut un sfert de luna in cerul negru peste livezi pustii in care susura vintul. SADOVEANU N. F. 57. Am cotit spre izvor. Am stat intre plopi o clipa. Apa susura dulce. id. O. VIII 34. Seara cind frunzele abia indrazneau sa susure timid la o adiere nesimtzita copacul imi parea k suspina. C. PETRESCU S. 8. ♦ Fig. (Construit cu dativul) A se strecura; a picura. Ii susura un fel de linishte ciudata in inima un fel de mingiiere. POPA V. 99. Varianta: sursurá (SADOVEANU M. 199) vb. I.

SUSURÁ vb. I. intr. (Despre ape curgatoare frunze) A produce un zgomot lin shi continuu. [P.i. 3 ra. / < fr. susurrer].

SUSURÁ vb. intr. (despre ape curgatoare frunze) a produce un susur. (< fr. susurrer)

A SUSURÁ pers. 3 súsura intranz. (despre ape curgatoare frunze mishcate de vant etc.) A produce un zgomot lin continuu shi placut; a murmura; a shopoti. /<fr. susurrer lat. susurrare

susurà v. a murmura a freme. [Lat SUSURRARE].

sursura v vz susura

SURSURÁ vb. I v. susura.

SURSURÁ vb. I. v. susura.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

susurá (a ~) vb. ind. prez. 3 súsura

susurá vb. ind. prez. 1 sg. súsur 3 sg. shi pl. súsura; conj. prez. 3 sg. shi pl. súsure

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SUSURÁ vb. 1. v. clipoci. 2. v. foshni.

SUSURA vb. 1. a clipoci a murmura a suna a shopoti a shopti a shushoti (rar) a shushui a zgomota a zuzui a zvoni (reg.) a ujui (inv.) a murmui. (Apele ~.) 2. a fishii a foshni a suna a shopoti a shopti a shushoti a shushui (rar) a sisii (Mold. shi Bucov.) a falalai (Mold. shi Transilv.) a pirii (prin Transilv.) a shushora (inv.) a prisni. (Frunzele ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

susurá (r át) vb. A murmura. Fr. susurrer. Der. susur s. n. (murmur). Prezenta mr. shushuredz shushurare ia facut pe Pushcariu 1706 shi Pascu I 168 sa se gindeasca k aceste cuvinte reprezinta direct lat. susurrāre. Aceasta ipoteza este foarte putzin probabila; cuvintul nu este popular shi mr. trebuie sa fie o creatzie expresiva care apartzine familiei lui shoshoi.

Intrare: susura
verb (V2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • susura
  • susurare
  • susurat
  • susuratu‑
  • susurand
  • susurandu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • susura
 (sa)
  • susure
  • susura
  • susura
  • susurase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • susura
 (sa)
  • susure
  • susurau
  • susurara
  • susurasera
verb (V2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sursura
  • sursurare
  • sursurat
  • sursuratu‑
  • sursurand
  • sursurandu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • sursura
 (sa)
  • sursure
  • sursura
  • sursura
  • sursurase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • sursura
 (sa)
  • sursure
  • sursurau
  • sursurara
  • sursurasera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

susuraverb

  • 1. (Despre ape curgatoare frunze prin extensiune despre adierea vantului etc.) A produce un zgomot lin ushor monoton shi continuu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: murmura
    • format_quote Am deschis ochii dintro data shi am vazut un sfert de luna in cerul negru peste livezi pustii in care susura vintul. SADOVEANU N. F. 57. DLRLC
    • format_quote Am cotit spre izvor. Am stat intre plopi o clipa. Apa susura dulce. SADOVEANU O. VIII 34. DLRLC
    • format_quote Seara cind frunzele abia indrazneau sa susure timid la o adiere nesimtzita copacul imi parea k suspina. C. PETRESCU S. 8. DLRLC
    • 1.1. figurat A se strecura. DLRLC
      sinonime: picura strecura
      • format_quote Ii susura un fel de linishte ciudata in inima un fel de mingiiere. POPA V. 99. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.