15 definitzii pentru sili

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SILÍ silesc vb. IV. 1. Tranz. A obliga (prin violentza) pe cineva sa faca ceva; a constrange a fortza. ♦ A determina a convinge a indupleca. 2. Intranz. shi refl. A da zor a se grabi. ◊ Tranz. fact. Incepu sa sileasca vitele. 3. Refl. shi intranz. Ashi da toata osteneala a depune eforturi a se stradui (pentru a realiza ceva). ◊ Expr. (Refl.; reg.) A se sili intro parere = a se gandi in mod permanent la ceva. Din sl. siliti.

SILÍ silesc vb. IV. 1. Tranz. A obliga (prin violentza) pe cineva sa faca ceva; a constrange a fortza. ♦ A determina a convinge a indupleca. 2. Intranz. shi refl. A da zor a se grabi. ◊ Tranz. fact. Incepu sa sileasca vitele. 3. Refl. shi intranz. Ashi da toata osteneala a depune eforturi a se stradui (pentru a realiza ceva). ◊ Expr. (Refl.; reg.) A se sili intro parere = a se gandi in mod permanent la ceva. Din sl. siliti.

sili [At: CORESI EV. 190 / V: (ivt) sali / Pzi: ~lesc / E: vsl силити] 1 vt (C. i. fiintze) A determina prin fortza sa actzioneze intrun anumit fel care este impotriva vointzei subiectului actziunii Si: a constrange a fortza a nevoi a obliga a osandi a presa (liv) a violenta (pop) a silnici (1) (ivr) a strange (inv) a asupri a necesita (reg) a serti. 2 vt (C. i. fapte fenomene actziuni etc.) A orienta catre o anumita desfashurare. 3 vt (Inv; c. i. femei) A silui (3). 45 vr shi (ivp) vi A depune eforturi deosebite (fizice intelectuale etc.) pentru a realiza ceva Si: (ivp) a se canoni a se cazni a se chinui a se fortza a se framanta a se munci a se necaji a se stradui a se trudi a se zbate a se zbuciuma a se osteni (pop) a se sargui (pfm) a se sfortza (1) (inv) a se invalui a se nasli a se osardui a se silui (2) a se volnici (reg) a se sarmului a se stradanui a se verpeli. 67 vri (Inv; ie) A (se) ~ la drum A merge repede. 8 vi (Reg) A munci. 9 vr (Reg) A se screme. 1011 vri (Pop) A se grabi. 12 vi (Reg; if sali) A sarbatori ziua de lasatul secului (prin strigaturi shi diferite ritualuri). 13 vr (Ivr; d. bauturi) Ashi grabi procesul de alcoolizare. 14 vi (Reg; d. cereale) A se coace mai mult decat trebuie. 15 vt (Reg; c. i. cereale) A face sa se coaca mai devreme decat trebuie.

SILÍ silesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la oameni sau animale) A obliga sa faca ceva; a constringe a fortza. Aceasta din urma imprejurare ma silit sami parasesc neamurile shi locul de nashtere mai curind decit ash fi gindit. GALACTION O. I 76. Cind insa o sili... k sa se cunune cu el ea i zise:... eu nu ma pot marita pina nu mi so aduce herghelia de iepe cu armasarul ei cu tot. ISPIRESCU L. 26. K sa numi prapadeasca toata imparatzia am fost silit sa stau lanvoiala. EMINESCU N. 7. ◊ (Cu privire la propria persoana) Ishi sileau trupul sa inainteze mereu sashi croiasca drum prin stratul gros shi alb de zapada. DUMITRIU N. 212. Navea destula vointza k sashi sileasca picioarele innebunite sa se opreasca. id. ib. 218. Oricit ash voi sa fiu de nepartinitor suvenirea... ar sili imaginatzia mea sa galopeze fara voie. NEGRUZZI S. I 38. ♦ A determina a convinge a indupleca. Le silira cu vorbe blinde sa vie spre casa. DUMITRIU N. 155. 2. Intranz. shi refl. A da zor a se zori a se grabi. Inca pe cale fiind shi silind sa ajunga calul zise fetei... Eu sint batrin... Ia pe fratele meu GalbendeSoare shi fa calatoria mai departe cu el. ISPIRESCU L. 21. Murgul... din gurai zicea: Stapine stapine... Scoala shi sileshte de ma potcoveshte De mampodobeshte. TEODORESCU P. P. 686. Copilitza cu parintzi Nu sili sa te maritzi. JARNÍKBIRSEANU D. 278. Voi meshteri mari Calfe shi zidari Curind va silitzi Lucrul del pornitzi. ALECSANDRI P. P. 187. ◊ (Urmat de determinarea «la drum») Silira la drum shi in sfirshit ajunsera... la un loc anume Iascea. BALCESCU O. II 281. ♦ Tranz. A indemna a imboldi (la o sfortzare deosebita). Cirja se sui in car pe ceglau shi incepu sa sileasca vitele. DAN U. 277. Boul cu incetul departe merge; del sileshti sa poticneshte. La TDRG. 3. Refl. shi (rar) intranz. Ashi da toata osteneala a se stradui (muncind din greu). Taie nishte claponi shi nishte gishte... shi vezi de te sileshte aratate meshter k uite avem oaspetzi. SADOVEANU O. I 44. Bine atzi venit boieri! zise... silinduse a zimbi. NEGRUZZI S. I 138. Fosta taica bautor SHa ramas la birt dator; Eu silind sa ma platesc Mai tare mandatoresc. JARNÍKBIRSEANU D. 460.

A SILÍ ~ésc tranz. (fiintze) A pune cu fortza (sa faca ceva); a fortza; a constrange; a obliga; a impune. /<sl. siliti

A SE SILÍ ma ~ésc intranz. 1) pop. A actziona intrun tempo mai rapid; a se grabi. 2) A depune un efort maxim; a actziona din rasputeri; a se fortza. /<sl. siliti

silì v. 1. a fortza: sileshtel sa plece; 2. a cauta din rasputeri: sa silit sa ajunga acolo; 3. a fi silitor: shcolarilor silitziva! [V. sila].

silésc v. tr. (vsl. siliti a sili d. sila putere. V. sila silnic siluĭesc). Costring fortzez fac sa execute cu sila: la silit sa plece. Grabesc: nu silitzĭ copiiĭ. V. intr. Ma silesc: silea sa ajunga acasa. V. refl. Ma sfortzez tind din toate puterile: s’a silit sa ajunga acasa maĭ curind Is silitor Is harnic: elevu se sileshte sa invetze se sileshte la carte.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

silí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. silésc imperf. 3 sg. sileá; conj. prez. 3 sa sileásca

silí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. silésc imperf. 3 sg. sileá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sileásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SILÍ vb. 1. v. constrange. 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna a constrange a fortza a obliga a osandi. (Ma ~ la inactivitate.) 5. v. reduce. 6. v. fortza. 7. a se canoni a se cazni a se chinui a se fortza a se framanta a se munci a se necaji a se osteni a se sfortza a se stradui a se trudi a se zbate a se zbuciuma (inv. shi pop.) a (se) nevoi (pop.) a se sargui (reg.) a se verpeli (Mold.) a se stradanui (inv.) a se invalui a nasli a (se) osardnici a (se) osardui a se volnici (fig.) a se sfarama. (Se ~ sa rezolve problema.) 8. a (se) lupta a se sfortza a se stradui. (Se ~ sa impiedice raul.) 9. a cauta a incerca a se stradui (pop.) a cerca a se munci a se osteni a se trudi. (~te sa fii amabil.) 10. a se fortza a incerca a se sfortza a se stradui. (Se ~ sai cashtige bunavointza.)

SILÍ vb. v. asupri batjocori exploata grabi iutzi impila impovara napastui necinsti oprima oropsi persecuta prigoni silui tiraniza urgisi viola zori.

sili vb. v. ASUPRI. BATJOCORI. EXPLOATA. GRABI. IUTZI. IMPILA. IMPOVARA. NAPASTUI. NECINSTI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. SILUI. TIRANIZA. URGISI. VIOLA. ZORI.

SILI vb. 1. a constringe a face a fortza a obliga (livr.) a soma a violenta (pop.) a silnici (inv. shi reg.) a stringe (prin Ban.) a tipi (inv.) a asupri a indemna a necesita a pripi a silui a strimtora (fig.) a presa. (La ~ sa vorbeasca.) 2. a constringe a fortza a nevoi a obliga. (Este ~ sa...) 3. a constringe a fortza a obliga a supune. (A fost ~ ani intregi la un regim alimentar sever.) 4. a condamna a constringe a fortza a obliga a osindi. (Ma ~ la inactivitate.) 5. a constringe a obliga a reduce. (La ~ la tacere.) 6. a fortza. (Nu ~ piciorul.) 7. a se canoni a se cazni a se chinui a se fortza a se framinta a se munci a se necaji a se osteni a se sfortza a se stradui a se trudi a se zbate a se zbuciuma (inv. shi pop.) a (se) nevoi (pop.) a se sirgui (reg.) a se verpeli (Mold.) a se stradanui (inv.) a se invalui a nasli a (se) osirdnici a (se) osirdui a se volnici (fig.) a se sfarima. (Se ~ k sa rezolve problema.) 8. a (se) lupta a se sfortza a se stradui. (Se ~ sa impiedice raul.) 9. a cauta a incerca a se stradui (pop.) a cerca a se munci a se osteni a se trudi. (~te sa fii amabil.) 10. a incerca a se sfortza a se stradui. (Se ~ sai cishtige bunavointza.)

Intrare: sili
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sili
  • silire
  • silit
  • silitu‑
  • silind
  • silindu‑
singular plural
  • sileshte
  • silitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • silesc
(sa)
  • silesc
  • sileam
  • silii
  • silisem
a II-a (tu)
  • sileshti
(sa)
  • sileshti
  • sileai
  • silishi
  • siliseshi
a III-a (el, ea)
  • sileshte
(sa)
  • sileasca
  • silea
  • sili
  • silise
plural I (noi)
  • silim
(sa)
  • silim
  • sileam
  • siliram
  • siliseram
  • silisem
a II-a (voi)
  • silitzi
(sa)
  • silitzi
  • sileatzi
  • siliratzi
  • siliseratzi
  • silisetzi
a III-a (ei, ele)
  • silesc
(sa)
  • sileasca
  • sileau
  • silira
  • silisera
sali
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sili, silescverb

  • 1. tranzitiv A obliga (prin violentza) pe cineva sa faca ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aceasta din urma imprejurare ma silit sami parasesc neamurile shi locul de nashtere mai curind decit ash fi gindit. GALACTION O. I 76. DLRLC
    • format_quote Cind insa o sili... k sa se cunune cu el ea i zise:... eu nu ma pot marita pina nu mi so aduce herghelia de iepe cu armasarul ei cu tot. ISPIRESCU L. 26. DLRLC
    • format_quote K sa numi prapadeasca toata imparatzia am fost silit sa stau lanvoiala. EMINESCU N. 7. DLRLC
    • format_quote Ishi sileau trupul sa inainteze mereu sashi croiasca drum prin stratul gros shi alb de zapada. DUMITRIU N. 212. DLRLC
    • format_quote Navea destula vointza k sashi sileasca picioarele innebunite sa se opreasca. DUMITRIU N. 218. DLRLC
    • format_quote Oricit ash voi sa fiu de nepartinitor suvenirea... ar sili imaginatzia mea sa galopeze fara voie. NEGRUZZI S. I 38. DLRLC
    • 1.1. Convinge, determina, indupleca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Le silira cu vorbe blinde sa vie spre casa. DUMITRIU N. 155. DLRLC
  • 2. intranzitiv reflexiv A da zor a se grabi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: grabi zori
    • format_quote Inca pe cale fiind shi silind sa ajunga calul zise fetei... Eu sint batrin... Ia pe fratele meu GalbendeSoare shi fa calatoria mai departe cu el. ISPIRESCU L. 21. DLRLC
    • format_quote Murgul... din gurai zicea: Stapine stapine... Scoala shi sileshte de ma potcoveshte De mampodobeshte. TEODORESCU P. P. 686. DLRLC
    • format_quote Copilitza cu parintzi Nu sili sa te maritzi. JARNÍKBIRSEANU D. 278. DLRLC
    • format_quote Voi meshteri mari Calfe shi zidari Curind va silitzi Lucrul del pornitzi. ALECSANDRI P. P. 187. DLRLC
    • format_quote Silira la drum shi in sfirshit ajunsera... la un loc anume Iascea. BALCESCU O. II 281. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A indemna a imboldi (la o sfortzare deosebita). DLRLC
      • format_quote Cirja se sui in car pe ceglau shi incepu sa sileasca vitele. DAN U. 277. DLRLC
      • format_quote Boul cu incetul departe merge; del sileshti sa poticneshte. La TDRG. DLRLC
  • 3. reflexiv intranzitiv Ashi da toata osteneala a depune eforturi a se stradui (pentru a realiza ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stradui
    • format_quote Taie nishte claponi shi nishte gishte... shi vezi de te sileshte aratate meshter k uite avem oaspetzi. SADOVEANU O. I 44. DLRLC
    • format_quote Bine atzi venit boieri! zise... silinduse a zimbi. NEGRUZZI S. I 138. DLRLC
    • format_quote Fosta taica bautor SHa ramas la birt dator; Eu silind sa ma platesc Mai tare mandatoresc. JARNÍKBIRSEANU D. 460. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv regional A se sili intro parere = a se gandi in mod permanent la ceva. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.