2) súflu a á v. intr. (lat. sufflare d. sub pe dedesupt shi flare a sufla dintr’o rad. imitativa din care vine shi flúere a curge rom. fluĭer sh. a. multe; it. soffiare pv. suflar fr. souffler sp. sollar soplar pg. soprar. V. unflu ingimf). Mishc aeru stringindul in gura shi dinduĭ drumu cu buzele strinse asha in cit sa ĭasa maĭ rapede de cit cind rasufli (Omu poate sufla shi rece shi cald. Aceĭashĭ cauza a mishcariĭ e shi cind sufli cu tzoalele. Cind sufla vintu curentu de aer e cauzat de variatziunea de temperatura a aeruluĭ): a sufla in pumnĭ k sa te’ncalzeshti a sufla in luminare k sa se stinga a sufla in foc k sa se aprinda vintu sufla (ob. bate). Rasuflu: cind am venit eu nu mal sufla (murise). imi tzin rasuflarea de frica tac molcum: nici ná mal suflat clnd m’am rastit la el. Gifii: ce sufli asha? V. tr. Mishc lucrurile suflind: Cine mĭa suflat foile? Il sufla vlntu de slab ce e. Fig. Iron. Fac sa dispara rapede (mincind furind): a shi suflat mincarea din farfurie la suflat punga. Acoper (spoĭesc) c’un strat de aur argint nichel (pin aluziune la umbra care se depune pe un lucru neted shi rece cind sufli pe el): a sufla cu aur (V. insuflu). SHoptesc (Barb. dupa fr.).