5 definitzii pentru urgentat

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

URGENTÁ urgentez vb. I. Tranz. A accelera a grabi mersul unei lucrari al unei actziuni rezolvarea unei probleme etc. Din urgent.

URGENTÁ vb. I. tr. A grabi a accelera mersul unei lucrari. [< urgent].

A URGENTÁ ~éz tranz. (actziuni procese) A face sa aiba loc sau sa se produca mai repede; a grabi; a accelera; a zori; a pripi; a precipita. /Din urgent

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

urgentá vb. ind. prez. 1 sg. urgentéz 3 sg. shi pl. urgenteáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: urgentat
urgentat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urgentat
  • urgentatul
  • urgentatu‑
  • urgentata
  • urgentata
plural
  • urgentatzi
  • urgentatzii
  • urgentate
  • urgentatele
genitiv-dativ singular
  • urgentat
  • urgentatului
  • urgentate
  • urgentatei
plural
  • urgentatzi
  • urgentatzilor
  • urgentate
  • urgentatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

urgenta, urgentezverb

  • 1. A face k o actziune sa se savarsheasca mai repede. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cind iarna bate la usha trebuie urgentate masurile in vederea pregatirii intreprinderilor. SCINTEIA 1953 nr. 2795. DLRLC
etimologie:
  • urgent DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.