SUFLÁ súflu vb. I. 1. Intranz. A elimina aer din gura sau din plamini cu o anumita fortza sau presiune; a expira fortzat aerul. Ishi sufla in pumni k sashi dezghetze degetele. VLAHUTZA O. A. 136. Purcelul... suflind o data din nari sau facut k doua suluri de foc de la bordeiul moshneagului... pina la palatul imparatului. CREANGA O. A. 169. ◊ A sufla in luminare (sau in lampa) = a stinge luminarea sau lampa (expirind cu putere aerul deasupra flacarii). Am inchis ochii. Invatzatorul a suflat in lampa shi a ieshit din odaie cu pashi nesimtzitzi. SADOVEANU E. 109. Cind cu gene ostenite sara suflun luminare Doar ceasornicul urmeaza lunga timpului carare. EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. Ai sufla cuiva in borsh (sau a sufla in borshul cuiva) = a se amesteca (nechemat) in treburile cuiva. Dar la urma urmelor de omorit na omorit pe nimeni... in borshul nimanui na suflat. SLAVICI O. I 323. Cine sa fript cu ciorba sufla shi in iaurt = o experientza neplacuta te face mai precaut decit este necesar. A sufla a paguba v. paguba (1). A sufla in buze v. buza (1). ◊ Tranz. Sufla vapaie din gura ei. ISPIRESCU L. 26. ♦ Tranz. A face k ceva sa se imprashtie sa se risipeasca (sub actziunea aerului expirat cu putere). Praful la suflat in vint. RETEGANUL P. IV 40. ◊ Fig. Pe citzi filozofi nui scoate din fire suflindule sistemele k pe nishte pinze de paianjen. DELAVRANCEA la TDRG. ◊ Expr. A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas (sau mai rar pe sub nas) = ashi insushi cu indrazneala fara a se sfii lucrul altuia; a shterpeli. Citea gazetele consumatorilor de primprejur «imi dai voie un moment?» shitzi sufla gazeta de sub nas. C. PETRESCU I. I 42. Eu mai k suflasem in gind aproape toate ciupercile din traista calugarului. HOGASH M. N. 116. Iam suflat moshioara de sub nas. ALECSANDRI la TDRG. ♦ A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a scoate sunete. Astazi nu e nevoie de tziuitoare. Cu timpul ai sa invetzi sa sufli. SAHIA N. 102. Ada fluierul k sa suflu in el. ALECSANDRI T. I 436. ♦ (Despre instrumente muzicale) A suna a rasuna a cinta. Bat tobele sufla trimbitzele. RETEGANUL P. IV 12. ◊ (In contexte figurate) Deodata in fericirea ta a suflat trimbitza razboiului. SADOVEANU O. VI 51. 2. Intranz. A respira (cu greu cu efort); a rasufla. V. gifii. Turcii suflau zgomotos shishi pirpileau la flacari minile shi picioarele. SADOVEANU O. VI 128. In mijlocul drumului picoteshte ciinele... cu ochii intredeschishi suflind greu. REBREANU I. 10. Abia mai sufla de osteneala goanei; dar era multzumit shi se simtzea in stare sa fuga k un om tinar. POPA V. 145. (Fig.) Din susul apei vine un vapor. Sufla greoi shi pare sa fie incarcat. SAHIA U.R.S.S. 128. ◊ Expr. A nu (mai) sufla = a fi mort; fig. a fi linishtit a sta cuminte; (in specia!) a nu protesta a nu cricni. Animalul nu mai sufla. PREDA I. 139. Micutzul... i se suie pe genunchi i se lipeshte incetinel de piept shi sta asha frumushel nici nu sufla. La TDRG. Mare a fost... k de marirea lui nu mai sufla nici un boier. DELAVRANCEA A. 54. 3. Intranz. (Despre foale compresoare etc.) A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. 4. Tranz. A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intro mica cantitate de sticla topita (careia i se da apoi forma dorita). 5. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtzire de metal pretzios. Icoane inshiruite shi imbracate in alama sau suflate cu aur shi argint. DUMITRIU B. F. 137. Se incinse pe deasupra shalului cu o curea lata acoperita cu tzinte aurite in care baga doua pistoale suflate cu aur. NEGRUZZI S. I 23. Darui capeteniei deputatziei un lantz de aur shi la sotzii sai cite un pahar de argint suflat cu aur. BALCESCU O. II 266. 6. Intranz. (Despre vint sau despre curentzi de aer) A se manifesta a actziona a se face simtzit; a bate. Ii sufla in fatza un vint asha de tare cal azvirli inapoi. GALACTION O. I 54. Ieri a suflat intiiul vint de toamna. MACEDONSKI O. I 12. Crivatzul sufla aspru din partea muntzilor ale caror culmi se vad albind de omat. RUSSO O. 152. ◊ (In contexte figurate) Pe la finele anului 1846 un vint de libertate sufla peste toata Europa. GHICA S. A. 150. Sufla vintul relei soarte Pe pamintul ingrozit! ALECSANDRI P. I 144. Viscolul pustiirei a suflat pe acest pamint. RUSSO O. 43. ♦ Tranz. A duce cu sine la distantza p. ext. a face sa dispara (risipind imprashtiind indepartind). Urmele noastre le suflase vintul. DELAVRANCEA O. II 216. Primavara muma noastra Sufla bruma din fereastra SHi zapada de pe coasta. ALECSANDRI P. P. 287. ◊ (Poetic) Ce vint tea suflat pe sub atita negureala de padure... pina la moara la mine? GALACTION O. I 47. ◊ Expr. Slab del sufla vintul v. slab (J). 7. Tranz. (Cu complementul «nasul») A curatza de mucozitatzi; a elimina mucozitatzile. Dascalul nostru ne privea... Avea ochii umezi. K sa nu bagam de seama k sa induioshat a scos batista din buzunar shia suflat nasul tare shia shters obrazul shi fruntea de sudoare. STANCU D. 322. Ishi sufla cu zgomot nasul. SADOVEANU O. III 582. Ishi sufla pe urma nasul. C. PETRESCU I. II 161. 8. Tranz. (Adesea intarit prin «la ureche») A vorbi (cuiva) incet in secret (strecurind insinuari sau cautind sal cishtige); a informa pe ascuns. V. shopti. Io fi suflat cineva ceva la ureche. C. PETRESCU O. P. I 220. Toate cele ce am zis miau fost suflate de dlor. NEGRUZZI S. I 230. ◊ Expr. A nu sufla un cuvint = a nu spune nimic a pastra un secret. Nici unul nu sufla un cuvint. GALACTION O. I 289. ♦ A shopti actorilor rolul in timpul reprezentatziei. ♦ A shopti cuiva (in special unui elev la shcoala) raspunsul la intrebarile la care nu poate raspunde singur. Cei din banca suflau lectzia celor de la tabla. PAMFILE la CADE.