DA² dau vb. I. I. Tranz. 1. A intinde a inmana cuiva ceva; a oferi. ◊ Expr. A da o masa o petrecere etc. = a oferi o masa a organiza o petrecere etc. A(shi) da buna ziua (sau buna seara binetze etc.) = a (se) saluta. ♦ A pune cuiva ceva la dispozitzie la indemana a preda cuiva ceva; ai face rost de ceva. ◊ Loc. vb. A da cu chirie = a inchiria. A da cu (sau in) arenda = a arenda. A da (cu) imprumut = a imprumuta. A da inapoi = a inapoia a restitui. A da in primire = a) a preda; b) (fam.) a muri. 2. A distribui ceea ce revine cuiva k parte. ◊ Expr. A da ceva in (sau pe din) doua = a impartzi in doua partzi egale; a injumatatzi. A(i) da (cuiva) un numar (oarecare) de ani = a(i) atribui (cuiva) o anumita varsta; a aprecia (cu aproximatzie) catzi ani mai are cineva de trait. ♦ A atribui a repartiza cuiva ceva k sarcina spre executare. A da cuiva o problema de rezolvat. ◊ Expr. A da cuiva de lucru = a) a insarcina pe cineva cu o munca; b) a cere cuiva un mare efort. 3. A incredintza pe cineva in seama in paza in grija pe mana cuiva. ◊ Expr. A da in judecata = a chema o persoana in fatza unei instantze judecatoreshti in calitate de parat. 4. A pune pe cineva in posesia unui lucru a preda ceva cuiva; ai darui. 5. A pune pe cineva la dispozitzia cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fata dupa cineva (sau cuiva) sau a(i) da cuiva de barbat (respectiv de sotzie) pe cineva = a casatori cu... 6. A renuntza la ceva sau la cineva in schimbul a... a oferi in locul... a schimba cu... ◊ Expr. (Fam.) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul se spune pentru a arata k pretzuim mai mult pe unul decat pe celalalt. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. (Refl.; rar) A nu se da pentru mult = a se declara multzumit cu... ♦ A oferi a plati. 7. A vinde. Cum dai merele? 8. A jertfi a sacrifica. ◊ Expr. Ashi da viatza = ashi jertfi viatza din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). Imi dau capul se spune pentru a arata certitudinea asupra unui lucru. 9. A arunca a azvarli. Sa dai sticlele astea sparte la gunoi. ◊ Expr. A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracu naibii in plata Domnului etc.) ori al da incolo = a nu voi sa shtie (de cineva sau de ceva) a renuntza la... A da pe gat (sau peste cap) = a bea (cu lacomie dintrdata in cantitatzi mari). ♦ A trimite sau a asheza pe cineva intrun loc pentru o anumita indeletnicire. La dat la shcoala. ♦ A mana a duce un animal la pascut. 10. A asheza a orienta ceva intrun anumit mod pozitzie sau directzie. Ishi daduse pe ochi palaria rotunda. ◊ Expr. A da la (sau intr)o parte = a indeparta. A da usha (sau poarta etc.) de perete = a impinge in laturi a deschide larg usha (sau poarta etc.). A da (ceva) peste cap = a) a lucra superficial; b) a nimici a distruge a desfiintza. 11. (In expr. shi loc.) A da pe piatra = a ascutzi. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da gauri = a gauri. (Reg.; despre tzesaturi) A da in unda = a spala a clati. A da lectzii (sau meditatzii) = a preda lectzii in afara orelor de shcoala. A da o telegrama = a expedia o telegrama. A da la ziar = a publica sau a face sa se publice in ziar. A da la lumina (sau la iveala in vileag etc.) = a descoperi a arata; a publica o scriere. A da viatza = a nashte; a fauri; fig. a anima a insufletzi. A da insemnatate = a acorda atentzie. Ashi da (cu) parerea = ashi expune punctul de vedere. A da foc = a aprinde. A da bici = a lovi cu biciul; fig. a grabi a zori. A da la mana = a pune la dispozitzia cuiva a inmana cuiva ceva. A da o lupta o batalie = a purta o lupta o batalie; (refl.; despre lupte) a se desfashura. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut in mod oficial k cineva este dezertor. A da gata = a termina a lichida; a impresiona puternic a cuceri (pe cineva). 12. (Despre sol plante animale etc.) A produce a face. ♦ (Despre oameni) A produce a crea. ◊ Expr. A da un chiot un strigat etc. = a scoate a emite un chiot un strigat etc. 13. A provoca a prilejui a cauza. 14. (Urmat de verb k: „a cunoashte” „a intzelege” etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A ingadui a permite a lasa. ◊ Expr. Ai da (cuiva) mana sa... = a dispune de mijloace materiale pentru a... a avea posibilitatea sa...; ai veni (cuiva) bine la socoteala ai conveni (cuiva). 15. (Despre Dumnezeu soarta noroc etc.) A randui a destina a sorti. ◊ Expr. SHapoi da Doamne bine! = apoi a fost strashnic! Ceo (sau cum a) da targul shi norocul = cum se va nimeri. (Bine k) a dat Dumnezeu! = in sfarshit in cele din urma. ♦ Intranz. (In expr.) A da in cartzi (sau cu cartzile) = a prezice viitorul. 16. (Impreuna cu obiectul formeaza locutziuni verbale) A da sfaturi = a sfatui. A da raspuns = a raspunde. Ashi da sfarshitul (sau sufletul duhul ori obshtescul sfarshit) = a muri. A da raportul = a raporta. ◊ Expr. A da (un) examen = a sustzine un examen in fatza unui examinator; fig. a trece cu succes printro incercare. A da seama (sau socoteala) = a raspunde de ceva. Ashi da seama = a se lamuri a pricepe. II. Intranz. 1. (Urmat de determinari introduse prin prep. „din” sau „cu”) A face o mishcare (repetata) conshtienta sau reflexa. Da din maini. ◊ Expr. A da din umeri = a inaltza din umeri in semn de nedumerire de neshtiintza de nepasare. A da din gura = a vorbi mult. ♦ Intranz. shi tranz. A o tzine intruna a nu se mai opri (din mers din vorba etc.). ◊ Expr. (Intranz.; fam.) Dai cu... se spune pentru a arata o succesiune de actziuni. 2. A spala a unge a vopsi cu... 3. A lovi a izbi a bate. ◊ Expr. Ashi da cu cotul sau (tranz.) ashi da coate = a (se) atinge cu cotul pentru a(shi) atrage atentzia a(shi) face semne. Ai da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printro vorba usturatoare. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scapa un prilej favorabil. ◊ Tranz. Ia dat o palma. ♦ A trage cu o arma de foc. Am invatzat sa dau cu pushca. ♦ A se lovi a se atinge (de ceva) a ajunge pana la... Calul fugea de da cu burta de pamant. 4. (Urmat de determinari locale sau modale) A se duce catre... a o lua a porni spre... a apuca. ◊ Expr. A da incolo incoace (sau pe ici pe colo la deal la vale) = a merge de colo pana colo; fig. a se framanta a incerca in toate chipurile. A nu shti incotro sa (sau tranz. so) deie (sau dea) = a nu shti ce sa mai faca cum sa mai procedeze. (Tranz.) A o da pe... = a nu aduce altfel a o intoarce a o schimba. ♦ A se abate a trece (pe la...). ◊ Expr. Ai da cuiva ceva in (sau prin) gand (sau cap minte) = ai veni sau ai trece cuiva ceva prin gand (sau prin cap minte). 5. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” sau „peste”) A ajunge la... a gasi a afla a intalni. ◊ Expr. A da de fund = a ajunge pana la fund; p. ext. a ajunge la capat la sfarshit. Ai da (cuiva) de urma = a gasi pe cel cautat. A da de dracu = a o patzi. A da de rushine (sau de necaz de primejdie etc.) = a intampina o rushine (sau un necaz etc.) ♦ Tranz. (Reg.) A prinde de veste a baga de seama a observa. 6. (Despre nenorociri necazuri etc.) A veni peste cineva pe nepregatite; al surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge intrun anumit punct a nimeri intrun loc; (despre drumuri) a se uni cu alt drum a ajunge la... ♦ (Despre terenuri locuri) A se intinde pana la... ♦ (Despre ferestre ushi incaperi etc.) A avea vederea spre... a se deschide spre... 8. A nimeri in... a intra a cadea in... ◊ Expr. A da in gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. ♦ (Despre par) A intra a ajunge in... Ii da parul in ochi. ♦ (Despre lumina) A cadea intro directzie oarecare. 9. (In expr.) A da in clocot (sau in unda) = a incepe sa fiarba sa clocoteasca. A da in copt (sau in parg) = a incepe sa se coaca sa se parguiasca. ♦ (Despre frunze muguri etc.) A ieshi a se ivi a aparea. ◊ Expr. Ai da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii a incepe sa planga. A(i) da (cuiva) sangele = a incepe sa sangereze. A da inima (sau duhul din cineva) se spune despre acela care a ajuns la capatul puterilor din cauza unui efort prea mare. ♦ (Despre lichide; determinat prin „afara” sau „pe din afara”) A se revarsa afara din vas din cauza cantitatzii prea mari. ◊ Expr. (Despre lichide in fierbere) A da in foc = a se umfla a curge afara din vas. 10. (Despre anotimpuri fenomene atmosferice etc.) A veni a se lasa a se face. 11. A incepe sa... a se apuca de...; a fi pe punctul de a... a se pregati sa... Da sa plece. III. 1. Refl. shi intranz. (Urmat de determinari locale) A se duce a merge a veni. ◊ Expr. A (se) da indarat (sau inapoi) = a se retrage; fig. a se codi a se sustrage de la ceva a ezita. (Refl. shi tranz.) A (se) da jos = a (se) cobori. ♦ Refl. A se asheza undeva. 2. Refl. shi intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „la”) A se napusti a se arunca asupra cuiva. 3. Intranz. A se deda la... a fi inclinat spre... 4. Refl. (Urmat de determinari k: „pe gheatza” „dea rostogolul” „in leagan” etc.) A se deplasa intro anumita directzie a aluneca a se rostogoli a se legana. ◊ Expr. A se da in vant dupa... = ashi da toata osteneala sa obtzina ceva; fig. a tzine foarte mult la cineva sau la ceva. 5. Refl. A se lua cu binele pe langa cineva a incerca sa intre sub pielea cuiva. 6. Refl. A trece de partea sau in partea... a se alatura cuiva a adera la ceva. ♦ A se acomoda cu cineva a se lua dupa cineva sau dupa ceva. 7. Refl. A se lasa in voia cuiva; a se lasa stapanit copleshit de... 8. Refl. A nu opune rezistentza; a ceda. ◊ Expr. A se da batut = a se lasa convins; a ceda. ♦ (Inv. shi fam.; despre armate cetatzi comandantzi) A se preda a se supune. 9. Refl. (Reg.; urmat de determinari introduse prin prep. „la” sau rar „spre”) A se apuca de... a se pune... Sa dat la munca. ◊ Expr. A se da in vorba cu cineva = a intra in vorba cu cineva. 10. Refl. (In expr.) A se da drept cineva = a voi sa treaca drept altcineva. [Forme gramaticale: prez. ind. dau dai da dam datzi dau; imperf. dadeam shi dam; perf. s. dadui (reg. dedei shi detei); m. m. k perf. dadusem shi dasem (reg. dedesem shi detesem); prez. conjunctiv pers. 3 sa dea (reg. sa deie).] Lat. dare.

da³ [At: COD. VOR. 32^v/3 / V: (ivr) da~ de~ / Pzi: dau 4 (reg) darem / Im: 14 dadeam dam (pop) dedeam 6 (inv) da / Ps: 1 (irg) dedei (inv) dediu dedu (reg) detei didei 2 dede dete (inv) deade deate dedi diede 4 (reg) deteram 6 (irg) detera (inv) deadera deatera dedira (reg) dara / Mp: 1 dadusem desem (reg) dedesem detesem 3 daduse dase (inv) dadeasa dedease didease didese (reg) dedese detese dedusa 4 daduse(ra)m dasam 6 (inv) didesera / Cj: 3 (inv) dee (reg) sa deie / In: dare / Cnd: 3 darear / E: ml dare] 1 vt (Fsha; d. oameni; c.i. de obicei obiecte bunuri etc.) A pune la indemana sau in mana bratzele gura etc. cuiva Si: a incredintza a inmana a preda a remite (inv) a increde a porodosi a tinde. 2 vt (Prc; fsha) A oferi de mancat sau de baut Si: (nrc) a servi. 34 vtr (Ilv) A ~ gura sau (o) gura ori (o) guritza (sau guritza ori buzele) (cuiva) sau a(shi) ~ (o) sarutare (ori sarutari saruturi sau sarutat) A (se) saruta. 5 vt (Ilv) A ~ tzatza sau a ~ sa suga A alapta. 6 vt (Ie) A(i) ~ (cuiva) papucii A face pe cineva sa plece. 7 vt (Iae) A parasi pe cineva. 8 vt (Ilv) A ~ o masa A invita pe cineva la masa. 9 vt (Ie) A ~ o petrecere sau un chef A organiza o petrecere sau un chef (in cinstea cuiva sau a ceva). 10 vt (Fam; ie) A ~ de baut A oferi cuiva mancare shi bautura (platind de obicei consumatzia la un local) pentru a sarbatori ceva. 11 vt A oferi mai multora cate o parte dintrun intreg. 12 vt (Pex) A distribui. 13 vt (Pex) A repartiza. 1415 vtrp (Ivp; ie) A (se) ~ (ceva) in doua A (se) impartzi in mod egal Si: a (se) injumatatzi. 16 vt (Adesea construit cu verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A incredintza cuiva indeplinirea unei activitatzi. 17 vt (Adesea construit cu verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A incredintza cuiva ceva spre realizare intretzinere sau prelucrare. 18 vt (Ie) A ~ (ceva) pe (sau in inv la) mana (cuiva) A incredintza ceva (spre pastrare). 19 vt (Fig; iae) A lasa ceva la dispozitzia la bunul plac in voia cuiva. 20 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) de lucru (sau de furca) A pricinui cuiva bataie de cap. 21 vt (Iae) A pune pe cineva in mare incurcatura. 22 vt A face k cineva sa aiba sa beneficieze de ceva. 23 vt A preda ceva cuiva. 24 vt A face cuiva rost de ceva. 25 vt (Spc) A atribui cuiva un rol o functzie o demnitate etc. 26 vt A repartiza cuiva o sarcina spre executare. 27 vt (Ie) A ~ (cuiva) de lucru A insarcina pe cineva cu o treaba. 28 vt (Iae) Ai gasi cuiva un loc de munca. 29 vt (Ie) A cere cuiva un mare efort. 30 vt (Ie) A ~ in folosintza sau in functziune in exploatare A pune ceva la dispozitzia cuiva. 31 vt (D. un magazin o fabrica etc.; iae) A inaugura. 32 vt (Ilv) A ~ creshtere (sau educatzie) A forma. 33 vt (Ial) A educa. 34 vt (Ie) A ~ lectzii (sau meditatzii) A preda cuiva lectzii particulare. 35 vt (Fam; fig; ie) A ~ lectzii A spune cuiva ce sau cum sa faca. 36 vt (Fam; fig. ie) A ~ o lectzie (cuiva) A pedepsi pe cineva. 37 vt (Pop; Ilv) A da ocara A ocari. 38 vt (Ilv) A ~ un impuls A impulsiona. 39 vt (Inv; ilv) A ~ (buna) invatzatura (sau invatzaturi rar invatzaminte) A invatza. 40 (Inv; ial) A sfatui. 4142 vt (Ie) A ~ (destula sau putzina ori putzintica sau o deosebita ori o mediocra) atentzie sau anu ~ (nici o ori vreo) atentzie A (nu acorda (mare) importantza preocupare interes grija unui lucru. 4344 vt (Iae) A (nu) se ocupa de ceva. 45 vt (Ie) A ~ iertare (sau inv iertaciune) A ridica pedeapsa pentru pacatul vina sau gresheala cuiva Si: a ierta. 46 vt (Iae) A scuza. 4748 vtr (Ie) A(shi) ~ intalnire (sau rendezvous) A(shi) fixa o intalnire. 49 vt (Ie) A(i) ~ legatura A face (cuiva) legatura telefonica prin satelit etc. 50 vt (Ie) A(i) ~ (cuiva) cuvantul A permite cuiva sa vorbeasca intro shedintza adunare etc. 51 vt (Ie) A ~ (cuiva) frau liber (sau reg slobod) A lasa pe cineva sa faca ce vrea. 52 vt (Ilv) A ~ ocazia sau prilejul A permite. 53 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) revansha A permite cuiva sashi ia revansha dupa o infrangere. 54 vt (Ie) A ~ (cuiva) nas (sau obraz) A ingadui cuiva prea multe. 55 vt (Ilv) A ~ in arenda A arenda. 56 vt (Ilv) A ~ cu (sau in) chirie A inchiria. 57 vt (Ilv) A ~ (cu) imprumut A imprumuta. 58 vt (Ie) A ~ (cuiva) un numar de ani A aprecia cu aproximatzie varsta. 59 vt (Iae) A aprecia cu aproximatzie catzi ani mai are cineva de trait. 60 vt (Ilv) A ~ in primire A preda. 61 vt (Ial) A muri. 62 vt (Ivp) A restitui. 63 (Ie) A ~ inapoi (sau indarat) A inapoia. 6465 vtr (Ie) Ashi ~ acordul A fi de acord. 66 vt (Ilv) A ~ ajutor A acorda cuiva sprijin sau ajutor. 67 vt (Ilv) A ~ povatza A povatzui. 68 vt (Ilv) A ~ sfatul A sfatui. 69 vt (Ilv) A ~ uitarii A uita. 70 vt (Ilv) A ~ ragaz A amana. 71 vt (Ilv) A ~ o explicatzie A explica. 72 vt (Ilv) A ~ startul A incepe. 73 (Ilv) A ~ intaietate sau prioritate A lasa pe cineva sa fie primul. 74 vt (Ilv) A ~ voie A lasa. 75 vt(a) A face cuiva un dar Si: a darui (1) a oferi (irg) a prosfora² (inv) a prosforisi. 76 vt A ~ bacshish shpaga A oferi o suma necuvenita de bani chelnerilor ospatarilor etc. 77 vt (Ilv) A ~ mita A mitui. 78 vt (Ilv) A ~ viatza (sau suflarea vietzii) A procrea. 79 vt (Fig.; ial) A crea. 80 vt (Fig; ial) A fauri. 81 vt (Fig; ial) A insufletzi. 82 vt (Fig; ial) inviora. 83 vt (Ilv) A ~ nashtere A nashte. 84 vt (Fig.; ial) A produce. 85 vt (Fig.; ial) A determina. 86 vr (Ilv) Ashi ~ sfarshitul (sau duhul obshtescul sfarshit) A muri. 87 vr (Ilv) Ashi ~ cuvantul A promite. 88 vt (Ilv) A ~ frumusetze A infrumusetza. 89 vt (Ilv) A ~ pe piatra A ascutzi. 90 vt (Ilv) A ~ gauri A gauri. 91 vt (Ilv) A ~ forma A modela. 92 vt (Ilv) A ~ la rindea A netezi cu ajutorul rindelei. 93 vt (Reg; d. tzesaturi; ilv) A ~ in unda A spala. 94 vt (Reg; d. tzesaturi; ial) A clati. 95 vt (Ie) A ~ o telegrama A trimite o telegrama. 96 vt (Ilv) A ~ un telefon A telefona. 97 vt (Ie) A ~ gresh A nu nimeri tzinta. 98 vt (Iae) A eshua intro actziune. intreprindere etc. 99 vi (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) gresh A gasi pe cineva vinovat. 100 vt (Ie) A ~ insemnatate A acorda atentzie. 101 vt (Ilv) A ~ foc A aprinde. 102 vt (Ie) A ~ bici A lovi cu biciul. 103 vt (Fig; iae) A grabi. 104 vt (Ie) A ~ la mana A pune ceva la dispozitzia cuiva. 105 vt (Iae) A inmana ceva cuiva. 106107 vtr (Ie) A (se) ~ o lupta o batalie A (se) desfashura o lupta o batalie. 108 vt (Ie) A ~ un spectacol (sau o reprezentatzie) A prezenta un spectacol. 109 vr (Ie) A se ~ in spectacol A se face de ras. 110 vt (Ie) A ~ un concert A sustzine un concert. 111 vt (Fam; fig; iae) A face scandal galagie. 112 vt (Ie) A ~ (pe cineva) dezertor A face cunoscut in mod oficial k cineva este dezertor. 113 vt (Ilv) A ~ gata A termina. 114 vt (Ial) A lichida. 115 vt (Fig: ial) A impresiona puternic pe cineva. 116 vt (Fig; ial) A cuceri pe cineva. 117 vt A incredintza pe cineva in seama in grija pe mana cuiva. 118 vt (Ie) A ~ in judecata A chema pe cineva in fatza instantzelor judecatoreshti. 119 vt A pune pe cineva la dispozitzia cuiva. 120 vt (Ie) A ~ (cuiva) fata de sotzie sau de nevasta ori a ~ (pe cineva) de barbat (sau de sotzie) A casatori pe cineva cu... 121122 vtr (D. parintzi; ie) A(shi) ~ binecuvantarea sau consimtzamantul A fi de acord cu o casatorie. 123 vt (Ie) A ~ buna ziua buna seara etc. sau a ~ binetze A saluta. 124 vt (In formule de salut) A ura. 125 vt (Ie) A ~ onorul A saluta unele autoritatzi unele evenimente deosebite (fapte de arme evenimente memoriale etc.) prezentand arma sau sunand din goarna. 126 vt (Construit cu substantive care indica insushiri morale) A insufla (fortza fermitate avant etc.) Si: a imbarbata a intari. 127 vt(a) (Adesea la pasiv subiectul exprimat sau subintzeles este divinitatea sau o fiintza supranaturala) A permite k un eveniment sa aiba loc sa se produca intrun anumit fel sau k cineva sa aiba parte de... sa fie sa se manifeste intrun anumit fel Si: a destina a face a hotari a meni a orandui a predestina a randui a ursi (liv) a rezerva (rar) a predetermina a preursi (pop) a noroci a soroci a sorti¹ (inv) a harazi a tocmi. 128129 vt(a) (Iljv) Cum (sau din ce) da Dumnezeu Saracacios. 130 vt(a) (Pop; ie) (SHapoi) da Doamne (bine) Se spune despre ceva (mai ales despre un ospatz un chef) extraordinar. 131 vt (Reg; ilav) Ceo (sau cum o) ~ targul shi norocul Cum se va nimeri. 132 vt (Ilav) (Bine k) a dat Dumnezeu In sfarshit! 133 vrim (Asr; if negativa) A se pomeni. 134 vt(a) (Ivp; c.i. bunuri) A vinde. 135 vt(a) A achita o obligatzie materiala Si: a plati. 136 vt(a) A oferi bani cuiva pentru a obtzine ceva Si: a plati. 137 vt(a) A oferi k plata. 138 vt(a) A propune k pretz. 139 vt (Ilv) A ~ bir cu fugitzii A disparea. 140 vt (Ial) A fugi intrun mod lash. 141 vt (Fig; ilv) A ~ ortu’ popii sau a ~ pielea popii A muri. 142 vt (Mai ales cu determinari introduse prin prepozitziile „pe” „pentru” „in schimb” etc.) A inlocui cu altcineva sau cu altceva (de aceeashi natura de aceeashi valoare necesar) Si: a schimba. 143 vt (Mai ales cu determinari introduse prin prepozitziile „pe” „pentru” „in schimb”) A ceda pentru a primi in loc altceva (de aceeashi natura de aceeashi valoare necesar etc.) Si: a schimba. 144 vr (Fam; ie) A nu se ~ pe cineva A se considera superior cuiva. 145 vt (Fam; ie) A nu ~ (pe cineva) pe (sau pentru) altul A pretzui mai mult pe unul decat pe altul. 146 vr (Fam; ie) Anu se ~ pentru mult A se pretzui mult. 147 vt (Reg; ie) A ~ toate pe una A ramane cu o singura alternativa. 148 vt A renuntza la ceva de pretz. 149 vt (Pex) A sacrifica. 150 vr (Ie) Ashi ~ viatza sangele A muri din devotament pentru cineva sau ceva. 151 vt (Inv; ilv) A ~ jertfa A jertfi. 152 vr (Ie) Imi ~u capul Se spune de catre cineva pentru ashi arata deplina certitudine asupra unui lucru. 153154 vtr (Ivp) A (se) asheza (intrun anumit loc intro anumita pozitzie intrun anumit mod). 155156 vtr (Ie) A (se) ~ la (sau intro) parte A (se) indeparta. 157 vt (Ie) A ~ usha poarta etc. de perete A impinge in laturi. 158 vt (Iae) A deschide larg usha poarta etc. 159 vr (Ie) A se ~ peste cap A se rostogoli. 160 vt (Ie) A ~ (ceva) peste cap A lucra superficial. 161 vt (Iae) A distruge. 162 vr (Reg; ilv) A se ~ la culcare A se culca. 163 vt (Rar) A petrece ochelarii parul etc. dupa ureche. 164 vi (D. ferestre ushi incaperi etc.; urmat de determinari locale introduse prin prepozitziile „in” „spre” „asupra” „pe” rar „inspre”) A fi orientat spre... 165 vi (D. ferestre ushi incaperi etc.; urmat de determinari locale introduse prin prepozitziile „in” „spre” „asupra” „pe” rar „inspre”) A comunica cu... 166 vi (D. terenuri) A se intinde pana la... 167 vi (D. lumina) A cadea intro directzie. 168 vt (Cu determinari introduse prin prepozitzia „cu”) A acoperi cu un strat de substantza de vopsea de metal Si: a spoi a unge a vopsi. 169170 vtr (D. oameni) A se unge cu un strat de crema pudra ruj etc. 171 vt (Pex; cu determinari introduse prin prepozitzia „cu”) A stropi. 172 vt (Ilv) A ~ piper A pipera. 173 vt (Ilv) A ~ sare A sara. 174 vt (Ilv) A ~ cu poleiala A polei¹. 175176 vtr (Ilv) A (se) ~ cu sapun A (se) sapuni. 177 vt (C.i. substantze) A intinde pe ceva. 178 vt A schimba pozitzia locul etc. 179 vt (Pex) A impinge. 180 vt (C.i. oameni) A pune in anumite circumstantze. 181 vt (C.i. oameni) A supune unei activitatzi sau actziuni (organizate). 182 vt (C.i. oameni) A incredintza cuiva in vederea unui scop. 183 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la shcoala (sau la invatzatura) A inscrie pe cineva la shcoala. 184 vr (Irg; ilv) Ashi ~ moarte sau a se ~ mortzii A se sinucide. 185 vt (Inv; ilv) A ~ moarte cuiva A omori pe cineva. 186187 vtr (Inv; ilv) A (se) ~ vinovat A (se) invinovatzi. 188 vi (Fam; ilv) A ~ de cap (la ceva) A rezolva. 189 vt (Inv; cu determinarea „prin targ”; c.i. raufacatori) A duce cu fortza (sub paza) spre a fi expus privirilor oamenilor in semn de pedeapsa. 190 vt (Pop; c.i. vite mai ales oi) A mana¹. 191 vt (Ivr) A trimite. 192 vt (Ivr) A amana. 193 vt (Inv) A impune. 194 vr (Pop) A ceda. 195 vr (Pop) A se opune. 196 vr (Pop) A se lasa. 197 vr (Ie) A nu se ~ cu una cu doua A nu renuntza ushor. 198 vt (Ivr) A admite. 199200 vtr (Ivp; d. armate cetatzi comandantzi persoane urmarite) A (se) preda. 201 vr (D. femei; construit cu dativul) A avea de bunavoie relatzii sexuale cu cineva Si: a se darui. 202 vr (Pop; d. animale) A se imperechea. 203204 vri (D. oameni; construit cu dativul sau cu prepozitziile „la” inv „spre” „intru”) A se lasa atras cuprins copleshit de... 205206 vri (Prc; d. oameni; construit cu dativul sau cu prepozitziile „la” inv „spre” „intru”) A lua un obicei rau Si: (pop) a se naravi. 207208 vr rar vi (Ivp) A trece in alta tabara grupa etc. 209210 vtr (Ie) A (se) ~ pe (sau la) brazda A (se) acomoda. 211212 vtr (Iae) A (se) indrepta. 213 vt (Inv) A traduce. 214 vt (C. i. in special shtiri informatzii explicatzii) A aduce la cunoshtintza Si: a anuntza (rar) a infatzisha. 215 vt (Ie) A ~ la ziar A publica ceva in ziar. 216 vt (Iae) A trimite ceva spre publicare. 217 vt (Ie) A ~ la televizor A difuza ceva la televizor. 218 vt (Ilv) A ~ la lumina (sau la iveala) A descoperi. 219 vt (Ial) A arata. 220 vt (Ial) A publica o scriere. 221 vt (Ie) A ~ in vileag A face publica o afacere o actziune etc. (necurata). 222 vt (Ie) A ~ (un) exemplu A explica ceva printrun exemplu. 223 vt (Fig; iae) A se purta astfel incat sa constituie un model de urmat. 224 vr (Ie) Ashi ~ cu parerea Ashi spune parerea Si: a considera a crede a opina. 225 vr (Ilv) Ashi ~ cu presupusul A presupune. 226 vt (Ilv) A ~ dovada de... A dovedi. 227 vt (Ial) A manifesta. 228 vt (Ie) A ~ un avertisment A avertiza. 229 vt (Ilv) A ~ raspuns A raspunde. 230 vt (Ilv) A ~ raportul A raporta. 231 vt (Ilv) A ~ ordin A ordona. 232 vt (Ilv) A ~ o comanda A comanda o anumita marfa. 233 vi (Ie) A ~ (cuiva) in cartzi (sau cu cartzile) in bobi (sau cu bobii) cu norocul cu ghiocul etc. A prevesti viitorul cu ajutorul cartzilor de joc al bobilor etc. 234 vi (Reg; ie) A ~ sa cunoasca A lasa sa se intzeleaga. 235 vt (Ie) Ashi ~ in petic Ashi arata anumite cusururi. 236 vi (Ie) A ~ seama (sau socoteala) A raspunde de ceva. 237 vr (Ie) Ashi ~ seama A se lamuri. 238 vr (Ial) A intzelege. 239 vt (Ie) A ~ sfara sau sfoara in tzara ori a ~ de veste A raspandi o veste. 240 vt (Ie) A ~ de shtire A face cunoscut un lucru. 241 vt (Mai ales in limbajul bisericesc) A aduce lauda multzumire etc. 242 vr (De obicei urmat de determinari introduse prin prepozitziile „de” „drept”) A vrea da fie considerat sa treaca in loc de... in calitate de... 243 vr (Ie) Ashi ~ aere sau a se ~ mare ashi ~ importantza A lua o atitudine de superioritate Si: a se fali a se ingamfa. 244 vr (Olt) A se destainui. 245 vi (D. fenomene stari etape etc.) A incepe sa se arate Si: a se declansha a se ivi a izbucni a se porni. 246 vi (Pop; ie) A ~ peste (cineva) A se ivi pe neashteptate asupra cuiva. 247 vt (Ie) Ai ~ cuiva lacrimile A i se umezi cuiva ochii de lacrimi. 248 vt (Pex; iae) A incepe sa planga. 249 vt (Ie) Ai ~ cuiva sangele A incepe sa sangereze. 250251 vtr (Ie) A(shi) ~ inima sau duhul (din cineva) Se spune despre cineva care se sufoca din cauza efortului. 252 vi (Pop; d. vreme fenomene actziuni in desfashurare) A trece. 253 vi (Pop; d. vreme fenomene actziuni in desfashurare) A intra intro noua faza. 254 vr (Pop; cu valoare de semiauxiliar; construit cu verbe la infinitiv) A se apuca de... 255 vi (Ie) A ~ in clocot (sau in unda) A incepe sa fiarba Si: a clocoti. 256 vi (Ie) A ~ in floare A inflori. 257 vi (Ie) A ~ in mugur A inmuguri. 258 vi (D. cereale; ilv) A ~ in spic A incepe sa faca spice. 259 vi (Ie) A ~ in copt (sau in parg) A incepe sa se coaca. 260 vi (Ilv) A ~ in rod A rodi. 261262 vt (Ie) A ~ roade sau rezultate A produce efectul dorit. 263264 vir (Ivp; ie) A (se) ~ in vorba cu cineva A incepe o discutzie. 265 vi (Cu valoare de semiauxiliar; construit cu verbe la subjonctiv) A fi pe punctul de a... 266 vi (Cu valoare de semiauxiliar; construit cu verbe la subjonctiv; pex) A incerca. 267 vi (Fam; adesea repetat sau construit cu dativul etic) A continua o actziune. 268 vi (Fam; adesea repetat sau construit cu dativul etic) A nu se mai opri. 269 vi (Ie) A ~ cu paharul A bea mult. 270 vi (Fam; ie) Dai (inainte) cu... Se spune pentru a arata o succesiune de actziuni. 271 vi (Rar; cu valoare de interjectzie) Haide! 272 vt (D. oameni sau colectivitatzi; c.i. bunuri materiale) A realiza prin munca. 273 vt (Prc; d. oameni sau colectivitatzi; c.i. bunuri materiale) A produce. 274 vt (Fig; fam; ie) A ~ gauri (sau o gaura) A fura. 275 vt (C.i. venituri cashtiguri) A aduce prin tranzactzii. 276 vt A furniza. 277 vt (D. oameni; c.i. scrieri conceptzii) A realiza prin mijloace intelectuale (concepand redactand). 278 vt (C.i. legi documente etc.) A elabora shi a face cunoscut Si: a emite. 279 vt (D. candidatzi elevi etc.; c.i. concursuri teze de licentza de doctorat etc.) Ashi prezenta cunoshtintzele in scris sau oral in cadru organizat pentru a obtzine un titlu o promovare etc. Si: a sustzine. 280 vt (Ie) A ~ (un) examen A sustzine (un) examen. 281 vt (Fig; iae) A trece cu succes printro incercare. 282 vt A fi pricina cauza mobilul a ceva Si: a cauza a ocaziona a pricinui a prilejui a produce a provoca (rar) a prileji (inv) a pricini. 283 vi (Pop) A vraji. 284 vi (Pop) A dezlega de farmece. 285 vt (D. sol) A dezvolta. 286 vi (D. plante animale) A produce printrun proces fiziologic. 287 vt (Ilv) A ~ un chiot strigat etc. A scoate un sunet tzipat etc. 288 vi (Inv; ilv) A ~ cu blesteme A blestema. 289 vt (Pop; ie) A ~ dintrinsul (sau dintrinsa) o vorba (ori nishte vorbe) Se spune pentru a arata admiratzia fatza de intzelepciunea sau maiestria vorbitorului. 290 vt (Pan; c.i. mirosuri raze etc) A trimite in spatziul inconjurator Si: a degaja a emana. 291 vi (Ivp; mai ales cu determinari care indica instrumente muzicale introduse prin prepozitzia „in”) A suna. 292 vi (Urmat de determinari introduse prin prepozitziile „din” sau „cu”) A face o mishcare (repetata ritmica) conshtienta sau reflexa. 293 vi (Ilv) A ~ din maini A gesticula. 294295 vi (Ie) A ~ din cap (afirmativ sau negativ) A confirma sau a infirma cele spuse anterior. 296 vi (Ie) A ~ din umeri A ridica din umeri in semn de neshtiintza nedumerire nepasare etc. 297 vi (Ie) A ~ din gura A vorbi mult. 298 vr (Pop; cu determinarile „in leagan” „in scranciob”) A se legana. 299 vt (Ie) A ~ pe gat sau peste cap pe spate A bea lacom dintro data in cantitatzi mari (bauturi alcoolice). 300 vt A aplica cuiva cu putere lovituri cu mana piciorul etc. sau cu orice alt fel de obiect Si: a bate a izbi a lovi a trage. 301 vt (Ilv) A ~ branci A imbranci. 302 vi (Ilv) A ~ in (sau din) palme A aplauda. 303304 vti (D. doua sau mai multe persoane; ie) Ashi ~ coate sau cu cotul A (se) lovi cu cotul pentru ashi atrage atentzia asupra unui lucru sau a unei persoane. 305 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva) peste nas A pune pe cineva la locul lui printro vorba usturatoare. 306 vi (Ie) Ai ~ cu piciorul (cuiva sau la ceva) A respinge pe cineva sau ceva. 307 vi (Iae) A scapa o ocazie favorabila. 308 vt (Fam; ie) A ~ lovitura (sau rar lovituri) A reushi intro actziune obtzinand un succes (important shi neashteptat). 309 vi (Urmat de nume de instrumente introduse prin prepozitziile „cu” rar „din” care indica actziunea) A executa ceva lovind repetat ritmic cu ceva sau frecand cu ceva. 310 vi (Ilv) A ~ la piatra (sau pe amnar) A ascutzi. 311 vi (Ie) A ~ din vasle A vasli. 312 vi A veni in contact. 313 vi A se lovi (atinge) de... 314 vt A freca (izbind). 315316 vir (Urmat de determinari care indica directzia locul sau modul) A se deplasa dintrun loc in altul Si: a merge. 317318 vir (Urmat de determinari care indica directzia locul sau modul) A se pune in mishcare parasind ceva sau pe cineva pentru a ajunge undeva Si: a se duce a merge a pleca a porni. 319320 vir (Ilv) A (se) ~ dea rostogolul (sau dea rostogoala) A (se) rostogoli. 321322 vir (Ie) A (se) ~ la fund (sau a ~ in fund) A (se) scufunda. 323 vr (Fig; iae) A disparea din societate Si: a se ascunde a se retrage. 324 vt (Inv; ie) A ~ (cuiva) goana A goni pe cineva. 325 (Inv; iae) A prigoni. 326 vr (Ie) A se ~ in laturi (de la...) A cauta sa scape (de ceva nedorit). 327 vi (Pop; ie) A ~ dea dreptul A merge direct la tzinta. 328 vi (Pop; ie) A ~ pe ici pe colo (sau incolo incoace ori pe dincolo sau la deal la vale) A cauta (febril) o rezolvare. 329 vi (Pop; iae) A incerca mai multe alternative. 330331 vit (Reg; ie) A nu shti incotro sa dea (sau so deie) A nu shti ce sa mai faca. 332 vi (Reg; ie) In ce ape se da In ce ape se scalda. 333 vt (Ie) A o ~ pe... A o schimba. 334 vt (Fam; ie) A ~ o raita A trece in graba (intro recunoashtere sau verificare) pe undeva. 335 vt (Fam: ie) A ~ o fuga A se deplasa intro vizita scurta intrun anumit loc. 336 vr (Ivp; cu determinari introduse prin „pe langa”) A se apropia de cineva. 337 (Ivp; cu determinari introduse prin „pe langa”) A fi mereu in preajma cuiva. 338 vr (Ivp; cu determinari introduse prin „pe langa”) A cauta compania cuiva (pentru ai cashtiga increderea bunavointza dragostea etc.). 339 vr (Fam; ie) A se ~ (la cineva) A face avansuri cuiva Si: a flirta. 340 vr (Urmat de determinari „pe gheatza” „pe derdelush”) A se deplasa prin alunecare. 341 vr (Urmat de determinari „cu sania” „cu patinele” etc.) A se deplasa cu sania cu patinele etc. pe gheatza. 342 vi (Inv; d. ape curgatoare; cu determinari introduse prin prepozitzia „in”) A se varsa. 343 vi (Ivr; d. ape curgatoare) A curge. 344 vr (Pop; de obicei urmat de determinari introduse prin prepozitzia „la”) A se napusti asupra cuiva. 345 vr (Pfm; ie) A se ~ in vant (k) sa... sau dupa ceva ori cineva A se stradui sa rezolve ceva. 346 vr (Iae) A aprecia. 347 vr (Iae) Ai placea foarte mult ceva sau cineva. 348 vt (Ivp) A arunca. 349 vi (Ie) A ~ cu banul A alege la intamplare dintre doua posibilitatzi. 350 vi (Ie) A ~ cu zarul A se lasa in voia sortzii. 351 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva sau ceva) dracului (ori la draci la dracul la totzi dracii in plata Domnului) A nu se mai ocupa de cineva sau de ceva Si: a se detasha a se dezinteresa. 352 vt (Fam; iae; shie) a ~ pe cineva la mama dracului) A injura. 353 vi (Pop; d. oameni; cu determinari introduse prin prepozitziile „cu” sau „din”) A trage cu o arma de foc. 354 vi (Urmat de determinari locale introduse mai ales prin prepozitziile „pe” „pe la”) A se opri (in treacat) undeva sau la cineva (parasind drumul initzial) Si: a trece a vizita. 355 vi (De obicei urmat de determinari introduse prin prepozitziile „de” sau „peste”) A intalni in drum pe cineva sau ceva. 356 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva) de urma A gasi pe cineva cautat. 357 vi De obicei urmat de determinari introduse prin prepozitziile „de” sau „peste”) A descoperi ceva cautand sau din intamplare Si: a ajunge la... a gasi. 358 vi (Pex) A ajunge intro anumita situatzie. 359 vi (Ie) A ~ de fund A ajunge pana la fund. 360 vi (Fam; fig; iae) A ajunge la capat. 361 vi (Fam; fig; ie) A ~ de dracu A o patzi. 362 vi (Ie) A ~ de necaz rushine etc. A patzi o rushine un necaz etc. 363 vi (Ie) A ~ de bine A ajunge intro situatzie buna. 364 vi (D. lichide; urmat de determinarile „prin afara” „pe din afara”) A ieshi din vas din cauza cantitatzii prea mari. 365 vi (D. lichide in fierbere; ie) A ~ in foc A se umfla shi a curge afara din vas. 366 vi (Irg; ie) A ~ de cineva sau ceva k... A observa despre cineva sau ceva k... Si: a constata. 367 vi A nimeri in... 368 vi A cadea in... 369 vi (Pop; ie) A ~ peste cineva (cu mashina cu caii cu droshca etc.) A lovi sau a rasturna din mers pe cineva accidentandul (grav sau mortal). 370 vi (Ivp) A intra in ceva. 371372 vir (Ie) Ai ~ cuiva in (sau prin) gand (ori prin minte in sau prin cap rar prin cuget) sau ashi ~ cu gandul ori cu mintea Ai veni in minte o idee un gand neashteptat Si: a se gandi. 373 vi (D. o nenorocire un necaz etc.) A veni pe neashteptate asupra cuiva. 374 vi (Urmat de determinari locale) A merge. 375 vi (Urmat de determinari locale) A veni. 376377 vir (Ilv) A (se) ~ indarat sau inapoi A (se) retrage. 378379 vir (Ial) A (se) codi. 380381 vir (Fig; ial) A (se) sustrage de la ceva. 382383 vtr (Ilv) A (se) ~ jos A (se) cobori. 384 vr A se lasa in voia cuiva. 385 vr A nu opune rezistentza Si: a ceda. 386 vr (Ie) A se ~ batut A se lasa convins. 387 vr (Iae) A ceda. 388 vi (Ilv) A ~ cu matura A matura. 389 vt (Trs) A prinde de veste. 390 vt (Trs) A observa. 391 vi (D. par) A ajunge in...^[1] corectata

DA² dau vb. I. I. Tranz. 1. A intinde a inmana cuiva ceva; a oferi. ◊ Expr. A da o masa o petrecere etc. = a oferi o masa a organiza o petrecere etc. A(shi) da buna ziua (sau buna seara binetze etc.) = a (se) saluta. ♦ A pune cuiva ceva la dispozitzie la indemana a preda cuiva ceva; ai face rost de ceva. ◊ Loc. vb. A da cu chirie = a inchiria. A da cu (sau in) arenda = a arenda. A da (cu) imprumut = a imprumuta. A da inapoi = a inapoia a restitui. A da in primire = a) a preda; b) (fam.) a muri. 2. A distribui ceea ce revine cuiva k parte. ◊ Expr. A da ceva in (sau pe din) doua = a impartzi in doua partzi egale; a injumatatzi. A(i) da (cuiva) un numar (oarecare) de ani = a(i) atribui cuiva o anumita varsta; a aprecia (cu aproximatzie) catzi ani mai are cineva de trait. ♦ A atribui a repartiza cuiva ceva k sarcina spre executare. A da cuiva o problema de rezolvat. ◊ Expr. A da cuiva de lucru = a) a insarcina pe cineva cu o munca; a procura cuiva o ocupatzie; b) a cere cuiva un mare efort. 3. A incredintza pe cineva in seama in paza in grija pe mana cuiva. ◊ Expr. A da in judecata = a chema o persoana in fatza unei instantze judecatoreshti in calitate de parat. 4. A pune pe cineva in posesiunea unui lucru a preda ceva cuiva; ai darui. 5. A pune pe cineva la dispozitzia cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fata dupa cineva (sau cuiva) sau a(i) da cuiva de barbat (respectiv de sotzie) pe cineva = a casatori cu... 6. A renuntza la ceva sau la cineva in schimbul a... a oferi in locul... a schimba cu... ◊ Expr. (Fam.) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul se spune pentru a arata k pretzuim mai mult pe unul decat pe celalalt. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. (Refl.; rar) A nu se da pentru mult = a se declara multzumit cu... ♦ A oferi a plati. 7. A vinde. Cum dai merele? 8. A jertfi a sacrifica. ◊ Expr. Ashi da viatza = ashi jertfi viatza din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). Imi dau capul spune cineva pentru ashi arata deplina certitudine asupra unui lucru. 9. A arunca a azvarli. Sa dai sticlele astea sparte la gunoi. ◊ Expr. A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracu naibii in plata Domnului etc.) ori al da incolo = a nu voi sa shtie (de cineva sau de ceva) a renuntza la... A da pe gat (sau peste cap) = a bea (lacom dintro data in cantitatzi mari). ♦ A trimite sau a asheza pe cineva intrun loc pentru o anumita indeletnicire. La dat la shcoala. ♦ A mana a duce un animal la pascut la iarba etc. 10. A asheza a orienta ceva intrun anumit mod pozitzie sau directzie. Ishi daduse pe ochi palaria rotunda. ◊ Expr. A da la (sau intro) o parte = a indeparta. A da usha (sau poarta etc.) de perete = a impinge in laturi a deschide larg usha (sau poarta etc.). A da (ceva) peste cap = a) a lucra superficial; b) a nimici a distruge a desfiintza. 11. (In expr. shi loc.) A da pe piatra = a ascutzi. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da gauri = a gauri. (Reg.; despre tzesaturi) A da in unda = a spala a clati. A da lectzii (sau meditatzii) = a preda lectzii in afara shcolii. A da o telegrama = a expedia o telegrama. A da la ziar = a publica sau a face sa se publice in ziar. A da la lumina (sau la iveala in vileag etc.) = a descoperi a arata; a publica o scriere. A da viatza = a nashte; a fauri; fig. a anima a insufletzi. A da insemnatate = a acorda atentzie. Ashi da (cu) parerea = ashi expune punctul de vedere. A da foc = a aprinde. A da bici = a lovi cu biciul; fig. a grabi a zori. A da la mana = a pune la dispozitzia cuiva a inmana cuiva ceva. A da o lupta o batalie = a purta o lupta o batalie; (refl. despre lupte) a se desfashura. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut in mod oficial k cineva este dezertor. A da gata = a termina a lichida; a impresiona puternic a cuceri (pe cineva). 12. (Despre sol plante animale etc.) A produce a face. ♦ (Despre oameni) A produce a crea. ◊ Expr. A da un chiot un strigat etc. = a scoate a emite un chiot un strigat etc. 13. A provoca a prilejui a cauza. 14. (Urmat de verb k: „a cunoashte” „a intzelege” etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A ingadui a permite a lasa. ◊ Expr. Ai da (cuiva) mana sa... = a dispune de mijloace materiale pentru a... a avea posibilitatea sa...; ai veni (cuiva) bine la socoteala ai conveni (cuiva). 15. (Despre Dumnezeu soarta noroc etc.) A randui a destina a sorti. ◊ Expr. SHapoi da Doamne bine! = apoi a fost strashnic! Ceo (sau cum a) da targul shi norocul = cum se va nimeri. (Bine k) a dat Dumnezeu! = in sfarshit in cele din urma. ♦ Intranz. (In practicile superstitzioase; in expr.) A da in cartzi (sau cu cartzile) = a prezice viitorul. 16. (Impreuna cu obiectul formeaza locutziuni verbale) A da sfaturi = a sfatui. A da raspuns = a raspunde. Ashi da sfarshitul (sau sufletul duhul sau obshtescul sfarshit) = a muri. A da raportul = a raporta. ◊ Expr. A da (un) examen = a sustzine un examen in fatza unui examinator; fig. a trece cu succes printro incercare. A da seama (sau socoteala) = a raspunde de ceva. Ashi da seama = a se lamuri a pricepe. II. Intranz. 1. (Urmat de determinari introduse prin prep. „din” sau „cu”) A face o mishcare (repetata) conshtienta sau reflexa. Da din maini. ◊ Expr. A da din umeri = a inaltza din umeri in semn de nedumerire de neshtiintza de nepasare. A da din gura = a vorbi mult. ♦ Intranz. shi tranz. A o tzine intruna a nu se mai opri (din mers din vorba etc.). ◊ Expr. (Intranz.; fam.) Dai cu... se spune pentru a arata o succesiune de actziuni. 2. A spala a unge a vopsi cu... 3. A lovi a izbi a bate. ◊ Expr. (Despre doua sau mai multe persoane) Ashi da cu cotul sau (tranz.) ashi da coate = a (se) atinge cu cotul pentru a(shi) atrage atentzia ashi face semne. Ai da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printro vorba usturatoare. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scapa un prilej favorabil. ◊ Tranz. Ia dat o palma. ♦ A trage cu o arma de foc. Am invatzat sa dau cu pushca. ♦ A se lovi a se atinge (de ceva) a ajunge pana la... Calul fugea de da cu burta de pamant. 4. (Urmat de determinari locale sau modale) A se duce catre... a o lua a porni spre... a apuca. ◊ Expr. A da incolo incoace (sau pe ici pe colo la deal la vale) = a merge de colo pana colo; fig. a se framanta a incerca in toate chipurile. A nu shti incotro sa (sau tranz. so) deie (sau dea) = a nu shti ce sa mai faca cum sa mai procedeze. (Tranz.) A o da pe... = a nu o aduce altfel a o intoarce a o schimba. ♦ A se abate a trece (pe la...). ◊ Expr. Ai da cuiva ceva in (sau prin) gand (sau cap minte) = ai veni sau ai trece cuiva ceva prin gand (sau prin cap minte). 5. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” sau „peste”) A ajunge la... a gasi a afla a intalni. ◊ A da de fund = a ajunge pana in fund; p. ext. a ajunge la capat la sfarshit¹. Ai da (cuiva) de urma = a gasi pe cel cautat. A da de dracu = a o patzi. A da de rushine (sau de necaz de primejdie etc.) = a intampina o rushine (sau un necaz etc.) ♦ Tranz. (Reg.) A prinde de veste a baga de seama a observa. 6. (Despre o nenorocire un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregatite; al surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge intrun anumit punct a nimeri intrun anumit loc; (despre drumuri) a se impreuna cu alt drum a ajunge la... ♦ (Despre terenuri locuri) A se intinde pana la... ♦ (Despre ferestre ushi incaperi etc.) A avea vederea spre... a se deschide spre... 8. A nimeri in... a intra a cadea in... ◊ Expr. A da in gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. ♦ (Despre par) A intra a ajunge in... Ii da parul in ochi. ◊ (Despre lumina) A cadea intro directzie oarecare. 9. (In expr.) A da in clocot (sau in unda) = a incepe sa fiarba sa clocoteasca. A da in copt (sau in parg) = a incepe sa se coaca sa se parguiasca. (Despre frunze muguri etc.) A ieshi a se ivi a aparea. ◊ Expr. Ai da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii a incepe sa planga. A(i) da (cuiva) sangele = a incepe sa sangereze. A da inima (sau duhul din cineva) se spune despre acela care este gata sa se sufoce din cauza unui efort prea mare. ♦ (Despre lichide; determinat prin „afara” sau „pe din afara”) A ieshi afara din vas din cauza cantitatzii prea mari. ◊ Expr. (Despre lichide in fierbere) A da in foc = a se umfla a curge afara din vas. 10. (Despre anotimpuri fenomene atmosferice etc.) A veni a se lasa a se face. 11. A incepe sa... a se apuca de...; a fi pe punctul de a... a se pregati sa... Da sa plece. III. 1. Refl. shi intranz. (Urmat de determinari locale) A se duce a merge a veni. ◊ Expr. A (se) da indarat (sau inapoi) = a se retrage; fig. a se codi a se sustrage de la ceva a ezita. (Refl. shi tranz.) A (se) da jos = a (se) cobori. ♦ Refl. A se asheza undeva. 2. Refl. shi intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „la”) A se napusti a se arunca asupra cuiva. 3. Intranz. A se deda la... a fi inclinat spre... 4. Refl. (Urmat de determinari k: „pe gheatza” „dea rostogolul” „in leagan” etc.) A se deplasa intro anumita directzie a aluneca a se rostogoli a se legana. ◊ Expr. A se da in vant dupa... = ashi da toata osteneala sa obtzina ceva; fig. a tzine foarte mult la cineva sau la ceva. 5. Refl. A se lua cu binele pe langa cineva a incerca sa intre sub pielea cuiva. 6. Refl. A trece de partea sau in partea... a se alatura cuiva a adera la ceva. ♦ A se acomoda cu cineva a se lua dupa cineva sau dupa ceva. 7. Refl. A se lasa in voia cuiva; a se lasa stapanit copleshit de... 8. Refl. A nu opune rezistentza; a ceda. ◊ Expr. A se da batut = a se lasa convins; a ceda. ♦ (Inv. shi fam.; despre armate cetatzi comandantzi) A se preda a se supune. 9. Refl. (Reg.; urmat de determinari introduse prin prep. „la” sau rar „spre”) A se apuca de... a se pune... Sa dat la munca. ◊ Expr. A se da in vorba cu cineva = a intra in vorba cu cineva. 10. Refl. (In expr.) A se da drept cineva = a voi sa treaca drept altcineva. [Forme gramaticale: prez. ind. dau dai da dam datzi dau; imperf. dadeam shi dam; perf. s. dadui (reg. dedei shi detei); m. m. k perf. dadusem shi dasem (reg. dedesem shi detesem); prez. conjunctiv pers. 3 sa dea (reg. sa deie).] Lat. dare.

DA³ dau vb. I. I. Tranz. (Folosit shi absolut) 1. A intinde cuiva un obiect; a inmina a oferi. Mama lui AbuHasan... lea dat trei feluri de mincari. CARAGIALE O. III 63. Cind vazui a lor multzime cita frunza cita iarba... Am jurat k peste dinshii sa trec falnic fara pas Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas. EMINESCU O. I 147. ◊ Expr. A da o masa o petrecere etc. = a oferi o masa a organiza o petrecere etc. Am dat cina asta k sal onorez pe Spallazini. CAMIL PETRESCU T. II 191. Acum sa dam o petrecere la care... sa chemam shi pe BerCaciula! VISSARION B. 74. A da (cuiva) o gura (sau o guritza) = a saruta pe cineva. Sa rizi mai bine shi sami dai O gura numai una. EMINESCU O. I 174. A da (cuiva) mina sau a da mina cu cineva v. mina. A da cuiva muran gura v. mura. Ashi da bucatzica de la gura v. bucatzica. A da buna ziua (buna seara binetze etc.) = a saluta pe cineva. SHi mai dau bunintilnish cu unul. SADOVEANU O. I 564. Dai domnului strein buna seara. Intinzi mina. Itzi spui numele. C. PETRESCU A. 285. Cind oamenii sentoarnan sat SHimi dau pe rind binetze. IOSIF PATR. 30. A da fatza cu cineva = a se vedea a se intilni cu cineva. ♦ A pune cuiva ceva la dispozitzie la indemina a face rost de ceva a procura. Te rog smi dai bani de cheltuiala straie de primeneala arme shi cal de calarie k sa shi pornesc fara zabava. CREANGA P. 184. Datzimi datzimi aripioare Sa zbor iute pe sub soare. ALECSANDRI P. II 102. 2. A impartzi a distribui a repartiza. SHtiu k sa impartzit la companii rachiu. Lai dat oamenilor? CAMILAR N. I 161. Dind douatrei cartzi [de joc]. NEGRUZZI S. I 85. ◊ Expr. A da ceva in (sau pe din) doua = a impartzi in doua partzi egale; a injumatatzi. Eshti mama lui Iorgovan Mindrul nostru capitan. Sa ne fii mama shi noua Caream dat cu el in doua Munca noastra de multzi ani Impartzind gramezi de bani. TEODORESCU P. P. 559. Ai da (cuiva) un numar oarecare de ani = a atribui (cuiva) o anumita virsta. Eu deabia tziash fi dat shepte mult opt ani. CREANGA P. 148. A da cuiva cishtig de cauza = a face pe cineva sa cishtige (intrun diferend). ♦ A repartiza cuiva un lucru spre executare a insarcina pe cineva cu ceva a obliga la ceva. Profesoara nea dat sa scriem despre Delta Dunarii. ▭ Parintzii pustnici... miau dat canon sa maninc lapte numai de la o vaca. CREANGA P. 116. ◊ Expr. A da (cuiva) de lucru = a insarcina pe cineva cu o munca ai procura o ocupatzie; a pricinui cuiva multa bataie de cap al face sa o scoata greu la capat sa se cazneasca mult. Dupa obicei ea le da de lucru cu masura. CREANGA P. 7. Hai la treaba cumatritza k lupul tzia dat de lucru! id. ib. 29. 3. (Cu privire la persoane de obicei urmat de determinari k «pe mina» «in seama» «in paza» «in grija» etc.) A incredintza a preda. Dete pe fiusau acestui vinator k sal invetze meshteshugul sau. ISPIRESCU L. 183. Porneshte spre casa urmat de citziva ostashi in paza carora la dat imparatul. CREANGA P. 84. ◊ Expr. A da (pe cineva) in judecata = a chema pe cineva in fatza justitziei a intenta (cuiva) un proces. ♦ (Cu privire la obiecte) A preda (pentru a se descarca de o indatorire). A dat in primire aceluiashi copil costumul shi jobenul. SAHIA N. 103. Spunei k te prinzi sai dai in girezi tot griul cit il are semanat. CREANGA P. 155. 4. A preda ceva cuiva (uneori la cererea acestuia) a pune pe cineva in posesia unui lucru (fara a cere sau a primi ceva in schimb) a face cuiva parte de... TZara... sa gindit sa va deie pamint. CAMILAR N. I 247. Plingem shi dam caci ni se cere. Trebuie sa deie totzi caci le cerem. SADOVEANU Z. C. 247. ♦ (Uneori determinat prin «in dar» «de pomana» «plocon» etc.) A darui. Murise un flacau... shimi «dase masa lui» pantaloni de pomana. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 11. [Era] gata totdeauna sashi ia bucata de la gura sau haina de pe dinsa k so dea. M. I. CARAGIALE C. 134. Il intimpina in pragul ushii cershitoarea careia i daduse el un ban de pomana. CREANGA P. 213. ◊ Fig. Damii mie ochii negri... nu privi cu ei in laturi. EMINESCU O. I 155. ◊ Expr. Ashi da cuvintul (de onoare) v. cuvint. ♦ A pune ceva la dispozitzia cuiva contra plata. Da odai cu chirie. STANCU D. 245. ♦ (Mai ales determinat prin «imprumut» «cu camata» «cu dobinda» «pe datorie» etc.) A imprumuta pe cineva (cu ceva). Ar mai fi cerut dar shtia k Busuioc nui da pe datorie fiindca mai e scris acolo la catastif. REBREANU R. II 57. (Fig.) Lelishoara de pe plai Spunemi gura cui o dai? Damio mien datorie. SHEZ. I 270. ◊ Expr. A da (pamintul) in parte v. parte. A da (pamintul) in arenda v. arenda. ♦ (Uneori determinat prin «inapoi») A intoarce cuiva ceva primit de la el sau ceea ce i se cuvine; a restitui. Bagatzi de seama avetzi timp sa datzi inapoi ceatzi furat. CAMIL PETRESCU U. N. 295. Uite maica uritul Cum imi poarta inelul; Eu il tot cer sa mil deie El zice co sa ma ieie. JARNÍKBIRSEANU D. 274. 5. (Cu privire la persoane) A pune la dispozitzia cuiva a repartiza; (popular cu sensul reueshind din context) a marita o fata (cu cineva). Neam ingrijit de plecarea cuvioshieisale shii dam slujitori care sal petreaca pina la Dunare. SADOVEANU Z. C. 168. Dete fetelor pentru gradina un paznic neadormit. ISPIRESCU U. 13. Imi dai pe Mandica? ALECSANDRI T. I 332. ◊ Expr. (Popular) A da (o fata) dupa cineva = a marita (pe o fata) cu cineva. Am auzit k ai tai ar fi glasuit K teor da dupa mine fiindcas sarac. VINTILA O. 41. Mamuca sa nu ma dai dupa urit shi dupa batrin k sa ma bucur shi eu de viatza cum teai bucurat dumneata. SADOVEANU B. 30. Imparatul... a facut sfat shi a gasit cu cale sa deie fata dupa feciorul moshneagului. CREANGA P. 85. (Rar) A da unei fete (de barbat) pe cineva = a casatori o fata cu cineva. Tecla se indragi de Stoicea pe viatza shi pe moarte; shi boier Rovin neavind ce face i dadu pe Stoicea. GALACTION O. I 51. Imparatul... dete de barbat fiesei pe argat. ISPIRESCU L. 169. 6. (Uneori urmat de determinari introduse prin prep. «pentru» «in locul» «pe» etc.) A oferi ceva in schimbul in locul... (spre a plati sau a rascumpara ceva); a schimba cu... Batrinetze batrinetze cum teash da pe tineretze! POP. ◊ Expr. A da cinstea pe rushine v. cinste. (Mold.) A da toate pe uns = a nu mai avea incotro a nui ramine altceva decit... Caci shi imparatul cit era de imparat le daduse acum toate pe una shi nici macar aceea nu era buna: frica! CREANGA P. 86. (Familiar) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul se zice pentru a arata k pretzuim pe unul mai mult decit pe celalalt. Nul dau pe Ion pe cinci k Gheorghe. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se crede mai grozav decit altul a nu se lasa invins sau intrecut de altul a nu se lasa schimbat cu altul. Hei! pipiric pipiric dara voinic nu se da pe orishicine! SBIERA P. 178. Nu mash da pe zece k dal de ashtia. ISPIRESCU L. 15. (Refl. rar) A nu se da pentru mult = a se considera foarte multzumit de sine sau de situatzie. E rau la parau cu geta feciorul de imparat toate k toate dar de asta sa ma vad o data scapat apoi nu mash da pentru mult. BOTA P. 7. ♦ A oferi (in schimb drept plata) a plati. Cit da deo carutza? Cum cit da?... Cit plateshte? a raspuns tare Miai. PREDA I. 120. Nu te multzumeshti de simbria cetzi dau? ISPIRESCU L. 231. Noramea vrea sa mearga la Piatra. Cit satzi dau k sa mio duci? CREANGA P. 113. ◊ Expr. A da ortul popii v. ort. A da bir cu fugitzii v. bir. ♦ A vinde. Mergem la Patzanghel sa vedem cum a dat porumbul. PREDA I. 74. Dau numai pe bani CAMILAR N. I 166. Cine are un petic de pamint din saracime il da pe ce pe apa nu curge k sa scape de foamete. STANCU D. 102. 7. A jertfi a sacrifica. Navem sotzi nici fii de dat. BANUSH B. 123. Ciinele acesta zece ani a dat din viatza lui k sa sara la porunca mea. ISAC O. 178. ◊ Expr. Ashi da viatza = ashi jertfi viatza din devotament pentru cineva sau pentru ceva. Sa nu uitam pe acei care shiau dat viatza pentru transformarea revolutzionara a patriei. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 371 3 1. Miash da viatza k sa te apar. CAMIL PETRESCU T. II 23. Imi dau capul spune cineva care afirma un lucru cu energie cu deplina sigurantza. 8. (Cu sensul reieshind din context) A arunca a azvirli. Sa iei pielea cea de porc shi in foc so dai. CREANGA P. 87. Alelei! tilhari pagini Cum o sa va dau la cini! ALECSANDRI P. P. 88. ◊ Expr. A da vina pe cineva = a invinui. A da afara v. afara. A da pe girla = a renuntza la un lucru al lepada. Amu uite cum fac ei: se lacomesc la doua shi dau pe girla optsprezece. GALAN Z. R. 286. A da uitarii = a nu se mai gindi la... a uita a parasi. Singura mea rugai uitarii sa ma dai. EMINESCU O. I 127. (Formula de ocara sau de blestem) A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracul naibii corbilor) al da incolo (sau in plata domnului) = a se dezinteresa de cineva sau de ceva a nushi mai bate capul cu cineva sau cu ceva. Dal incolo de procesverbal. SEBASTIAN T. 247. 9. A asheza altfel in alta pozitzie. Ishi daduse pe ochi palarioara rotunda. SADOVEANU O. VI 359. Avea un fel al ei de ashi da capul pe spate. BART E. 48. Ishi netezi parul de pe frunte shil dete pe spate. EMINESCU N. 12. ◊ Expr. A da la o parte (sau intro parte) = a indeparta. Dind intro parte ghimpoasele creci ale verdelui maracinish se strecura... pina la radacina celui mai inalt dintre ulmi. MACEDONSKI O. III 7. A da ochii peste cap = (a fi pe punctul de) a muri; fig. a face fasoane. Incepea sa cinte de dor shi amor cu ofuri shi ochii datzi peste cap. G. M ZAMFIRESCU M. D. I 31. Fata ishi dadu de citeva ori ochii peste cap rasufla greu shi flacara tainica a vietzii se stinse. SANDUALDEA D. N. 277. Indignat grozav shi dindushi ochii peste cap: «O doamna e teribil ce se petrece!». VLAHUTZA O. A. III 8. A da (ceva) peste cap = a face un lucru de mintuiala a lucra superficial. A da (pe cineva) peste cap v. cap (I 1). A da (ceva) dupa spate = a lasa la o parte a trece cu vederea. Mane firtate! Datzi minia dupa spate. ALECSANDRI P. P. 73. A da usha (poarta etc.) de perete = a impinge in laturi a deschide larg. Dete poarta de parete shi trecu inainte. ISPIRESCU L. 359. A da cartzile pe fatza v. carte. ♦ A petrece prin sau pe dupa ceva. Un domn scurt shi gras cu ochelari datzi dupa ureche. C. PETRESCU I. I 12. ♦ (Complementul indica o bautura sau o cantitate de bautura; determinat prin «pe git» «de dushca» «peste cap» «pe spate») A bea (lacom dintro data sau in cantitatzi mari) a goli bind a turna pe git. Dadu restul de ceai caldutz pe git. C. PETRESCU C. V. 130. Baba dadu rachiul pe git. SANDUALDEA D. N. 194. SHi dta ai cintec: «Ipate care da oca pe spate SHi face cu mina sai mai aduca una». CREANGA P. 150. 10. (In diverse procese de munca sensul reieshind din context) A da gauri = a gauri. Incepu sa... dea gauri cu un burghiu. C. PETRESCU I. II 183. A da (un obiect taios) pe piatra = a(l) ascutzi. Scoate bulicheriul din teaca il da pe aminari. CREANGA P. 125. Paloshul scotea Pe amnar il da De shil ascutzea. TEODORESCU P. P. 450. A da (un lemn) la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. (Mold.) A da (o tzesatura) in unda = a spala a clati. Numai de doua ori pinacu am dato [pinza] in unda. ALECSANDRI T. 259. ◊ (In legatura cu alte actziuni ale omului) A da lectzii = a preda lectzii. Am un baiet Karl shi ash vrea sai datzi dvoastra lectzii. HOGASH DR. II 63. A da o telegrama = a expedia o telegrama. Datzii o telegrama din partea mea sa se intereseze ce e cu depozitul. CAMIL PETRESCU U. N. 66. A da la ziar = a publica sau a face sa se publice in ziar. SHi voi la ziar putetzi da tot ce shtitzi. C. PETRESCU C. V. 131. A da foc = a aprinde. Buntashi care au de gind sa deie foc tirgului in astanoapte! ALECSANDRI T. I 70. A da bici = a lovi cu biciul. A dat bici calului shia plecat insotzit de argatzi. STANCU D. 22. A da la mina = a pune la dispozitzia cuiva a inmina cuiva (un act un obiect de folosintza imediata etc.). Ia... dat la mina hirtie de danie. CARAGIALE O. III 48. A da (refl. a se da) o lupta o batalie = a avea loc o lupta. Batalia in care Tomsha fusese infrint... se daduse dimineatza. SADOVEANU O. VII 154. Luptele se dau acum in Carpatzi. CAMIL PETRESCU U. N. 419. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. Spectacolele le da in aer liber. SAHIA N. 67. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut in mod oficial k cineva este dezertor. 11. (Despre sol plante animale etc.) A produce a emite a scoate din sine insushi. Oile dau lina shi lapte. ▭ K moarte ramuri vestejite Satule sa mai deie rod Ishi lasa bratzele satirne Sarmanul istovit norod. TOMA C. V. 60. Nam invatzat shtiintza ierburilor dar. pe cit ma taie capul sacul na dat niciodata trandafiri. DELAVRANCEA A. 93. Mugurii dau frunza shi cimpii dau verdeatza. ALECSANDRI P. III 241. ♦ (Mai ales despre persoane cu complementele: «glas» «chiot» «tzipat» «racnet» etc.) A emite a face sa se auda. Statzi sa deie badea un chiot spre caii ceia. CAMILAR N. I 309. Ea da glas shi bate cu batzul in poarta. SADOVEANU B. 35. Lea patruns prin piept k fierul Strigatul cea dat strajerul. TOMA C. V. 139. ◊ Expr. A da dintrinsul o vorba (sau nishte vorbe) = a spune lucruri de obicei minunate intzelepte. Cind da citeo vorba dintrinsul vorba era vorba. CREANGA P. 142. Are un duh cit shapte shi da dintrinsa nishte vorbe! ALECSANDRI T. I 129. ♦ A produce a crea. Eminescu a dat o opera de valoare universala. ◊ Expr. A da la lumina (sau la iveala) = a descoperi ceea ce este ascuns; (cu privire la scrieri) a publica. Sapaturile au dat la iveala ruinele unei vechi cetatzi. ▭ Am aratat cartea me la multzi profesori... shi ei mau indemnat k sa o dau la lumina. KOGALNICEANU S. 102. A da viatza = a nashte a da fiintza a fauri; fig. a anima a insufletzi. Batrinul Dan traieshte k shoimul singuratic... Privind cu veselie cum soarele rasare Dind viatza luminoasa cuo calda sarutare. ALECSANDRI O. 206. A da (ceva) in vileag (sau tirgului) = a divulga. Cum de sa shtie el ceva shi sa no deea tirgului? ISPIRESCU U. 112. A da de veste (sau de shtire) = a aduce la cunoshtintza a vesti. Mica lacrima fierbinte Ce tencerci cind nai cuvinte... Sa dai altui suflet veste De cit dor in tine este. TOMA C. V. 93. Sa cerc a da de shtire Marghiolitzii dupa chipul obishnuit... sai cint pe sub fereshti. ALECSANDRI T. I 78. A da insemnatate = a acorda atentzie. Cred k ea nu dadea nici o insemnatate jocurilor deputatului. CAMIL PETRESCU U. N. 53. A da semne de... = a indica a arata k... a lasa sa se vada k... Ashi da (refl. familiar a se da cu) parerea = ashi exprima punctul de vedere. Au sa va vina oaspetzi... ishi dadu parerea dascalul Iov. SADOVEANU P. M. 27. Ashteapta pe frantzuz sashi deie parerea in limba lui straina. id. Z. C. 46. Poate soseshte acum se dadu cu parerea portarul binevoitor. C. PETRESCU C. V. 123. A da gata = a) a termina a lichida. Au dat gata patru curcani friptzi. SADOVEANU O. I 297; b) a impresiona puternic a cuceri (pe cineva). (Sport) A da startul = a anuntza plecarea printrun semnal. La ora 4 sa dat startul in prima serie a cursei de 100 m plat. 12. A provoca a prilejui a pricinui a cauza a stirni. Zeama de mahorca slabeshte shi da caldura. CAMILAR N. I 143. [Pajul Cupidon] da ginduri nentzelese Vristei crude shi necoapte. EMINESCU O. I 108. Un an vine trece shalt an il moshteneshte SHi ce nadejdi da unul acelalalt le ia. ALEXANDRESCU P. 77. 13. (Mai ales urmat de verbe k: «a cunoashte» «a intzelege» etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A ingadui a permite a lasa a face posibil. Ii shedea ghimpe de foc in creier gindinduse k fuga lui putea sa deie crezut pina shi coanei Tasica ba chiar shi Rusandei k el e ucigashul. POPA V. 80. Incepu a horcai dind sa cunoasca k el a adormit. RETEGANUL P. I 76. Baba se culca... dind a intzelege nurorisa k are so privegheze. CREANGA P. 6. ◊ Expr. Ai da (cuiva) mina sa... = a dispune de mijloace materiale pentru a... a fi in stare sa... a avea posibilitatea sa...; ai veni bine la socoteala ai conveni. Va impunea mult respect faptul k ei... veneau acasa... cu trasura shi shtiatzi k pentru asta le da mina sa plateasca un leu. PAS Z. I 110. 14. (Adesea legat de ideea divinitatzii) A rindui a destina a sorti a harazi. SHi dind dumnezeu un vint bun corabiile mergeau k sageata. ISPIRESCU L. 24. Of jupineshica of! Cea fost sa nu dea dumnezeu sa mai fie! CREANGA P. 119. ◊ (Impersonal) Ploi de lumina Mii dat sa sarut. BENIUC V. 57. TZia fost dat... sanduri toata durerea Pe care lumea no mai simte. VLAHUTZA O. A. 50. Se induiosha la gindul k i va fi dat sa traiasca in linishte! MACEDONSKI O. III 23. ◊ Expr. SHapoi da doamne bine! = apoi a fost strashnic! Dupa aceasta se incepe nunta shapoi da doamne bine! CREANGA P. 279. Ceo (sau cum a) da tirgul shi norocul = cum se va intimpla sa fie cum se va nimeri. Apoi da tata cum a da tirgul shi norocul. CREANGA P. 197. (Bine k) a dat dumnezeu! = in sfirshit dupa atita ashteptare in cele din urma. A dat dumnezeu de nea scris o scrisoare. 15. (Cu privire la oameni urmat de determinari introduse prin prep. «la») A asheza sau a trimite intrun loc pentru o indeletnicire determinata. Il detera pe la shcoli shi filosofi. ISPIRESCU L. 2. ◊ Expr. A da (pe cineva) pe brazda v. brazda. ♦ (Cu privire la animale) A mina. Au dat oile la pascut. SBIERA P. 37. Dragutzule bace Datzi oilencoace La negru zavoi Cai iarba de noi SHi umbra de voi. ALECSANDRI P. P. 1. 16. (Impreuna cu obiectul formeaza locutziuni verbale) A da sfaturi = a sfatui. A da raspuns = a raspunde. Flacaul dadea raspuns k ashteapta pe tatal sau cu paralele k sa impace pe ciobani shi pe stapinul baltzii. SADOVEANU B. 15. A da ordin (sau porunca) = a ordona a porunci. Mam necajit shi am dat porunca sa dea gazeta inapoi. CAMIL PETRESCU U. N. 29. Prefectul ia dat ordin sa plece la expozitzie «pe putzin cu trei sute de suflete». SP. POPESCU M. G. 22. A da bucium = a vesti. SHi de acolo din margini de zari Din creieri de culme din inimi de lunca Dau bucium shi zvoana spre departari Sashi stringa tovarashi de rodnica munca. DESHLIU G. 28. A da crezare (sau crezamint) v. crezare. Ashi da (popular a da) sfirshitul (sau sufletul duhul) = a muri. Intro seara bolnava ishi dadu sfirshitul. DUNAREANU CH. 10. Ia venit shi lui rindul sashi dea duhul. ANGHEL PR. 129. Batrinul a dat sfirshitu shi dupa ce lau inmormintat feciorii sai au pornit de au vinat totzi muntzii. POPESCU B. IV 4. (Prin exagerare) Eram sfirshit de oboseala nu mai puteam; imi dadeam sufletul. SADOVEANU O. VI 66. A da dovada = a dovedi. Lenin shi Stalin ne invatza k membrii de partid trebuie sa dea dovada de initziativa creatoare in munca. LUPTA DE CLASA 1951 nr. 1112 101. A da prilej (sau ocazie) = a prilejui. Eliberarea poporului nostru a dat prilej miilor de talente... sa se afirme sa se dezvolte sa atinga culmi nebanuite in creatzii. CONTEMPORANUL S. i 1953 nr. 353 1/2. Eu am apelat la dumneata numai k sami dai ocazie sa muncesc. C. PETRESCU C. V. 134. Natura psihica a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greshite asupra poetului. IONESCURION C. 65. A da ocol (sau tircoale) a da raita (sau o raita) = a se invirti in jurul unui loc a cerceta un loc. Pina seara a clocotit tot tirgul Nomoloasei de vestea nebunului batrin care dadea tircoale la marginea orashului. POPA V. 150. El poarta calul dind ocol... SHi ochii pashei mari saprind. COSHBUC P. I 109. A da navala (sau buzna) = a navali. Se asheza jos pe prispa; pasarile flaminde dadura buzna la caush. VLAHUTZA O. A. II 48. (Eliptic) A venit vestea k dau tatarii. SADOVEANU O. I 515. A da roata = a se roti. Se zbuciuma vintun minie Iar corbiin pribeagul lor drum Dau roate prin zarea pustie. COSHBUC P. II 47. A da informatzii (sau referintze relatzii) = a informa a referi a relata. Itzi voi da relatzie de calatoria me. KOGALNICEANU S. 41. (Rar) A da rascoala = a rascoli. Doar vintul noptziin ierburi da rascoala! IOSIF P. 24. Ashi da truda (sau osteneala) = a se trudi a se osteni. Toate chipurile shi toate trudile tzi leai dat numai k sa ma vezi norocit shi insamnat intre moldoveni. KOGALNICEANU S. 54. A da luciu (sau lustru) = a lustrui. Vezi luciul ala de la biela? Eu lam dat. SAHIA N. 30. Ema dindushi lustru la unghii: A venit multa lume? CAMIL PETRESCU T. II 41. A da raportul = a raporta. Am venit sa dau raportul saptaminii. SEBASTIAN T. 155. A(shi) da demisia = a demisiona. Se inturna la Iashi shi i dete demisiunea. NEGRUZZI S. I 111. ◊ Expr. A da (un) examen = a se prezenta la un examen a sustzine un examen in fatza unui examinator; fig. a trece cu succes printro incercare. A da seama (sau socoteala) = a raspunde de ceva a fi tras la raspundere. Daca va fi sa dau cuiva socoteala voi istorisi tot ceam vazut. CAMILAR N. I 425. TZiam cerut sami dai sama ce cautzi la hotar. SADOVEANU F. J. 152. Eu nam teama Dea mele fapten viatza sa dau in ceruri seama. ALECSANDRI T. II 192. Ashi da seama (rar seama) = a se dumeri a pricepe a se lamuri. Din analiza lucrarilor Congresului ne putem da seama de uriashele sarcini care stau inaintea noastra. DAVIDOGLU M. 7. Neam dat seama k fara popor nu putem face revolutzia. CAMIL PETRESCU B. 67. Fiecine cum ie vrerea despre fete sama deieshi Dar ea seamana celora indragitzi de singuri eishi. EMINESCU O. I 79. II. Intranz. 1. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «cu») A face o mishcare (de obicei repetata) conshtienta sau reflexa. Ion dadu incet din cap in semn k da shi ieshi. DUMITRIU N. 158. Da din aripi iar se urca iar coboara fluturele roshu. ISAC O. 254. Privind la mine Ai tot da cochet din cap. EMINESCU O. IV 369. ◊ Expr. A da din umeri = a inaltza ushor din umeri pentru ashi manifesta neshtiintza nedumerirea nepasarea. Totzi pe citzi i intreba dadeau din umere neshtiind ce sa raspunda. CREANGA P. 307. A da din gura = a vorbi mult. ♦ (Cu aratarea instrumentului) A face mishcari repetate (in procesul muncii). De minecate dai cu grebla cu tatabontzul. POPA V. 135. ♦ A o tzine intruna a nu se mai opri (din mers din vorba etc.). Face k shi atunci cind i curgea singele shiroi shi el i da k nare nimic. SADOVEANU O. I 87. Calusheri de pe Tirnava... Datzi mai datzi Nu va lasatzi! JARNÍKBIRSEANU D. 416. ◊ Expr. (Familiar) Dai cu... dai cu... se zice pentru a arata o succesiune de actziuni. Din vorban vorba turavura neam abatut pe la o tzuica... unadouatrei... pe urma dii cu bere dai cu vin dai cu vin dai cu bere. CARAGIALE O. I 119. A da cu paharul = a bea mult. A dat cu paharul pin’ sa imbatat. PANN P. V. I 118. ♦ (In practicile superstitzioase urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «in») A spune viitorul a ghici a prezice. Safta da in cartzi shi ghicea in palma shi cafea. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 32. Datzimi ceva cit de putzin sa va dau cu norocul. RETEGANUL P. II 38. 2. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sensul reieshind din context) A spala a spoi a unge a vopsi (cu...). Au nu itzi e rushine Satzi dai cu dresuri shi sulemenele? TOMA C. V. 260. Sami dau cu apa de izvor pe fatza. D. BOTEZ P. O. 16. ◊ Tranz. [Compozitzia] trebuie topita intii in apa or so dea pe par asha simplu? CARAGIALE O. VII 5. 3. A lovi a izbi; a bate. Nu da paginule cai copilul meu. ALECSANDRI T. II 14. ◊ (Cu determinari aratind instrumentul locul actziunii sau persoana asupra careia se rasfringe actziunea) Daca mai spunea o vorba dam in el k am eu socoteala veche. DAVIDOGLU M. 64. Vazu o musca inainte dete cu palaria in ea shi pica la pamint. RETEGANUL P. III 80. Miai dat cu friul in cap sa ma prapadeshti. CREANGA P. 196. (Cu constructzia schimbata) Il prinde de bracinar shi da cu el de pamint. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 134. ◊ Expr. (Despre doua sau mai multe persoane) Ashi da coate (sau cu cotul) = a se atinge cu cotul pentru ashi atrage atentzia ashi face semne. Unii dintre flacai ishi dadura cu cotul shincepura sa zimbeasca. DUNAREANU CH. 21. A(i) da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printro vorba usturatoare. A da (cuiva) la cap = a lovi a omori; fig. a ataca (pe cineva) cu violentza pentru ai distruge situatzia bunul nume etc. Vreau sami leg numele de o opera de purificare. Vreau sa le dau la cap tilharilor. C. PETRESCU C. V. 108. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva) a nu voi sa shtii (de cineva sau de ceva); a scapa un bun prilej a nu profita de... Ai dat cu piciorul la avere. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 77. Bogatashi ce cu piciorul datzi la inimi in gunoi... Nam cu voi nici un amestec. MACEDONSKI O. I 97. Sintem incredintzatzi k tu nu nii da cu piciorul mai ales aducindutzi aminte de prieteshugul nostru. SBIERA P. 271. Unde dai shi unde crapa! v. crapa. ◊ Tranz. (Folosit shi absolut; complementul indica persoana lovita lovitura sau instrumentul intrebuintzat la lovit) Tea batut?... Nu... Mia dat numai o palma. CAMIL PETRESCU T. II 29. Nam fost slab shi nici fricos: Pe opt tzii dam gramada jos. COSHBUC P. I 199. Fata dete calciie calului. ISPIRESCU L. 17. Nu pot eu so ajung sai dau o scarmanatura buna. CREANGA P. 268. Dasagii pe cal punea Una buna cai dedea. TEODORESCU P. P. 503. (Fig. in amenintzari; construit cu dativul) Vai... Madalina... gemu Costache prin somn. Ii dau eu Madaline... Eu strig... shi el viseaza Madaline. CAMILAR N. I 222. Stai tu vulpe vicleana ce eshti! Las’ k tzioi da eu tzie. SBIERA P. 186. ♦ (Instrumentul este o arma de foc) A pune in actziune a trage. Eram baiat de vreo treisprezece ani cind am invatzat sa dau cu pushca. ODOBESCU S. III 21. Imi vine sa poruncesc sa deie cu tunurile in prostimea aceea. NEGRUZZI S. I 153. ◊ Tranz. (Complementul indica proiectilul) Se lua dupa un iepure dete o sageata dete doua shi nul nimeri. ISPIRESCU L. 8. ♦ A se lovi a se atinge (de ceva). Calul fugea de da cu burta de pamint. ISPIRESCU L 129. Ajunse la un munte mare... al carui virf da la nori. id. ib. 216. 4. (Urmat de determinari locale sau modale; uneori (tranz.) construit cu pron. «o» care are valoare neutra) A o lua a o porni a o apuca a se duce. Stoicea dadu spre iaz sprijininduse in ciomag. GALACTION O. I 47. Caii obositzi shi ei simtzind k li se slobod frinele o detera in pas domol de tot. SLAVICI O. I 215. Dupa ce ieshi din sat dete catra casa prin o padure. RETEGANUL P. I 13. Da soarele dupa deal shi noi tot pe loc stam. CREANGA P. 128. ◊ Fig. Nevasta nau shtiut incotro sa deie de bucurie. SBIERA P. 229. Nu mai shtia ce sa faca shi incotro so deie k sa nu gresheasca tocmai acum la dica. CREANGA P. 270. ◊ Expr. A da incolo incoace (sau pe ici pe colo sau la deal la vale) = a merge de colo pina colo; fig. a se framinta a incerca in toate chipurile ashi da osteneala. Dau incolo incoace; dara nime nu poate chibzui... incotro sa fie drumul spre casa. SBIERA P. 67. Baba... da la deal da la vale dar nare ce face; shi de voie de nevoie nunta sa facut shi pace buna. CREANGA P. 8. A o da pe... = a o aduce altfel a o intoarce a o schimba. Cind insa i se intimpla sa pomeneasca de ceva din trecutul neamului nostru o da pe romineshte. M. I. CARAGIALE C. 78. ♦ A se abate a trece (pe la...) a intra (undeva) pentru putzin timp. Parasise cu totul gindul de a mai da pe la universitate. VLAHUTZA O. A. 257. Trecind Dunarea dete prin satele turceshti shi bulgareshti. ISPIRESCU M. V. 17. Parintele mai in toata ziua da pe la shcoala shi vedea ce se petrece. CREANGA A. 2. ◊ Expr. Ai da cuiva in (sau prin) gind prin (sau in) cap in (sau prin) minte = ai veni cuiva o idee. Cum de ia dat in cap imbecilului sami trimita telegrama? C. PETRESCU C. V. 111. 5. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «peste») A ajunge la... a gasi a afla a intilni a nimeri. Oriunde ar apucao da peste oameni. CAMILAR N. I 316. Nea imprashtiat furtuna tocmai cind daduseram peste ursoaica. GALACTION O. I 50. La moara dau de prieteni. COSHBUC P. I 76. ◊ Expr. A da de fund = a ajunge pina la fund; p. ext. a ajunge la margine la capat la sfirshit. Am facut datorii peste datorii. Cum dam de fund nenea Scarlat... imi facea numaidecit rost de imprumut cu dobinzi salbatice. M. I. CARAGIALE C. 88. Cercatzi voi marea cu degetul dar ia! sa vedem cum itzi da de fund? CREANGA P. 260. A da de capat v. capat. A(i) da (cuiva) de urma = a gasi pe cel cautat. A da peste cineva cu caii (sau cu carutza etc.) = a veni din mers peste cineva lovindul rasturnindul. Dedeau cu caii preste oamenii lui Ercule. ISPIRESCU U. 52. Cine e acesta ce a sa deie piste noi cu droshca. NEGRUZZI S. I 238. A da de dracu = a o patzi. A da cu ochii de cineva v. ochi. Ashi da cu socoteala k... v. socoteala. ◊ (Urmat de determinari k: «rushine» «primejdie» «necaz» etc.) Ia cupa cea larga shiai grija ce faci; Ascundeo bine Caci Mufti... neo ia... SHi dam de rushine! COSHBUC P. I 210. Avem sa dam peste o primejdie mare. ISPIRESCU L. 6. Cind este sa dai peste pacat dacai inainte te sileshti sal ajungi iara dacai in urma stai shil ashteptzi. CREANGA P. 223. ♦ Tranz. (Regional) A baga de seama a prinde de veste a observa. Bagind sacii in moara au dat k intrinshii nui griu. SBIERA P. 16. Cind a dat de copila k nui a inceput ashi smulge parul din cap. CREANGA A. 20. 6. (Despre intimplari sau imprejurari neplacute; de obicei urmat de determinari introduse prin prep. «peste») A veni peste cineva pe neashteptate a surprinde pe cineva. Acolo la Cotnari am fost demult la culesul viilor pe cind inca nu daduse molima filoxerei. SADOVEANU O. VIII 233. Deodata dete preste ei o caldura incit leshinau de sete. RETEGANUL P. III 75. Nau mers mult shi iata cau dat alta nevoie peste dinsa. SBIERA P. 208. De multe ce daduse peste dinsul se facuse cam hurshuz. CREANGA P. 111. ◊ Expr. A da strechea intrinsul se spune despre un animal care fuge orbeshte pentru k a fost mushcat de streche sau (fig.) despre un om care fuge cuprins de spaima. 7. (Despre persoane in legatura cu verbe de mishcare) A ajunge intrun punct a nimeri intrun loc; (despre drumuri) a intra in alt drum a se impreuna cu alt drum. Ivancea coti indarat k sa iasa prin fundul curtzii pe drumul ce da in shosea fara sa treaca prin sat. DUMITRIU N. 53. Fac inapoi pe acelashi drum cu gindul... sa dea in Calea Victoriei. SP. POPESCU M. G. 62. Ieshira acum din padure shi dadura intro poiana frumoasa. RETEGANUL P. I 46. Daca prin codri patrunzi dai deo vale frumoasa shi verde Peal careia deal se intinde o mindra gradina. EMINESCU O. IV 179. ♦ (Rar despre locuri terenuri) A ajunge sau a se intinde pina la... Nimerise in gradini tacute care dadeau in cimp. CAMILAR N. I 102. FatFrumos vede k shirul muntzilor da intro mare verde. EMINESCU N. 13. ♦ (Despre ferestre ushi incaperi etc.) A fi cu fatza spre... a avea vederea spre... a se deschide spre... Mai la dreapta o usha cu geam... da inspre peron. SEBASTIAN T. 188. Din odaile neluminate ce dadeau in larga incapere din mijloc se auzira shoapte risete infundate. M. I. CARAGIALE C. 120. 8. A nimeri in... a cadea in... Sazvirlea nu sazvirlea Drept in paloshe k da. TEODORESCU P. P. 443. ◊ Expr. A da in gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. De cind ai luat zestre o casa trei cai shio sanie teai prostit de dai in gropi. GALAN Z. R. 266. A da din lac in putz = a nimeri din rau in mai rau. Ashi da in petic v. petic. A da in brinci v. brinca. ♦ (Despre par) A intra a cadea a ajunge in... Pletele i dadeau in ochi. ♦ (Despre lumina) A cadea intro directzie oarecare. Baba... sa ghemuit... cu spatele la luna sa nui dea luminan ochi. CARAGIALE S. N. 255. Tainicele raze [ale lunii] dind piezish pe o zidire... Mingiie a ei ruina. ALEXANDRESCU P. 136. 9. (In legatura cu o actziune in desfashurare; urmat de determinari introduse prin prep. «in») A incepe a trece in... a intra. Vremea dadu in cald. DELAVRANCEA S. 50. Copacii dau in mugur. VLAHUTZA O. A. 342. Soarele da in asfintzit. ISPIRESCU L. 34. ◊ (Impersonal) Dadea in toamna shio amortzise frigul. PAS Z. I 88. ◊ Expr. A da in unda (sau in clocot) = a incepe sa fiarba sa clocoteasca. (Fig.) Sa departat al ploii ropot Dar Riul Mic a dat in clocot SHi spumega dea lungul vaii. DESHLIU M. 35. A da in pirpara insuratului = a fi stapinit de dorintza insuratului. Da ce sai zici! daduse shi el in pirpara insuratului. CREANGA P. 166. (Despre cereale sau fructe) A da in copt (sau in pirg) = a incepe sa se coaca sa se pirguiasca. Acasa perele de vara dau in copt. CAMILAR N. I 83. Pomul inflorea in fiecare zi... rodul creshtea shi seara da in pirg. ISPIRESCU L. 73. Vezi dta colo departe nishte lanuri frumoase de griu care da in copt? CREANGA P. 155. A da in spic = a lega spic. Holdele au dat in spic mai devreme k in altzi ani. ♦ (Despre frunze muguri par) A ieshi a se ivi a aparea. Le dadea puful pe obraz. SADOVEANU O. I 271. Am fugit repede la oglinda sa cercetez daca nu miau dat fire albe. C. PETRESCU I. II 63. A suflat vintul de primavara au incoltzit mugurii a dat frunza. DELAVRANCEA A. 34. Dear veni luna lui mai Sami aud cerul tunind Sa vad norii fulgerind Ierbulitzan shesuri dind. ANT. LIT. POP. I 72. ◊ (Despre singe lacrimi etc.) Imi dau lacrimile shi pling incet de bucurie. CAMIL PETRESCU U. N. 186. Avea o senzatzie de durere fizica asha de intensa cai da lacramile in ochi. BART E. 212. ◊ Expr. A da inima (sau duhul) din cineva se zice despre acela care e gata sa se sufoce in urma unui efort prea mare. Alearga saraca de da inima din ea sho trec ametzeli. VLAHUTZA O. A. 369. Incepe a striga de da duhul dintrinsa: «Ioane Ioane Ioane!» shi Ion pace! CREANGA A. 64. ♦ (Despre lichide determinat prin «afara» sau «pe din afara») A trece peste buzele vasului a ieshi afara din vas. Apa numai cit nu da afara din fintini. RETEGANUL P. I 27. ◊ Expr. (Despre lichide in fierbere) A da in foc = a se umfla a curge afari din vas. Sa intimplat sa dea laptele in foc. GALAN Z. R. 38. 10. (Despre anotimpuri fenomene atmosferice) A veni a se face a se lasa a se porni. Aici in locul marului era o salcie cu scorbura arsa... shi stateau la adapost in scorbura pescari cind da cumpana. CAMILAR TEM. 195. Ciobanii de demult cind plecau cu oile intrau k in manastire: nui mai vedeau fetele shi nevestele decit cind da zapada. GALACTION O. I 64. Peste o luna da primavara. C. PETRESCU C. V. 149. 11. (Cu valoare de auxiliar urmat de un verb la conjunctiv) A incepe sa... a se apuca de... a avea de gind a se pregati pentru o actziune a fi pe punctul de a... Rizea dadu sa plece. DUMITRU B. F. 27. Dragosh dadu sa coboare scara dar iute o sui inapoi caci Geoiana era cit pe ce sal umfle in corne. HOGASH DR. II 96. A dat el sa se supere shi sa ne ocarasca dar a priceput indata k cel mai bun lucru cei raminea de facut era sa rida shi el cu noi. VLAHUTZA O. A. 456. Da el sa descuie usha nu poate; da so desprinda nici atita. CREANGA P. 256. III. Refl. shi (rar) intranz. 1. (Urmat de determinari locale) A se duce a merge a veni. Date mai incoace. ▭ Ian mai oameni datziva la o parte. CAMILAR N. I 208. Date la o parte sa treaca domnu doctor. C. PETRESCU C. V. 35. ◊ Expr. A (se) da indarat (sau inapoi) = a) a se retrage (mai inapoi). Tuspatru deteram un pas inapoi. M. I. CARAGIALE C. 25. Daca murgui sprinten dan laturi sforaind Viteazul cu blindetza il dezmierda. ALECSANDRI O. 207; b) a se codi a se sustrage de la ceva a cauta sa scape a se retrage (intro lupta). Nu Ioane noi nu trebuie sa dam inapoi! Pentru nimic in lume nici un pas inapoi! CAMILAR TEM. 85. Teama de necunoscut era de neindurat. Dar negreshit asta numai la cei hotaritzi sa nu dea in nici un caz inapoi. CAMIL PETRESCU U. N. 337. Cum vad eu nici de asta nu teai da in laturi. CREANGA P. 166. ◊ (Locutziune verbala) A se da jos = a cobori. (Tranz.) De ce matzi dat jos din tren? SEBASTIAN T. 232. (Fig.) Prometeu... adesea mustra pe Joe pentru nelegiuirea ce savirshise dind pe tat’sau jos de pe scaun. ISPIRESCU U. 82. Dind jos pe Lapushneanul urcam pe cinen loc? ALECSANDRI T. II 112. ♦ A se asheza undeva. Se dete po perna razimindushi cotul. PANN P. V. I 58. 2. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la») A se napusti a se arunca a navali asupra cuiva. Cind se da armasarul la GalbendeSoare mushca din pieile de bivol iara cind se da acesta la armasar mushca din carne vie. ISPIRESCU L. 28. TZinel [pe ciine] sa nu se dea la mine. CARAGIALE O. II 267. Iarna... ursul ajunge de sa da la vite shi la oameni. SLAVICI la TDRG. ◊ Intranz. Vashtept k sa nu dea la voi ciinele. SADOVEANU P. M. 261. Zina... da deodata la dinsul sai scoata ochii. SBIERA P. 38. ◊ Expr. A da fuga = a se repezi. Eu am dat fuga la brad shi mam suit in brad. SADOVEANU V. F. 27. A da dea dreptul = a veni drept la tzinta fara a face ocol. Golatatea incunjura iara foamea da dea dreptul. CREANGA A. 69. 3. A se deda la... a fi inclinat spre... Lenesha lor minte data pe gindiri ushoare Se impiedica deo munca ceo cutremura sho doare. VLAHUTZA P. 134. El din mica copilarie au fost dat catre aceste. DRAGHICI R. 73. 4. (In jocuri urmat de determinari k «dea rostogolul» «pe gheatza» «in leagan» etc.) A aluneca a se rostogoli a se legana etc. Fate dar tu o roata de lemn shi eu una de fier sa ne dam unul pe un deal altul pe alt deal. RETEGANUL P. III 73. In scrinciobul din culme se dau flacai shi fete. ALECSANDRI P. III 143. ◊ Expr. A se da peste cap v. cap. A se da dea tumba (sau dea dura) = a se da peste cap a se rostogoli. A se da de ripa = a se prapadi. Porumbo iubeshtema k ma dau de ripa pre legea mea! ALECSANDRI T. 157. A se da in vint dupa... = a) ashi da toata osteneala. Ilinca bocea pe la toate pragurile shi se dan vint dupa leacuri. VLAHUTZA O. A. 129. SHi merg eu acum fara pasare prin papushoi pina in dreptul ograzii shi ma uit printre gard shi vad pe mama cum se da in vint dupa trebi. CREANGA A. 68; b) a tzine foarte mult la cineva a face orice pentru... 5. (Urmat de determinari introduse prin prep. «pe linga») A se lua cu binele pe linga cineva a incerca sa intre sub pielea cuiva. Slutul se dete pe linga fata shi incepu so lingusheasca cu vorbe mierloitoare shi sa se ia cu binele pe linga dinsa. ISPIRESCU L. 47. Daca... vrun tinerel viteaz Sar da pe linga mine... Atunci cu voie buna Iash da sufletun dar. ALECSANDRI T. 156. 6. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «in») A trece in alta parte in alta tabara sau grupa. Lasa legea creshtineasca SHi te dan legea turceasca. ALECSANDRI P. P. 211. ◊ Expr. A se da in (sau de) partea (cuiva) sau a se da cu cineva = a se alatura de partea cuiva (intro discutzie intrun diferend etc.). Of of... teai dat cu napirca de Eftimie. DUMITRIU N. 238. Sta la chibzuri in care parte sa se de. ISPIRESCU U. 28. ♦ A se acomoda cu cineva a se lua dupa cineva sau ceva. Eu gindesc k sa da dupa mine shi sa face shi ea buna. CREANGA P. 164. ◊ Expr. A se da pe (sau la) brazda v. brazda. 7. (Despre persoane) A se lasa in voia cuiva. Lasatzi lumea ta uitata Mi te da cu totul mie. EMINESCU O. I 209. ♦ A se lasa stapinit copleshit de... Dragul meu... invatzate a munci nu te da lenii. HOGASH DR. II 47. Se dete cu totul la aceasta patima. NEGRUZZI S. I 20. Inima i se sfirshea Dar indat’ se stapinea SHi durerii nu se da. JARNÍKBIRSEANU D. 488. 8. (Mai ales in forma negativa) A ceda a nu opune rezistentza a se supune. [Ciinii] nu se da sa li tai cozile. SBIERA P. 15. Fricosule... nu mi te da pacatosule. ALECSANDRI T. I 117. ◊ Expr. A nu se da cu una cu doua = a nu ceda ushor. Flacaul era chitit la capul sau shi nu se da cu una cu doua. CREANGA P. 142. ♦ (Intregit printrun participiu cu sensul determinat de acesta) A se lasa (nemaiavind incotro). Na mai avut ce spune shi sa dat batut. SADOVEANU P. M. 205. Cum nu se da scos ursul din birlog... asha nu ma dam eu dus din Humuleshti. CREANGA A. 116. ♦ (Invechit shi familiar; despre armate cetatzi comandantzi) A se preda a se supune. Numai Timishoara mai este in mina impotrivnicului dar intru atita inconjurata k in putzintica vreme trebuie sa se dea. GHICA A. 306. Aceshtii dupa putzin sau dat robi shi cetatzuia sau ars de frantzezi. KOGALNICEANU S. 13. Date de voia tea. Sa ne scapi de vreo belea. TEODORESCU P. P. 292. 9. (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» rar «spre») A incepe sa... a se apuca de... a se pune pe... Dupa cina sa dau la culcare. RETEGANUL P. III 83. Se detera spre odihna dar pindea cind unul cind altul. ISAIRESCU L. 4. Satul vazind k acest om nu se da la munca nici in ruptul capului hotari sal spinzure. CREANGA P. 329. La lucru sau pornit SHi la lucru mi sau dat; Mi sau dat la secerat. TEODORESCU P. P. 150. ◊ Expr. A se da (rar intranz. a da) in vorba cu cineva = a intra in vorba. Mai de una mai de alta apoi dadura in vorba cu Pahon. RETEGANUL P. V 14. Numai cit in vorba se da Secerele shi gatea. TEODORESCU P. P. 142. 10. (Numai in expr.) A se da drept (invechit de) cineva = a voi sa treaca drept altcineva a face sa se creada k e altcineva. [Agentzii] sau ivit in aceeashi zi la han la Bratulescu dinduse drept negustori de covoare. POPA V. 95. Moi duce la curtea imparatului shi moi da de doftor. SBIERA P. 301. Am sa ma dau shi eu de baroana cum oi trece granitza. ALECSANDRI T. I 181. 11. (Mai ales in forma negativa) A se pomeni a se ivi. Incasha schilodeala nu mi sa dat in cale! RETEGANUL P. III 62. Turbare de cap shi frintura de limba k la aceshti nefericitzi dascali nu sa mai dat a vedea! CREANGA A. 84. Nu sa dat pe fatza pamintului o jupineasa mai iscusita decit Anghelusha. ALECSANDRI T. I 105. Forme gramaticale: prez. ind. dau dai da dam datzi dau; imperf. dadeam shi dam; perf. s. dadui (regional dedei shi detei); m. m. perf. dadusem shi dasem (regional dedesem shi detesem); prez. conj. pers. 3 sa dea (regional sa deie).

da vb. I in constructziile: ♦ a se da mare (lb. vorbita) Ashi da aere a se crede superior ◊ „Am mai intrebat in dreapta am mai intrebat in stanga shi am aflat k respectivul C.A. se da mare shi intangibil. Cum nui plac ochii cuiva fie k e vorba de o femeie de serviciu fie k e vorba de un turist mai mereu mahmurul A. amenintza.” R.l. 18 VII 79 p. 5. ◊ „Bodyguarzii se comporta oribil. Se dau mari.” Libertatea 6 X 95 p. 7; v. shi R.l. 22 VI 81 p. 2. ♦ a se da de gol dare de gol dat de gol [panan Dumnezeu] (arg.) ◊ „Stitzi ce este un dat de gol? Este un om de nimic lipsit de cultura de dorintza de a munci care face din imbracamintea moderna un acoperamant al nulitatzii. Altfel spus un compromis. Pentru ei [tinerii serioshi] un astfel de tanar «se da de gol» «se compromite» se descopera a nu fi altceva decat un manechin care ishi plimba imbracamintea ultramoderna. Cate unul dintre ei care nu este numai lenesh shi incult dar shi prost o «culme» de incultura shi de prost gust este considerat a fi dat de gol panan Dumnezeu! De aici prin extensie orice prostie gafa stangacie a devenit o dare de gol.” R.lit. 19 VII 79 p. 9. ♦ ashi da foc la valiza A lucra impotriva propriilor interese ◊ „Prin aceasta marturisire preshedintele [Iliescu] [...] shia dat foc la valiza k sa folosim o expresie adecvata argumentatziei avansate pentru a motiva disensiunile sale cu Petre Roman.” R.l. 27 III 92 p. 4. ♦ ai da calcaie (arg.) A pleca de la cursurile universitare sau prin extensie a pleca ◊ „X ia dat calcaie de la seminarul de azi.” ◊ „Y ia dat calcaie din Bucureshti.” ♦ a da pe cineva prin praf A uimi ◊ „Catalin a dato pe Florica prin praf cu cunoshtintzele lui despre stimulatorul cardiac.” (formal din lat. dare)

A SE DA ma dau intranz. 1) (urmat de un complement circumstantzial de loc) A se apropia de un anumit loc. ~ langa masa. 2) (despre fiintze) A se arunca cu lacomie sau cu violentza; a napadi; a se napusti; a se repezi. 3) (urmat de participii) A nu mai opune rezistentza; a ceda. ~ invins. ~ batut. 4) (urmat de o complinire cu prepozitzia la) A avea inclinare spre ceva; a se trage. ~ la carte. ~ la pictura. 5) A deveni adeptul unei mishcari al unui curent ideologic etc. impartashindui ideile; a adera. ~ cu democratzii. ◊ ~ drept... a se prezenta drept... ~ in vant dupa ceva (sau dupa cineva) ai placea foarte mult ceva sau cineva. /<lat. dare

A DA dau 1. tranz. I. 1) A pune in posesie. ~ un caiet. ~ o bomboana. ◊ ~ buna ziua (sau buna dimineatza buna seara) cuiva a saluta pe cineva. 2) A pune la dispozitzie; a oferi. ~ locul sau. ◊ ~ in judecata a deferi unei instantze judecatoreshti. ~ la shcoala a trimite sa invetze. Ai ~ Dumnezeu ai harazi. A dat Dumnezeu! in sfarshit; in cele din urma. ~ cartzile a impartzi cartzile. ~ fata (dupa cineva) a casatori fata (cu cineva). 3) A aduce in dar; a darui a dona. 4) A ceda in schimbul a ceva. A dat un sac de cartofi pe unul de porumb. ◊ Ashi ~ viatza (pentru ceva sau pentru cineva) a se jertfi. 5) (o anumita varsta) A considera k fiind propriu. Ai ~ 20 de ani. ◊ ~ insemnatate a acorda atentzie. Ashi ~ parerea ashi expune punctul de vedere. 6) A oferi drept contravaloare (pentru marfuri munci sau servicii prestate etc.); a plati; a achita. 7) (insarcinari misiuni etc.) A pune (pe cineva) sa indeplineasca. 8) A crea prin munca; a produce. Uzina a dat multa productzie. 9) A indeparta considerand inutil; a arunca. ~ la gunoi. ◊ ~ pe gat a inghitzi. ~ (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracul) a renuntza la cineva sau la ceva. ~ afara a) a alunga; b) a vomita. 10) A schimba dintrun loc in altul. Da scaunul langa masa. 11) A intreprinde k tentativa; a incerca. 12) A face sa se produca; a pricinui; a cauza; a produce. Gripa a dat complicatzii la rinichi. 13) (chiote strigate etc.) A face sa se auda. 14) (concerte spectacole etc.) A organiza shi a prezenta in fatza publicului spectator. 15) A acoperi cu un strat gros sau vartos; a unge. 16) A atinge brusc shi cu putere; a lovi; a pali. ~ o palma. II. (in imbinari cu substantivele ce redau sensul verbului de acelashi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic): ~ gresh a greshi. ~ ascultare a asculta. ~ o lupta a lupta. ~ foc a aprinde. ~ cu chirie a inchiria. ~ (cu) imprumut a imprumuta. ~ raspuns a raspunde. ~ la tipar a tipari. ~ un sfat a sfatui. ~ dreptate a indreptatzi. ~ raportul a raporta. ~ vina a invinui. ~ crezare a crede. ~ in vileag (sau la lumina) a descoperi. ~ viatza a nashte. ~ la mana a inmana. ~ pe fatza a demasca. 2. intranz. 1) A descarca o arma de foc. ~ cu tunul. 2) A aplica o lovitura. ~ cu pumnul. ~ cu biciul. 3) A face mishcari (repetate) conshtiente (pentru a indica ceva facand un gest) sau reflexe. ~ din deget. ~ din cap. ◊ ~ (sau a strange a ridica) din umeri a face mishcarea de inaltzare a umerilor k semn al lipsei de informatzie al incurcaturii sau al nepasarii. A(shi) ~ cu cotul (sau din cot) a (se) atinge cu cotul pentru a atrage atentzia. 4) A se intinde pana intrun anumit loc. Cararea da pana in shosea. 5) A se opri abatanduse din drum; a trece. Cand ai sa dai pe la mine? ◊ Ai ~ (sau ai veni ai trece) cuiva prin gand (sau minte cap) ai veni o idee pe neashteptate. 6) A ajunge pe neashteptate (intrun loc); a cadea; a nimeri; a pica. ~ intrun shantz. Ai ~ lumina in ochi. ◊ ~ de dracul (sau de naiba) a o patzi. 7) (despre ushi ferestre incaperi etc.) A fi directzionat. 8) (despre nenorociri necazuri etc.) A veni pe neashteptate pe nepregatite; a surprinde. 9) A avea loc; a se produce. Au dat inghetzurile. 10) (urmat de obicei de un substantiv precedat de prepozitzia in) A fi pe cale (de); a incepe; a porni; a prinde. ~ in clocot. ~ in floare. ◊ ~ in foc a curge afara din vas. 11) (despre stari anotimpuri etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a incepe; a porni. Da iarna de acum. /<lat. dare

da v. (activ) 1. a intinde cu mana: datzi saracilor; 2. a oferi (un pretz): cat dai? 3. a face a produce: a da roade muguri; 4. a preda: v’a dat pe mana politziei; 5. a remite a incredintza: ia dat scrisoarea in primire; 6. a cauta a incerca: da sa vorbeasca shi nu poate; 7. k perifraza verbala: a da ascultare = a asculta a da vina = a invinui a da navala = a navali. ║ (neutru) 1. a merge: a da inainte a da inapoi; 2. a mishca: a da din umeri din cap din picior; 3. a lovi: a da pe moarte a da cu piciorul; 4. a descarca: a da cu pushca a da din tunuri; 5. a incepe a incoltzi (de plante); 6. k perifraza verbala: a da in genuchi = a ingenuchia a da cu gandul = a gandi; 7. Insotzit de prepozitziuni: a da in a cadea in ceva: a da in caldura in boala intr’o groapa; a corespunde: odaia da in gradina; a lovi: nu da in mine; a incepe: a da in copt; a da de (peste) a afla a gasi a nemeri ceva: a dat de rau a dat de el a dat peste un bordeiu; a da pe la a trece pe la cineva. ║ (reciproc) 1. a se lasa in voia: se da somnului; 2. a ceda: nu te da! 3. a se preda: se da invins; 4. a se deda: nu se da la munca; 5. a navali: pisica se da la shoareci; 6. a se compara: nu ma dau pe niciun ruman CAR. [Lat. DARE].

1) da V. daŭ.

vare c vz oare¹

daŭ dat dare v. tr. (lat. *dao [ild. do] dĕdi datum dare; it. dare pv. cat. sp. pg. dar. Dadeam [vechĭ dam]; dadúĭ [vechĭ dedéĭ dedéshĭ déde déderam déderatzĭ dédera ĭar azĭ maĭ rar detéĭ detéshĭ déte déteram déteratzĭ détera]; sa daŭ sa dea [mold. sa deĭe]; da nu da dea [mold. deĭe]. P. forma cp. cu staŭ. V. cred perd vind ascund). Intind ofer: a da de pomana banĭ saracilor. Ofer platesc: daŭ un franc pe un cutzit. Fac produc: gaina face oŭa vaca vitzeĭ stejaru ghinda. Predaŭ remit: a da un hot pe mina politziiĭ; a da o scrisoare in primirea in sama in mina cuĭva. Caut incerc: dadea sa vorbeasca shi nu putea. Mishc imping: daŭ scaunu maĭ incolo. Ung spoĭesc vapsesc sulemenesc: daŭ cizmele cu vax daŭ paretziĭ cu var daŭ gardu cu verde mitocanca se daduse cu rosh. Daŭ jos scobor: daŭ jos ceva din pod. Rastorn: daŭ jos scaunele fugind. Daŭ inapoĭ restitui: daŭ inapoĭ ceĭa ce eram dator. Imping inapoĭ: daŭ inapoĭ un ceas (adica minutarele luĭ). Daŭ in ainte 1) imping in ainte: daŭ in ainte un ceas (adica minutarele luĭ); 2) intrec is superior: a da cuĭva mult in ainte (E o expresiune de la joc [popice biliard sh.a.] cind un adversar tare da celuĭ maĭ slab citeva puncte de la el ĭar el incepe maĭ de jos). Daŭ ascultare cuĭva ma supun luĭ il ascult. Daŭ (saŭ pun) vine pe cineva il acuz il invinovatzesc. Daŭ navala navalesc. Daŭ ordin ordonez poruncesc. Daŭ faliment devin falit. Daŭ un copil la carte la shcoala il trimet la shcoala. Daŭ la jurnal public in jurnal. Daŭ un copil la stapin il fac servitor. Daŭ ceva pe foc arunc in foc. Daŭ pe git inghit beaŭ: daŭ vinu pe git. Daŭ pe girla arunc in girla (fig.) arunc k lucru fara valoare. Daŭ afara exclud elimin. Daŭ pe bete pe brincĭ afara exclud trintind pe cineva la pamint. Daŭ dea dura rostogolesc. Daŭ pe scara alung dind jos pe scara. Daŭ draculuĭ ucid (fig.) renuntz la ceva: dao draculuĭ de carte! Daŭ cartzile (de joc) le impart. Daŭ cep unuĭ butoĭ il gauresc shi incep a bea din el. Daŭ credintza (crezare) cuĭva unuĭ lucru ma incred. Daŭ cuĭva cuvintu daŭ dreptu de a vorbi intr’o adunare. Daŭ dreptate recunosc k are dreptate. Daŭ medicamente administrez medicamente. Daŭ drumu las liber. Daŭ (saŭ bag) groaza in dushmanĭ i ingrozesc. Daŭ dosu intorc spatele fug de frica. Daŭ pe cineva de rushine nu ma arat la inaltzimea laudelor luĭ il fac de ris. Daŭ de gol demasc tradez. Daŭ pe fatza denuntz divulg. Daŭ banĭ in ainte platesc in ainte. Daŭ mina cu cineva il salut dind mina. Daŭ cuĭva buna ziua il salut cu vorba de „buna ziua”. Daŭ cinstea pe rushine in locu cinstiĭ ma incarc de rushine. Daŭ cuĭva (banĭ) de cheltuĭala (fig.) i trag o bataĭe. Daŭ bir cu fugitziĭ dezertez. Daŭ pace las in pace nu nelinishtesc. Daŭ o pedeapsa o palma aplic o pedeapsa o palma. Daŭ un tzipet tzip. Daŭ gura (saŭ o gura) cuĭva il strig. Daŭ o guritza un bot (fam.) il sarut. Daŭ de shtire anuntz. Daŭ tzitza alaptez. Daŭ de zestre cuĭva ceva il inzestrez cu ceva. Daŭ vĭatza vivifiv fac viŭ. Sa dea Dumnezeŭ sa faca Dumnezeu! Daŭ sama expun socoteala. Imi saŭ sama sint conscient intzeleg. Imi daŭ sfirshitu mor. Imi da mina sa fac ceva om cu ce (curaj bani) pot indraznesc. V. intr. Mishc: a da din umerĭ din cap din coada din picĭor. Lovesc descarc o arma: daŭ cu pumnu cu cĭomagu cu pushca cu tunu in ceva. Arunc intind: daŭ cu cĭorpacu cu plasa (k sa prind peshte). Incoltzesc germinez: plantele daŭ vlastare mugurĭ. Navalesc: statzĭ maĭ incet k nu daŭ (subintz. navala) Turciĭ shi Tatariĭ! Intru: a dat moartea in gainĭ. Cad: calu omu a muncit pin’a dat in bot in genunchĭ. Conduc la raspund: fereastra cararea da da in gradina. A ieshĭ a tzishnĭ (vorbind de materiile fecale de lava unuĭ vulcan sh.a.): uĭte ce da din acest copil dac’a mincat atitea fructe! Fig. A vorbi lucrurĭ surprinzatoare: acest copil era odata tacut (orĭ prost) dar acuma uĭte ce da din el! Daŭ in cad in: a da intr’o groapa in cursa. A da in gropĭ (de prost) a fi foarte prost. A da in clocote in fert in unda a incepe sa clocoteasca sa fearba. A da in foc (apa laptele) a se unfla shi a se revarsa afara din vas. A da in mugurĭ in copt (un arbore) a incepe sa faca mugurĭ sa se coaca. Atzĭ da in teapa in petec (Iron.) atzĭ face vechiŭ obiceĭ: TZiganu chear imparat s’ajunga tot ishĭ da in teapa. Daŭ in cartzĭ (saŭ cu cartzile) in bobĭ (saŭ cu bobiĭ) ghicesc cu cartzile cu bobiĭ. Daŭ de saŭ peste aflu nemeresc intilnesc ma izbesc de: a sapat pin’a dat de apa a mers pin’a dat de prietenu luĭ a cautat pin’a dat peste ce a dorit. A dat de dracu de belea al intilni pe dracu a te izbi de o neplacere. A da inainte (cu vorba cu betzia cu vinu) a continua. A da inapoĭ a scadea a regresa. A da pe la cineva a trece a veni pe la el. A da din umerĭ a sta nepasator. A bate din buze a fi pacalit a nu avea ce tzĭ trebuĭe. V. refl. Ma las prada in voĭa cuĭva: ma daŭ somnuluĭ. Ma raped: acest cine se da la om (Nu te da nu te lasa! se zice cind te prefacĭ catzĭ opreshtĭ cinele sa nu mushte pe cineva dar pe ascuns il amutzĭ contra luĭ). Cedez ma daŭ invins ma predaŭ: nu te da! Ma daŭ invins prins ma predaŭ recunosc cas invins; ma dedaŭ: ma daŭ studiuluĭ betziiĭ. Ma daŭ jos ma scobor descind. Ma daŭ in laturĭ ma retrag (fig.) nu ma amestec nu ajut. ma daŭ dupa vint ma conduc dupa cum cer imprejurarile. Ma daŭ dupa perdea ma ascund fug de de raspundere. Ma daŭ pe brazda ma acomodez ma deprind ma imblinzesc. Ma daŭ peste cap fac pe dracu’n patru fac tot posibilu. Ma daŭ de (saŭ drept) ma pretind: a te da de (saŭ drept) patriot.

da² (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. dau 2 sg. dai 1 pl. dam 2 pl. datzi imperf. 3 sg. dadeá perf. s. 1 sg. dadúi 1 pl. dadúram m.m.c.p. 1 sg. dadúsem 1 pl. dadúseram; conj. prez. 3 sa dea; cond. prez. 3 ar da/(in imprecatzii) darar; imper. neg. 2 sg. nu da

da vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. dau 1 pl. dam 2 pl. datzi imperf. 3 sg. dadeá perf. s. 1 sg. dadúi 1 pl. dadúram m. m. c. perf. 1 sg. dadúsem 1 pl. dadúseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. deá; imper. neg. 2 sg. nu da; part. dat; ger. dand

da (ind. prez. 1 pl. dam 2 pl. datzi imperf. dadeam perf. dadui m.m.c.p. dadusem conj. dea)

datzi (v. da)

dadeam (v. da)

dadui (v. da)

dadusem (v. da)

dam (nu: dadem v. da)

dea (v. da)

dau dea 3 conj. dadui 1 aor. dadusem 1 m.m.c.p. datator adj. v.

DA vb. 1. v. inmana. 2. a intinde. (Ii ~ mana.) 3. a furniza a oferi a procura. (A ~ cuiva datele necesare.) 4. v. oferi. 5. v. imprumuta. 6. v. darui. 7. v. dona. 8. v. ceda. 9. v. transmite. 10. v. atribui. 11. v. conferi. 12. v. acorda. 13. a oferi a plati. (Cat ~ pe marfa mea?) 14. v. restitui. 15. v. jertfi. 16. v. vinde. 17. v. deplasa. 18. v. ajunge. 19. v. abate. 20. v. nimeri. 21. v. aluneca. 22. v. intoarce. 23. v. arunca. 24. v. imprashtia. 25. v. izbi. 26. v. trage. 27. v. face. 28. v. produce. 29. v. rodi. 30. v. aparea. 31. v. scoate. 32. v. provoca. 33. v. harazi. 34. a ingadui a permite. (Nu ie oricui ~ sa faca una k asta!) 35. v. desfashura. 36. a sustzine. (A ~ mai multe concerte.) 37. v. trasa. 38. v. fatzai. 39. v. cerne. 40. v. vopsi. 41. v. unge. 42. v. cadea. 43. v. ura.

DA vb. v. arunca azvarli intampla juca napusti navali pomeni precipita preda prezenta repezi reprezenta sari tabari talmaci traduce transpune veni zvarli.

da vb. v ARUNCA. AZVIRLI. INTIMPLA. JUCA. NAPUSTI. NAVALI. POMENI. PRECIPITA. PREDA. PREZENTA. REPEZI. REPREZENTA. SARI. TABARI. TALMACI. TRADUCE. TRANSPUNE. VENI. ZVIRLI.

DA vb. 1. a incredintza a inmina a intinde a preda a remite a transmite (livr.) a confia (inv.) a increde a paradosi a pridadi a pristavlisi a teslimarisi a teslimatisi a tinde. (Ia ~ o scrisoare.) 2. a intinde. (Ii ~ mana.) 3. a furniza a oferi a procura. (A ~ cuiva datele necesare.) 4. a oferi. (Ishi ~ reciproc buchete de flori.) 5. a imprumuta (inv. shi reg.) a prumuta (inv.) a aprumuta a scumpara. (Cit vrei satzi ~?) 6. a darui a oferi (inv.) a prosfora (grecism inv.) a prosferisi. 7. a darui a dona (inv.) a danui. (A ~ un bun statului.) 8. a ceda a lasa. (Ii ~ intregul apartament.) 9. a transmite a trece (~ scrisoarea din mina in mina.) 10. a atribui a distribui a impartzi a repartiza. (~ loturi de casa tzaranilor.) 11. a acorda a atribui a conferi a decerna (inv. rar) a deferi. (A ~ cuiva un premiu o distinctzie.) 12. a acorda (inv.) a darui. (~mi te rog putzina ascultare!) 13. a oferi a plati. (Cit ~ pe marfa mea?) 14. a inapoia a plati a restitui (rar) a returna (pop.) a intoarce a inturna (inv.) a reinturna. (TZiam ~ datoria?) 15. ashi jertfi ashi sacrifica. (SHia ~ viatza pe cimpul de lupta.) 16. a vinde. (A ~ ceasul cu 1000 de lei.) 17. a se deplasa a se duce a merge. (Se ~ cu doi pashi inapoi.) 18. a ajunge a ieshi. (Drumul ~ in sat.) 19. a se abate a se opri a trece. (A ~ in drum shi pe la el.) 20. a nimeri. (Am ~ peste un om de treaba.) 21. a aluneca a luneca. (A se ~ pe gheatza pe parchet.) 22. a intoarce. (A ~ foile la o carte.) 23. a arunca a azvirli. (A ~ pe foc cartea.) 24. a arunca a imprashtia a raspindi. (Luna ~ sclipiri vii.) 25. a izbi a lovi a trage (pop.) a pali. (~ cu toporul in lemn.) 26. a trage (rar) a aplica (fam. fig.) a arde a cirpi a lipi. (Ia ~ o palma.) 27. a face. (A ~ o gaura.) 28. a face a produce. (Solul ~ rod bogat.) 29. a face a produce a rodi. (Pomul ~ multe mere.) 30. ai aparea ai ieshi. (Ai ~ frunzele.) 31. a emite a scoate (pop.) a slobozi. (~ un chiot un tzipat.) 32. a cauza a crea a determina a face a pricinui a produce a provoca a stirni. (Injectzia ia ~ o senzatzie de inviorare.) 33. a destina a harazi a hotari a meni a orindui a predestina a rindui a sorti a ursi (rar) a predetermina a preursi (pop.) a noroci a scrie a soroci (inv.) a tocmi (fig.) a rezerva. (Oare ce ne va ~ soarta?) 34. a ingadui a permite. (Nu ie oricui ~ sa faca una k asta!) 35. a desfashura a duce a purta a sustzine (inv.) a sta. (Au ~ o lupta continua.) 36. a sustzine. (A ~ mai multe concerte.) 37. a trasa. (A ~ o directiva o sarcina.) 38. a bitzii a fitzii. (Pasare care ~ din coada.) 39. a cerne (inv. shi reg.) a petrece (inv.) a dirmoia. (~ faina prin sita.) 40. a vopsi. (A ~ grilajul cu verde.) 41. a unge. (Ishi ~ piciorul cu alifie.) 42. a cadea. (A ~ o ploaie zdravana.) 43. a ura. (Ia ~ buna seara.)

A da ≠ a lua a primi

da (dáu dát) vb. 1. A dona. 2. A slobozi a se desprinde de. 3. A impartzi cartzile de joc. 4. A atribui a acorda. 5. A oferi a procura. 6. A exprima a comunica a spune: a da buna ziua. 7. A trimitea expedia: a da o telegrama. 8. A vinde a pune un pretz. 9. A oferi a propune un pretz. 10. A plati a suporta. 11. A comanda a insarcina. 12. A creshte o planta. 13. A produce a face a stirni. 14. A casatori a incuvintza casatoria unei fiice. 15. A lovi a palmui a trage. 15. bis A imprima o mishcare unui obiect sau unei persoane: a da vint a da afara; a da drumul. 16. A executa o mishcare in sensul indicat de complement: a da fuga; a da inapoi; a da in laturi; a da cu piciorul. 16. bis A oferi a pune: a da fatza; a da ochi. 17. A prezenta: a da seama. 18. (Cu prep. cu) A se servi de un instrument a executa o actziune prin intermediul unui obiect: a da cu bobii. 19. (Cu din) A mishca a clatina: a da din cap. 20. (Cu in) A cadea: a da in shantz; a da in gropi. 21. (Cu in) A impinge a pune in mishcare: a da in leagan. 22. (Cu in) A fi pe punctul: a da in copt; a da in foc; a da in mintea copiilor. 23. (Cu de) A se pomeni a se gasi: a da de bine; a da de dracul. 24. (Cu de) A provoca ceva: a da de furca. 25. (Cu de drept) A (se) preface a trece drept. 26. (Cu peste) A lovi a bate: a da peste nas. 27. (Cu peste) A descoperi a afla. 28. (Cu in spre la) A comunica a raspunde a privi. 29. (Cu prin pe) A traversa a trece peste. 30. (Cu pe peste) A asheza intrun anume fel a situa. 31. (Cu cu) A vopsi a acoperi. 32. (Cu conj. sa) A fi gata de a incepe a fi pe punctul de face ceva. 33. (In constructzia ai da cu) A continua a insista a starui a bate la cap. 34. (In constructzia ai da de) A ajunge la o rezolvare a gasi pricina. 35. (In constructzia a o da pe) A vorbi in alta limba a o rupe pe alta limba. 36. A cadea a surveni (vorbind despre intemperii). 37. A ajunge a veni. 38. A navali a se arunca a asalta. 39. (Refl.) A se asheza a se pune. 40. (Refl.) A se preda a se declara batut. 41. (Refl.) A face o mishcare (indicata de complement): a se da jos. 42. (Refl. cu pe in) A se dedica exercitarii a ceva sau a unui sport: a se da pe ghiatza; a se da peste cap. 43. (Refl.) A se obishnui. 44. (Refl.) A exista a se afla a se produce. 45. (Refl.) A se apropia de a se familiariza cu. 46. A se dedica a se consacra. 47. (Refl.) A adula. 48. (Refl. cu la) A se repezi asupra a se napusti. Mr. dau ded didei dare megl. dau dare istr. dǫu dǫt. Lat. dāre (Pushcariu 487; CandreaDens. 470; REW 2476). Prez. presupune o forma lat. *dao in loc de do cf. Densusianu Hlr. 155. Der. dare s. f. (inv. dar cadou; actziunea de a da; donare; farmec; bir; contributzie dijma); dat s. n. (donare; farmec vraja; obicei uzantza; activ la un bilantz sau buget); datator adj. (care da donator; comanditar); datatura s. f. (donare; vraja; lovitura); datina s. f. (traditzie obicei vechi) pare a proveni din sl. dĕdina incrucishat cu dat cf. dedina; indatina vb. (a avea drept de obicei a fi de uzantza veche). Cf. data daravela deda trada.

DA² (lat. dare) vb. I I. Tranz. 1. A inmana cuiva ceva; a oferi a intinde. 2. A pune cuiva ceva la dispozitzie a darui a preda cuiva ceva. * Loc. A da cu chirie = a inchiria. A da in (sau cu) arenda = a arenda. A da (unui lucru) o valoare = a atribui a asocia (unui lucru) o valoare. A da in primire = a preda. ♦ A atribui a repartiza cuiva ceva spre executare. 3. A incredintza pe cineva in grija cuiva. ◊ Expr. A da in judecata = a chema o persoana in fatza unei instantze judecatoreshti in calitate de parat. 4. A pune pe cineva la dispozitzia cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fata dupa cineva (sau cuiva) = a casatori cu... 5. A renuntza la ceva sau la cineva in schimbul a...; a face schimb. ◊ Expr. (Fam.) Refl. A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. ♦ A oferi a plati. ♦ A vinde. 6. A jertfi a sacrifica. ◊ Expr. Ashi da viatza = ashi jertfi viatza (din devotament); a se sacrifica. 7. A arunca a azvarli. ♦ A trimite pe cineva undeva pentru o anumita indeletnicire. 8. A asheza a orienta ceva intro anumita pozitzie sau directzie. * Expr. A da (ceva) peste cap = a) a lucra ceva superficial; b) a strica a distruge. 9. A da pe piatra = a ascutzi. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da la ziar = a publica sau a face sa se publice la ziar. A da la lumina (sau la iveala in vileag etc.) = a) a descoperi a arata; b) a publica o scriere. A da viatza = a nashte; a fauri; fig. a anima a insufletzi. A da o lupta o batalie etc. = a purta o lupta o batalie etc.; (refl. despre lupte) a se desfashura. A da raspuns = a raspunde. Ashi da sfarshitul (sau sufletul duhul) sau obshtescul sfarshit = a muri. A da (un) examen = a sustzine un examen; fig. a trece cu succes printro incercare. A da seama (sau socoteala) = a raspunde de ceva. 10. (Despre sol plante animale etc.) A produce a face. ♦ (Despre oameni) A crea a produce a emite. 11. A provoca a prilejui a pricinui a cauza. 12. A ingadui a permite a lasa. ♦ Ashi da seama = a se lamuri a pricepe. II. Intranz. 1. A face o mishcare (repetata) conshtienta sau reflexa. Da din aripi. ♦ Intranz. shi tranz. A o tzine intruna a nu se opri (din mers din vorba etc.). 2. A spala a unge a vopsi cu... 3. A lovi a izbi a bate. ♦ A se lovi a se atinge de ceva a ajunge pana la... 4. A o lua a porni spre... a o apuca a se duce catre... ♦ A trece pe la... a se abate. 5. A ajunge la... a gasi a afla a intalni. ◊ Expr. A da de fund = a ajunge la capat la sfarshit. 6. (Despre o suparare un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregatite al surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge intrun anumit loc; (despre drumuri) a se impreuna cu alt drum a ajunge la... ♦ (Despre ferestre ushi incaperi etc.) A avea vederea spre... a se deschide spre... 8. A intra a cadea in... 9. A da in clocot (sau in unda) = a incepe sa fiarba sa clocoteasca. A da in parg (sau in copt) = a incepe sa se coaca sa se parguiasca. 10. (Despre frunze muguri etc.) A ieshi a se ivi a aparea. 11. Ai da (cuiva) lacrimile = a incepe sa planga. Ai da (cuiva) sangele = a incepe sa sangereze. 12. (Despre lichide) A da peafara (sau peste etc.) = a ieshi afara din vas din cauza cantitatzii prea mari. 13. (Despre anotimpuri fenomene atmosferice etc.) A veni a se lasa a se face. 14. A se apuca de... a incepe a fi pe punctul de a... Da sa plece. III. 1. Refl. shi intranz. (Urmat de determinari locale) A merge a se duce a veni. ♦ Expr. A (se) da indarat (sau inapoi) = a se retrage; fig. a se sustrage de la ceva a ezita. 2. Intranz. A se deda la... a fi inclinat spre... 3. Refl. (Urmat de determinari k: „pe gheatza” „in leagan” etc.) A se deplasa (lunecand legananduse). ♦ Expr. A se da in vant dupa... = a depune toate eforturile pentru a obtzine ceva; fig. a tzine mult la cineva sau la ceva. 4. Refl. A adera la ceva a se alatura cuiva; a se acomoda dupa cineva sau ceva. 5. Refl. A ceda a se supune. 6. Refl. A se da drept... = a voi sa treaca drept...

A HORSE! A HORSE! MY KINGDOM FOR A HORSE (engl.) un cal! un cal! (dau) regatul meu pentru un cal Shakespeare „Richard al IIIlea” act. V scena 4. Cuvinte rostite de Richard al IIIlea infrant shi incoltzit in batalia de la Bosworth. Ele subliniaza rolul hotarator in anumite momente al unui lucru caruia de obicei nu i se acorda importantza.

BIS DAT QUI CITO DAT (lat.) cine da repede da indoit Publius Syrus „Sententiae” 8. V. shi La façon de donner vaut mieux que ce qu’on donne.

DO UT DES (lat.) itzi dau k sami dai Formula din dreptul roman referitoare la echivalentza prestatziilor in cazul schimbului; in sens larg serviciu contra serviciu.

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) datzimi un punct de sprijin shi voi urni Pamantul din loc Cuvinte atribuite lui Arhimede shi devenite celebre k simbol al inventivitatzii shi al puterii creatoare nelimitate a omului atunci cand exista temeiuri obiective sau ratzionale.

FORTUNA MULTIS DAT NIMIS SATIS NULLI (lat.) multora soarta le da prea mult nimanui destul (cat iar trebui) Martial „Epigrammata” 12 10 2.

LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul in care dai pretzuieshte mai mult decat ceea ce dai Corneille „Le menteur” act I scena 1. V. shi Bis dat qui cito dat.

QUAMLIBET INFIRMAS ADIUVAT IRA MANUS (lat.) mania da putere chiar shi bratzelor slabe Ovidiu „Amores” I 7.

REDDE CAESARI QUAE SUNT CAESARIS ET QUAE SUNT DEI DEO (lat.) dai Cezarului cele ce sunt ale Cezarului shi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu Matei 22 21. La intrebarea fariseilor daca trebuie sa plateasca tribut romanilor Iisus a aratat o moneda care era gravata efigia imparatului shi a dat acest raspuns. Sensul cuvintelor este: a da fiecaruia ce i se cuvine.

VARE VARE REDDE MIHI LEGIONES! (lat.) Varus Varus dami legiunile inapoi! Suetoniu „De vita XII Caesarum”. Strigatul lui Octavian August la primirea shtirii k generalul Varus a pierdut trei vestite legiuni in luptele cu germanii. Strigat de deznadejde in fatza unei pierderi ireparabile.

Ashi da arama pe fatza Aceasta locutziune nea ramas din vremea banilor de aur shi argint. Falsificatorii de monede le faceau din arama shi le acopereau numai cu un strat foarte subtzire de metal pretzios. Dupa un timp de intrebuintzare cind se rodea pojghitza de aur sau de argint aparea de dedesubt arama banilor falshi sau „calpi” cum li se spunea pe atunci. De aici sa nascut vorba: „ashi da arama pe iatza”. Prin analogie aceasta expresie se aplica persoanelor care k shi monedele contrafacute de pe vremuri ishi dau deodata pe fatza naravurile shi intentziile rele ce stateau pina atunci ascunse sub un zimbet prefacut sau sub vorbe poleite. Zmeul din Poveshtile unchiashului sfatos ale lui Ispirescu „ishi dete arama pe fatza scrie autorul caci prinse a prigoni lumea…” IST.

Bis dat qui cito dat (lat. „Cine da la timp da de doua ori”) Sint autori care supravietzuiesc indeosebi printro singura fraza printro singura cugetare printro singura vorba de spirit k poetul grec Philemon (vezi: Nu uita niciodata k eshti om!) sau k poetul francez Piron (vezi: Pas même académicien). Poetul latin Publius (sau Publilius) Syrus face shi el parte din aceasta categorie. A scris versuri scenete shi mai multe maxime cu caracter moral care au fost adunate intro culegere intitulata Sententiae (Sentintze). Dar cea mai cunoscuta putem spune singura care ia pastrat amintirea shi numele este acest: bis dat qui cito dat echivalent in graiul nostru cu zicala: „lucrul la timp daruit pretzuieshte indoit”. LIT.

da dau v. r. (intl.) a marturisi a spune totul.

a da (cuiva) o palma expr. a imprumuta (cuiva) o mie de lei.

a da (cuiva) la moaca expr. (vulg.) a lovi (pe cineva) cu pumnii peste fatza.

a da (pe cineva) peshchesh expr. a preda (pe cineva) prins; a preda (pe cineva) dushmanului.

a da (pe cineva) cu cositor / cu plumb expr. (intl. inv.) a impushca (pe cineva).

a da (pe cineva) cu craciin sus expr. (vulg.) 1. a tranti (pe cineva) la pamant. 2. a poseda sexual (pe cineva).

a da (cuiva) cu flit expr. 1. a mustra. 2. a ironiza. 3. a alunga a izgoni.

a da (pe cineva) cu polen expr. (er. eufem.) a lasa (o femeie) gravida / insarcinata.

a da adormiri (cuiva) expr. (intl.) a inshela / a pacali pe cineva.

a da amocul in cineva expr. (er.) a se indragosti de cineva.

a da apa la shoricei expr. a plange.

a da avrigu’ cuiva expr. (adol.) a alunga (pe cineva).

a da benga in cineva expr. (adol.) 1. a innebuni. 2. a se imbolnavi grav (de ceva).

a da bine cu bucata expr. (intl.) a lovi bine cu pumnul.

a da bir cu fugitzii expr. (pop.) a da inapoi in fatza unor dificultatzi.

a da buzunari la burtzi expr. (intl.) a lovi cu cutzitul in burta.

a da k Ieremia cu oishtean gard expr. (pop.) a face / a spune ceva nepotrivit; a face o prostie.

a da calu’ la apa expr. (adol.) a urina.

a da cartzile pe fatza expr. 1. a dezvalui adevarul. 2. a discuta deschis.

a da cep expr. a injunghia (pe cineva).

a da chix expr. a eshua.^[1]

a da cinstea pe rushine expr. a comite o fapta reprobabila.

a da clasa (cuiva) expr. 1. (stud.) a fi superior (cuiva) din punct de vedere intelectual. 2. (prin ext.) a fi superior (cuiva) moral sau fizic 3. a invinge clar intro disputa. 4. a fi de neegalat / de neintrecut intrun anumit domeniu de activitate.

a da coltzul expr. a muri.

a da comoara lui Mendel expr. (cart.) a juca cu cartzi insemnate.

a da cosor expr. (obs. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a da craci expr. (in fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului.

a da cu bardan Dumnezeu expr. (pop.) a actziona fara scrupule.

a da cu batan balta expr. (pop.) a face o gafa.

a da cu caciulan caini expr. (pop.) 1. a fi beat. 2. a se comporta fara a tzine seama de normele sociale.

a da cu cioarda expr. (intl.) a fura; a jefui.

a da cu clantza expr. a vorbi mult / necontenit.

a da cu coastele in populatzie expr. (d. o femeie de moravuri ushoare) a intretzine relatzii sexuale cu un numar nelimitat de parteneri; a duce o viatza libertina.

a da cu gazometrul de pamant expr. (iron. d. femei) a avea picioare scurte.

a da cu harponul expr. (intl. d. politzishti) a face o arestare.

a da cu huideo expr. a huidui a alunga (pe cineva) cu huiduieli.

a da cu jula / cu racu’ / cu zula expr. a fura.

a da cu lama expr. (intl.) a taia buzunarele cuiva in incercarea de a fura.

a da cu mucii de faiantza expr. (adol.) a se masturba.

a da cu muciin fasole expr. (vulg.) a face o gafa.

a da cu ornicul de peretzi expr. (prst.) a avea orgasm / a cadea in extaz in timpul unui act sexual.

a da cu osul expr. (vulg. d. barbatzi) a avea contact sexual.

a da cu panacotu’ expr. (intl.) a fura din buzunare.

a da cu picamerul expr. (er. glum.) a deflora / a dezvirgina o fata batrana.

a da cu sacaz expr. (eufem. d. ambele sexe) 1. a se masturba. 2. a avea contact sexual.

a da cu sanipid expr. (inv. d. epurarile din regimul comunist) 1. a concedia a da afara din serviciu. 2. a exclude din partid.

a da cu sasu’ expr. (intl.) a evada; a dezerta.

a da cu stangun dreptul expr. a fi neindemanatic.

a da cu subsemnatul expr. 1. a scrie o declaratzie la cererea organelor de cercetari penale. 2. a scrie un raport / o declaratzie justificativa la cererea superiorilor / angajatorului.

a da cu shuriul expr. 1. a se bate cu cutzitul. 2. a umbla inarmat cu cutzitul.

a da cu tifla expr. a dispretzui a sfida.

a da cu vastu’ expr. (intl.) a fura din buzunare.

a da cuiva un Yoko Tom shi Jerry expr. (in arte martziale) a lovi pe cineva cu piciorul.

a da curului sare expr. (vulg.) a face un lucru in mod superficial / de mantuiala.

a da de bucluc / de dracu’ expr. a avea necazuri.

a da de dushca expr. a bea dintro rasuflare.

a da de furca expr. a face cuiva greutatzi.

a da de gol expr. a divulga a deconspira.

a da de izvor expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate actziona fara riscul de a fi prinshi.

a da din clantza expr. a vorbi mult / necontenit.

a da din coada expr. 1. a lingushi. 2. (d. femei) a face mishcari shi gesturi provocatoare pentru a capta atentzia barbatzilor.

a da din coltz in coltz expr. a fi pus in incurcatura.^[1]

a da dos la fatza expr. 1. a pleca pe furish. 2. a da inapoi in fatza unor dificultatzi.

a da dreptul de barosan expr. (intl.) 1. a da ceva cuiva conform unei intzelegeri prealabile. 2. (iron.) a bate (pe cineva).

a da dude expr. (stud.) a face gresheli a comite erori.

a da duma expr. a mitui.

a da dume expr. (adol.) a mintzi.

a da eject expr. a respinge (pe cineva / ceva).

a da extemporal expr. (intl.) a comite un furt marunt.

a da flow expr. (adol.) a avea inspiratzie.

a da gata expr. 1. a termina ceva. 2. a indeplini o sarcina. 3. a ucide; a distruge. 4. (fig.) a cuceri a impresiona foarte puternic (pe cineva).

a da gaura expr. 1. a delapida a pagubi a fura; a obtzine un profit pe cai ilicite. 2. a cashtiga la jocurile de noroc. 3. (intl.) a injunghia. 4. (intl.) a impushca. 5. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a da geana expr. 1. a privi pe furish. 2. a supraveghea.

a da ghes expr. a indemna a imboldi.

a da iapa in calareala expr. (pop.) a imperechea o iapa cu un armasar.

a da in balba expr. a se balbai; a vorbi incoerent.

a da in benga expr. a innebuni.

a da in boale expr. 1. a se imbolnavi de blenoragie. 2. a se enerva a se infuria.

a da in gat (pe cineva) expr. 1. a ucide (pe cineva) a omori (pe cineva). 2. a compromite (pe cineva). 3. a intinde o cursa (cuiva). 4. a denuntza (pe cineva).

a da in gropi expr. a fi foarte prost / imbecil.

a da in mangleala expr. (intl.) a schimba subiectul discutziei.

a da in particular expr. (detz.) a actziona dupa bunul plac incalcand restrictziile shi regulamentele.

a da in parg expr. (er. d. barbatzi) a avea o erectzie.

a da in primire expr. 1. (d. motoare aparate etc.) a se defecta iremediabil. 2. (d. oameni) a muri. 3. (detz.) a denuntza pe cineva care a comis o abatere disciplinara in penitenciar.

a da jet expr. (detz.) a denuntza a informa.

a da la boboci / la ratze expr. a vomita a varsa.

a da la buci expr. (obs. d. barbatzi) a avea un contact sexual cu o femeie sau cu un barbat.

a da la gioale expr. (in fotbal) a faulta a lovi picioarele adversarului.

a da la intors expr. (detz.) 1. a schimba subiectul discutziei. 2. a face tot posibilul pentru a schimba parerea cuiva despre un detzinut.

a da la Maica Precista expr. (intl.) a trimite la inchisoare.

a da la moloz expr. (detz.) a repartiza (un detzinut) intro colonie de munca.

a da la oglinzi expr. (intl.) a lovi (pe cineva) peste ochi.

a da la peshte expr. 1. (d. barbatzi) a acosta o femeie. 2. (mar.) a vomita.

a da la pipi expr. (obs. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a da la sare expr. (intl. inv.) a trimite (un detzinut) la ocna.

a da la spate expr. a fura.

a da la vasle expr. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a da limbi expr. (obs.) 1. a practica cunilitzia sau anilitzia. 2. a lingushi a maguli a flata.

a da lupte grele expr. (glum.) a avea mai multe contacte sexuale consecutive.

a da mana cu primarul expr. (adol.) a urina.

a da naibii / la naiba expr. a nu se mai interesa (de cineva / de ceva).

a da nana expr. a bate un copil mic.

a da nas in nas cu cineva expr. a se intalni cu cineva in mod neashteptat.

a da o boaba expr. (sport) a inscrie un gol.

a da o duma expr. (adol.) 1. a prelua un citat sau o poanta de la altcineva shi a o prezenta drept originala. 2. a face o gluma proasta.

a da o gheara expr. (intl.) a juca barbut.

a da o raita expr. 1. a face o plimbare. 2. a face o vizita scurta.

a da o ratare / un tzar expr. (adol.) a apela scurt pe cineva de pe un telefon mobil fara ai lasa timp persoanei respective sa raspunda.

a da ochii in gene expr. a atzipi a adormi.

a da ortul popii expr. a muri.

a da papucii (cuiva) expr. 1. a obliga (pe cineva) sa plece; a alunga (pe cineva). 2. a se despartzi (de iubita / iubit).

a da pashaportul expr. 1. v. a da papucii. 2. a concedia.

a da pe cineva cu... expr. (intl.) a condamna pe cineva la...

a da pe garla expr. a risipi (ceva) a ramane pagubit (cu ceva).