14 definitzii pentru zori (grabi)
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ZORÍ2 zoresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A lucra cu graba febril; a da zor a se grabi. ♦ A merge iute a iutzi pasul a se grabi (sa ajunga undeva). 2. Intranz. A insista pentru grabirea unei actziuni. 3. Tranz. A imboldi a indemna a constrange (pe cineva) sa faca (ceva). ♦ (Rar) A sustzine ceva in mod staruitor ai da zor cu ceva. Din zor1.
ZORÍ2 zoresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A lucra cu graba febril; a da zor a se grabi. ♦ A merge iute a iutzi pasul a se grabi (sa ajunga undeva). 2. Intranz. A insista pentru grabirea unei actziuni. 3. Tranz. A imboldi a indemna a constrange (pe cineva) sa faca (ceva). ♦ (Rar) A sustzine ceva in mod staruitor ai da zor cu ceva. Din zor1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
zori2 [At: MESHT. MOSH. 34/17 / Pzi: ~resc / E: zor1] 1 vt (C. i. fiintze mai ales oameni) A indemna. 2 vt (Pex; c. i. oameni) A constrange sa actzioneze in graba Si: a grabi a presa. 34 vtrf (Rar; c. i. actziuni) A grabi (6). 56 vir A lucra febril Si: a se grabi (7) a (se) iutzi (liv) a (se) alerta (pop) a(i) (sau ashi) da zor a (se) sili (ivp) a (se) pripi (irg) a (se) pazi a spori a (se) steji (inv) a (se) cuprinde a (se) sargui (reg) a (se) purta a (se) sprinteni. 78 vir (Pex) A fi nerabdator. 9 vi A merge iute Si: a se grabi (3) a se precipita. 10 vtf (Rar; c. i. vehicule) A face sa se deplaseze mai repede. 11 vi A insista pentru grabirea unei actziuni. 12 vi (Rar) A sustzine ceva in mod staruitor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zori2 vb. IV. 1 intr. refl. A lucra a executa ceva cu mare graba shi silintza. Trebuie sa zoritzi. Timpul nu ashteapta (STANCU). ♦ (intr.) A merge iute a iutzi pasul a se grabi (sa ajunga undeva). Din urma zoreau calaretzii cu jungherele trase (SADOV.). 2 intr. A insista sa se faca ceva in graba. Sfetnicul umbla... zorind sa se faca mai curind nunta (ISP.). 3 tr. (compl. indica fiintze mai ales oameni) A indemna a incuraja sau ext. a constringe a sili sa faca (ceva). Il zorea clipind suparat din ochi (POPOV.). • prez.ind. esc. /zor1 + i.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
zori1 s.m.pl. (de obicei art.) 1 (adesea determ.prin „de zi” „de ziua” „zilei”) Lumina care apare pe cer inainte de rasaritul soarelui; timp al zilei la rasaritul soarelui; faptul zilei; aurora. Buna dimineatza proaspetzi zori de zi (LAB.). ◊ Revarsatul zorilor sau revarsat de zori v. revarsat. Steaua zorilor v. stea. ◊ Loc.adv. In zori sau in zori de zi (ori de ziua) sau pinan zori din zori in zorii zilei in zorii zorilor in (ori la) revarsatul zorilor sau (odata) cu zorile = disdedimineatza. Din zori shi pinan seara (ori noapte) = toata ziua; fara incetare neintrerupt continuu. Din zori in zori = ziua shi noaptea tot timpul; totdeauna mereu. ◊ Expr. A se (re)varsa (sau a se crapa a se ivi a se zari a miji) zorile (ori zorii zori de zi zori de ziua) sau a da in fapt (ori a se crapa a se revarsa a se anuntza) de zori = a aparea zorile a incepe sa se faca ziua sa se lumineze. Pina sau revarsat zorile mam framintat cu gindul fel shi chip (CR.). A se ingina zorile (sau zorii) v. ingina. ◊ Fig. (sugereaza de obicei ideea de inceput promitzator al unui proces al unui fenomen de perspectiva favorabila imediata pentru ceva etc.) Innegritam multe pagini: SHale cartzii shale vietzii Chiar din zorii tineretzii (EMIN.). 2 (art.) Numele unui dans popular care se joaca la nunta. ♦ Melodie dupa care se executa acest dans. ♦ Ext. Melodie care se cinta miresei la uncrop. 3 (reg.; art.; shi cintecul zorilor strigatul sau strigarea zorilor zorile mortului zorile de groapa) Numele unui bocet care se cinta mai ales la moartea unei persoane tinere. • /<sl. veche зорꙗ gen. pl. al lui зорн.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de claudiad
- actziuni
ZORÍ2 zoresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A lucra cu graba mare a se grabi a da zor. Asha zorim tovarasheshte Umar la umar tot mai tari. DESHLIU M. 21. Trebuie sa zoritzi. Timpul nu ashteapta. Daca griul nu e secerat la timp se scutura. STANCU D. 104. Ma zoresc sa scriu degraba... Pentru ce nu shtiu nici eu. MACEDONSKI O. I 112. ◊ Fig. Mia placut in jurul meu Sa vad flacai pe batatura SHi cobza cu isonun gura Sami zornaie zorind mereu. COSHBUC P. I 198. ◊ Tranz. Manolencepea Sforilentindea Lucrul cami zorea Zidul cami zidea. TEODORESCU P. P. 462. ♦ A se grabi (sa ajunga undeva); a merge iute a iutzi pashii. Prin umezeala care strabatea pina la oase muncitorii zgribulitzi cu gulerele ridicate cu pumnii strinshi in fundul buzunarelor zoreau somnoroshi sa ajunga la locul de adunare. BART E. 288. Spre albele ziduri aleargaalearga... SHi tot catre ele sajunga zoreshte MACEDONSKI O. I 147. Pasha mai tare zoreshte: Cu scarilen coapse fugarushi loveshte SHi gitul il bate cu pumniiamindoi. COSHBUC P. I 206. ◊ Tranz. Stroe Vardaru zori pashii. C. PETRESCU A. R. 6. 2. Intranz. A insista pentru grabirea unei actziuni. A zorit sa plecam. GALACTION O. I 209. Singur el a tot zorit Sashi bage capun foc Somoare pun flacau la joc. COSHBUC P. I 229. Sfetnicul umbla zorind sa se faca mai curind nunta. ISPIRESCU L. 227. 3. Tranz. A imboldi a indemna; a sili. Nitamnisam sa iscat o cotiuga... zorita din stinga tzishnind de pe o ulitza ingusta. C. PETRESCU A. R. 18. Primarul Pravila zelos shi infrigurat zorise lumea sa se adune parcar fi izbucnit pirjolul. REBREANU R. II 81. Spiridon iese incet in dreapta numarind gologanii; Rica il zoreshte de la spate. CARAGIALE O. I 80. ♦ A da viteza unui autovehicul. Pe drum zorita de Bunea mashinutza reintra in aceeashi fuga. MIHALE O. 524. ♦ A sustzine ceva cu staruintza ai da zor cu ceva. Dear fi legen tzara Sa popim pe totzi aceia Cari fac vinului ocara SHi zoresc cai om nebun Cine creden hori shin fete Eu pe cinstea mea va spun... Nici de dascal nash fi bun. COSHBUC P. I 204.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ZORÍ2 zoresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A lucra cu graba cu repeziciune; a da zor a se grabi. ♦ A merge iute a iutzi pashii a se grabi sa ajunga undeva. 2. Intranz. A insista pentru grabirea unei actziuni. 3. Tranz. A constrange a sili a imboldi a indemna (pe cineva) sa faca (ceva). ♦ (Rar) A sustzine ceva in mod staruitor ai da zor cu ceva. Din zor2.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
A ZORÍ ~ésc 1. intranz. 1) A lucra cu graba; a se grabi. 2) A merge repede. 2. tranz. 1) (actziuni procese etc.) A face sa se desfashoare intrun ritm mai rapid (uneori nejustificat); a grabi; a pripi; a precipita; a accelera; a urgenta. 2) (persoane) A fortza sa actzioneze (mai repede). 3) rar A sustzine staruitor. 4) (persoane) A sili printro presiune permanenta shi indelungata (sa actzioneze intrun anumit fel); a presa. /Din zor
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
zorì v. 1. a da zor; 2. a se grabi foarte a se sili din rasputeri.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ziori2 v vz zori3
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
1) zorésc v. tr. (d. zor). Grabesc fac sa lucreze maĭ rapede: maĭ incet k nu te zoreshte nimenea! Grabesc ĭutzesc: a zori lucru. V. refl. Nu te zori! V. intr. Ma grabesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
zorí2 (a ~) (a grabi) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zorésc imperf. 3 sg. zoreá; conj. prez. 3 sa zoreásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
zori (a da zor) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zorésc imperf. 3 sg. zoreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. zoreásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ZORÍ vb. 1. a (se) grabi a (se) iutzi (livr.) a (se) alerta (inv. shi pop.) a (se) pripi a (se) sili. (Se ~ sa ajunga la timp.) 2. a (se) grabi a (se) precipita. (Nu e nevoie sa va ~.) 3. a grabi (fig.) a presa. (Timpul ne ~.) 4. a se grabi (grecism inv.) a proftaxi. (Se ~ a trimite mandatul.) 5. a accelera a grabi a iutzi a urgenta (astazi rar) a pripi. (A ~ incheierea unei actziuni.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ZORI vb. 1. a (se) grabi a (se) iutzi (livr.) a (se) alerta (inv. shi pop.) a (se) pripi a (se) sili (inv. shi reg.) a (se) pazi a spori a (se) steji (reg.) a (se) purta (inv.) a (se) curinda a (se) sirgui a (se) sprinteni. (Se ~ sa ajunga la timp.) 2. a (se) grabi a (se) precipita. (Nu e nevoie sa va ~.) 3. a grabi (fig.) a presa. (Timpul ne ~.) 4. a se grabi (grecism inv.) a proftaxi. (Se ~ a trimite mandatul.) 5. a accelera a grabi a iutzi a urgenta (astazi rar) a pripi. (A ~ incheierea unei operatzii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
zori, zorescverb
- 1. A lucra cu graba febril; a da zor a se grabi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Asha zorim tovarasheshte Umar la umar tot mai tari. DESHLIU M. 21. DLRLC
- Trebuie sa zoritzi. Timpul nu ashteapta. Daca griul nu e secerat la timp se scutura. STANCU D. 104. DLRLC
- Ma zoresc sa scriu degraba... Pentru ce nu shtiu nici eu. MACEDONSKI O. I 112. DLRLC
- Mia placut in jurul meu Sa vad flacai pe batatura SHi cobza cu isonun gura Sami zornaie zorind mereu. COSHBUC P. I 198. DLRLC
- Manolencepea Sforilentindea Lucrul cami zorea Zidul cami zidea. TEODORESCU P. P. 462. DLRLC
- 1.1. A merge iute a iutzi pasul a se grabi (sa ajunga undeva). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Prin umezeala care strabatea pina la oase muncitorii zgribulitzi cu gulerele ridicate cu pumnii strinshi in fundul buzunarelor zoreau somnoroshi sa ajunga la locul de adunare. BART E. 288. DLRLC
- Spre albele ziduri aleargaalearga... SHi tot catre ele sajunga zoreshte MACEDONSKI O. I 147. DLRLC
- Pasha mai tare zoreshte: Cu scarilen coapse fugarushi loveshte SHi gitul il bate cu pumniiamindoi. COSHBUC P. I 206. DLRLC
- Stroe Vardaru zori pashii. C. PETRESCU A. R. 6. DLRLC
-
-
- 2. A insista pentru grabirea unei actziuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A zorit sa plecam. GALACTION O. I 209. DLRLC
- Singur el a tot zorit Sashi bage capun foc Somoare pun flacau la joc. COSHBUC P. I 229. DLRLC
- Sfetnicul umbla zorind sa se faca mai curind nunta. ISPIRESCU L. 227. DLRLC
-
- 3. A imboldi a indemna a constrange (pe cineva) sa faca (ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Nitamnisam sa iscat o cotiuga... zorita din stinga tzishnind de pe o ulitza ingusta. C. PETRESCU A. R. 18. DLRLC
- Primarul Pravila zelos shi infrigurat zorise lumea sa se adune parcar fi izbucnit pirjolul. REBREANU R. II 81. DLRLC
- Spiridon iese incet in dreapta numarind gologanii; Rica il zoreshte de la spate. CARAGIALE O. I 80. DLRLC
- 3.1. A da viteza unui autovehicul. DLRLC
- Pe drum zorita de Bunea mashinutza reintra in aceeashi fuga. MIHALE O. 524. DLRLC
-
- 3.2. A sustzine ceva in mod staruitor ai da zor cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Dear fi legen tzara Sa popim pe totzi aceia Cari fac vinului ocara SHi zoresc cai om nebun Cine creden hori shin fete Eu pe cinstea mea va spun... Nici de dascal nash fi bun. COSHBUC P. I 204. DLRLC
-
-
etimologie:
- zor (1.) DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX