SUNÁ sun vb. I. 1. Intranz. A scoate a produce sunete. Clopotele de arama ale cailor sunau cu putere. SADOVEANU O. VII 107. Intinse pocalul plin de vin gros de Cnidos. Bratzarile sunara incet shi dulce. C. PETRESCU A. 21. Pe lunca suna coasa; jos pe vale Copii fac larma rid se iau la trinta. IOSIF P. 34. ◊ (Poetic) Marean fund clopote are care sunan orice noapte. EMINESCU O. I 45. ◊ Expr. A suna a gol = a scoate sunete inabushite lipsite de sonoritate caracteristice unui vas care nu contzine nimic. Batind eu intro dimineatza nishte cuiere pentru straie mi sa parut k suna un perete a gol intrun anumit loc. C. PETRESCU A. 337. Ai suna (cuiva) scindura = ai sosi cuiva ceasul mortzii; a muri. Lasate puica de mine K viu astazi ori viu miine... Eu de tine moi lasa Cind mio suna scindura. SHEZ. I 291. Cind sa ma satur de tine Lume lume soro lume? De tine moi satura Cind mio suna scindura. TEODORESCU P. P. 287. Ai suna cuiva doagele se spune cind un lucru e hodorogit fig. cind un om e sleit de puteri aproape de moarte. Suna a dogit v. dogit. ◊ Tranz. Ea trecu la volan Radu alaturi. Dadu drumul motorului... un timp merse atenta la trecatorii strazilor shi la viragii schimbind vitezele frinind sunind clacsonul. C. PETRESCU I. II 96. ◊ Tranz. fact. Piciorul cel adevarat... ar fi cel mai suprem dar care lash face tatii tatii care a imbatrinit shishi suna lemnul piciorului prin casa. SAHIA N. 23. Asculta neclintita un ceas doua parcar intzelege ce spune vintul holdelor ce graieshte murmurul apei care da da dura petricelele din matca shi le suna. DELAVRANCEA S. 13. ♦ (Despre ceas) A anuntza orele a marca timpul (prin batai mecanice); a bate. Orologiul fidel interpret al batrinului timp suna de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumei ce mil asculta sama k se scursese a 12a oara a noptzii. EMINESCU N. 37. ◊ (Poetic) Vecinic in noapte trista adinca Ascult a vremei pas necurmat Dar de placere nici un ceas inca Pentrual meu suflet nu au sunat! ALECSANDRI P. I 151. ◊ Expr. Ai suna (cuiva) ceasul (mortzii sau ceasul de veshnicie) = ai sosi (cuiva) clipa mortzii. Miemi suna ceasul sami platesc datoria k orice muritor. CARAGIALE O. III 86. Un arnaut... intra shi scotzind un pistol din cingatoare il slobozi in el... Negreshit k ceasul mortzii ar fi sunat pentru acel cutezator daca... NEGRUZZI S. I 21. ◊ Tranz. Un orologiu suna noaptea jumatate La castel in poarta oare cine bate? BOLINTINEANU O. 33. ♦ (Despre ape) A susura a murmura. Sub plopii rari apele suna SHi plopii rari vijiien vint. COSHBUC P. I 64. Sus in brazii de pe dealuri Lunan urma tzine straja Iar izvorul prins de vraja Rasarea sunind din valuri. EMINESCU O. I 104. Din izvoare shi din girle Apa suna somnoroasa. id. ib. 121. ♦ (Despre anumite obiecte sau materiale) A foshni. Infiorat de taina singuratatzii grele Stravechiul codru suna foshnindushi frunza rar... IOSIF V. 63. K dei vremea rea sau buna vintumi bate frunzami suna SHi dei vremea buna rea Miemi curge Dunarea. EMINESCU O. I 123. Abia atingi covorul moale Matasa suna sub picior SHi de la creshtet pinin poale Pluteshti k visul de ushor. id. ib. 117. ◊ Tranz. (Poetic) Ishi sunan zare plopii argintul frunzei lor. EFTIMIU C. 118. ♦ (Despre vint) A shuiera a vijii. Cind shi cind acel vint purta shuvoaie de ploi. Cind statea valul de ploaie raminea vintul sunind shi fluierind. SADOVEANU M. C. 51. SHi vintun codri suna cu glas duios shi slab. EMINESCU O. I 97. ♦ A trosni. Trudnic sentinde Drumunainte Putrede vreascuri suna sub pas. DESHLIU M. 30. ♦ Tranz. (Popular) A scutura cu zgomot friul (pentru a chema calul). Suna friul... shi veni calul lui inshelat. ISPIRESCU L. 166. 2. Intranz. (Despre glasuri cuvinte cintece) A se face auzit a rasuna. Tremurul frunzei statu; un glas haulind incepu a suna; pe urma iar porni a cinta frunza. SADOVEANU O. VIII 51. SHi in gindumi trece vintul capul arde pustiit Aspru rece suna cintul cel etern neispravit. EMINESCU O. I 142. ◊ (Poetic) SHi prin mindra fermecare suno muzica de shoapte Iar pe ceruri se inaltza curcubeiele de noapte. EMINESCU O. I 158. ◊ Expr. Ai suna (cuiva) la (sau in) urechi (sau in auz) = a se face auzit de cineva a rasuna in urechea cuiva. No mai caut... Ce sa caut? E acelashi cintec vechi Setea linishtei eterne caremi suna in urechi. EMINESCU O. I 157. Multe trec pe dinainte In auz ne suna multe Cine tzine toate minte SHi ar sta sa le asculte? id. ib. 194. A nui suna (cuiva) bine la ureche = a nui placea cuiva vorbele care le aude. ◊ Tranz. fact. Nourii sosind din cer shi din prapastii sunara shi ei glas de cutremur. SADOVEANU O. VIII 252. ♦ (Despre urechi) A tziui. Ghici care ureche imi suna. ♦ A geme a se tingui. Petrea Nastase a venit peste doua zile cu zimbetui sfios shi cu vorbelei pripite sunind de durere. SADOVEANU O. V 558. ♦ Fig. A reveni in minte. Ii suna glasul de departe din afund de timp. C. PETRESCU A. R. 192. Batrinushi pleaca geana shi iar ramine orb Picioarele lui vechie cu piatra sempreuna El numara in gindui shi anii i aduna K o povesteuitata Arald in mintei suna. EMINESCU O. I 98. 3. Intranz. (Despre locurile unde se produc zgomote) A rasuna. Suna coasta; turmancet Peste cimpuri faceshi calea; Latra cini de suna valea. COSHBUC P. II 165. Mihneancaleca calul sau tropota Fuge k vintul; Suna padurile fishie frunzele Geme pamintul. BOLINTINEANU O. 74. Codrul suna clocoteshte Deun lung hohot pinin fund Valea dealul i raspund Prin alt hohot cengrozeshte. ALECSANDRI P. I 12. 4. Intranz. (Despre persoane) A scoate sunete armonioase dintrun instrument muzical; a cinta. Colo se sparge unda de unda alungata; Colo din frunza suna ai noshtri calatori; Colo privighetoarea suspinanamorata De vinturi leganata pe patul ei de flori. BOLINTINEANU O. 199. Cobuz ciobanun Calafat Suna voios din fluier Iar noi jucam hora in sat Rizind dea boambei shuier. ALECSANDRI O. 237. Apoi badea santurnat SHi din bucium a sunat. TEODORESCU P. P. 149. Merge el cintind Din cobuz sunind Codrii dezmierdind. ALECSANDRI P. P. 62. ◊ (Instrumentul actziunii devine subiect) Cum se apropiara de curtea domneasca trimbitzele fluierele shi dobele incepura a suna fara intrerupere. SADOVEANU O. VII 155. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin Dintre ramuri de arin Melancolic cornul suna. EMINESCU O. I 206. Colon cringul cenverzeshte Sunaun bucium de ciresh. ALECSANDRI P. A. 154. ◊ Tranz. (Complementul indica melodia executata) Cite aleanuri nushi potolea sunind vro doina in frunza. MIRONESCU S. A. 46. Zicetzi lautarilor sa sune o hora k sa jucam cu totzii la nunta Floricai. ALECSANDRI T. 686. 5. Intranz. A anuntza a vesti apropierea unei persoane sau a unui eveniment (prin sunete de clopot sau suflind intrun instrument). Inaintea lui Mihai erau steagurile luate in batalie... dupa dinsele veneau tobosharii shi trimbitzashii batind din tobe shi sunind din trimbitze. ISPIRESCU M. V. 42. Cind se urca noul domn pacel scaun... oastea de afara slobozi pushtile shi sanetzele cu chiote de bucurie shi incepura a suna din tobe din pauce din trimbitze shi din surle. ODOBESCU S. I 72. ◊ Impers. Mai era o jumatate de ceas pina sa sune de intrare prin clase. VLAHUTZA O. A. I 104. Ascultam pe craiul Ramses shi visam la ochi albashtri... Capul greu cadea pe banca pareau toaten infinit; Cind suna shtiam k Ramses trebuia sa fi murit. EMINESCU O. I 141. ◊ Tranz. (Complementul indica scopul) Sunase sfirshitul orei shi brusca eruptzie a clopotzelului nichelat nu clintise nici un nerabdator. C. PETRESCU S. 67. ♦ Tranz. A chema (pe cineva) prin semnale sonore. (Intranz.) Am sunat; o sluga intra cu un bilet in mini. NEGRUZZI S. I. 53. ◊ Expr. (Familiar) A suna (pe cineva) la telefon = a chema (pe cineva) la telefon. Dumnealui vine intotdeauna dupa unu jumatate... Lau intrebat doi domni pina acum. Lau sunat shi la telefon. C. PETRESCU C. V. 61. 6. Intranz. A fi formulat exprimat; a glasui. Prima legenda a cucului... suna precum urmeaza... MARIAN O. I 2. Nimeni na shtiut ce insemneaza povestea aceea nici k despre ei suna. RETEGANUL P. II 36. Intiia intrebare suna asha... ISPIRESCU L. 176. ♦ A corespunde cu... a sugera k... a avea aerul de... In «Napasta» societatea burgheza cu autoritatzile ei nu apare intrupata pe scena in anumite personaje; apare numai k un ecou departat shi acest ecou suna a rautate shi salbatacie. GHEREA ST. CR. III 108. 7. Refl. impers. (Rar) A se zvoni. Se suna prin sat k Sultanica merge rau cu sanatatea. DELAVRANCEA S. 51. Cartea dtale shi gazetele leam primit. Gazete daca mai ai bine ar fi sami mai trimitzi. Prin DacoRominia se suna de razboi. CARAGIALE O. VII 110.