determina vt [At: CALENDARIU (1794) 38/29 / Pzi: ~érmin (inv) ~néz / E: fr déterminer lat determinare] 1 A arata in mod sigur shi categoric ceva sau pe cineva Si: a identifica. 2 A fixa (cu precizie) o data un termen etc. Si: a hotari a stabili. 3 (Pex) A defini. 4 (D. cuvinte propozitzii sau categorii sintactice) A preciza sensul (lexical sau gramatical) al unui cuvant sau al unei propozitzii. 5 (Spc) A preciza insushirile unui corp ale unui fenomen caracteristicile unei plante (in vederea identificarii sau a repartizarii acestora in categorii). 6 (Pex) A cunoashte. 7 (C.i. oameni) A face k cineva sa ia o anumita decizie pozitzie atitudine etc. Si: a convinge. 8 (C.i. fapte fenomene situatzii etc.) A servi drept cauza pentru aparitzia sau dezvoltarea unui fapt a unui fenomen Si: a cauza a conditziona a genera a produce. 9 (Pex) A avea k rezultat. 10 (Rar) A predestina. 11 (Spc) A deduce pe baza anumitor date Si: a calcula.

DETERMINÁ detérmin vb. I. Tranz. 1. A conditziona in mod necesar a servi drept cauza pentru aparitzia sau dezvoltarea unui fapt a unui fenomen; a cauza a pricinui a produce. Nu exista domeniu al shtiintzei literaturii shi artei noastre unde cunoashterea experientzei sovietice sa nu determine un puternic avint realizari shtiintzifice shi artistice de seama succese in lupta impotriva influentzelor putredei ideologii burgheze in cultura shtiintza shi arta. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 331 1/2. Fortzele shi relatziile de productzie determina caracterul orinduirilor shi succesiunea lor. IST. R.P.R. 8. 2. A fixa (cu precizie) a hotari a stabili (o data un termen etc.); a preciza a lamuri. [SHeful justitziei] determina shi ziua infatzisharii pricinei. GHICA S. 587. ◊ Refl. pas. O lumina nu poate indica o pozitzie de vreme ce nu i se poate determina locul. CAMIL PETRESCU U. N. 389. ♦ A preciza insushirile unui corp ale unei plante ale unui fenomen (in vederea repartizarii acestora in categorii). A determina o planta. A determina o roca. A calcula a deduce (pe baza unor anumite date). A determina un unghi. A determina caldura specifica a unui lichid. A determina pozitzia unui avion. 3. A face (pe cineva) sa ia o hotarire; a decide a convinge. Timotin... a reushit cu greu sa determine pe doamna sa vina in odaia de primire. IBRAILEANU A. 130. ◊ Refl. Trebuie sa se cunoasca cineva pina a nu se determina ashi lega soarta. NEGRUZZI S. III 59. 4. (Despre un cuvint sau o propozitzie) A preciza sensul unui cuvint sau al unei propozitzii. Adverbele determina verbele care le insotzesc.

DETERMINÁ vb. I. tr. 1. A fi cauza imediata a unui fenomen sau proces a unui lucru; a conditziona a cauza. 2. A stabili cu precizie; a lamuri a preciza. ♦ A deduce; a calcula (pe baza unor date anumite). 3. A hotari la ceva a convinge a decide (pe cineva). 4. A preciza a lamuri sau a restrange sensul unui cuvant al unei propozitzii. [P.i. detérmin shi determín. / < fr. déterminer it. lat. determinare].

DETERMINÁ vb. tr. 1. a fi cauza imediata a unui fapt fenomen sau proces; a conditziona a cauza. 2. a stabili cu precizie (o data un termen). ◊ a calcula (pe baza unor date). 3. a convinge a decide la ceva. 4. a preciza a lamuri sau a restrange sensul unui cuvant al unei propozitzii. 5. (mat. fiz.) a afla valoarea unei marimi; a masura. (< fr. déterminer lat. determinare)

A DETERMINÁ detérmin tranz. 1) A face sa se produca in mod necesar; a provoca; a genera. 2) (timp date termene etc.) A fixa printro intzelegere prealabila; a stabili; a hotari. 3) (corpuri plante etc.) A stabili (pe baza trasaturilor specifice) k apartzinand la o clasa sau la o specie; a identifica. 4) A stabili cu exactitate; a preciza; a defini; a delimita. ~ sensul unui cuvant. 5) (cuvinte propozitzii) A preciza in calitate de determinativ; a explica. 6) A face sa ia o decizie; a hotari; a decide. /<fr. déterminer lat. determinare

determinà v. 1. a hotari a indica intr’un mod precis: a determina o distantza; 2. a cauza a produce: caderea a determinat moartea; 3. a face sa iea o rezolutziune: l’am determinat sa plece.

*detérmin á v. tr. (lat. détermino are. V. termin tzarm). Arat precis: a determina o distantza. Hotarasc decid fac sa: acest eveniment m’a determinat sa plec. Precizez intzelesu unuĭ cuvint limitez hotarasc: „trist” e cind din intimplare „tragic” cind e rezultatu caracteruluĭ unuĭ eroŭ din drama. Cauzez produc: a determina succesu uneĭ bataliĭ.

determiná (a ~) vb. ind. prez. 3 detérmina

determiná vb. ind. prez. 1 sg. detérmin 3 sg. shi pl. detérmina

DETERMINÁ vb. 1. v. starni. 2. v. provoca. 3. v. impulsiona. 4. v. conditziona. 5. v. decide. 6. v. decide. 7. v. calcula. 8. a defini a preciza a stabili (inv.) a margini a raspica. (A ~ proprietatzile metalelor.) 9. v. stabili. 10. a fixa a hotari a preciza a stabili a statornici (inv.) a defige a insemna a statori. (Au ~ un nou termen pentru...) 11. v. complini.

DETERMINA vb. 1. a cauza a declansha a dezlantzui a genera a isca a nashte a pricinui a prilejui a produce a provoca a stirni (inv. shi reg.) a scorni (inv.) a pricini a prileji. (Atitudinea lui a ~ discutzii aprinse.) 2. a cauza a crea a da a face a pricinui a produce a provoca a stirni. (Injectzia ia ~ o senzatzie de inviorare.) 3. a imprima a impulsiona a impune. (A ~ unui mobil o mishcare.) 4. a conditziona. (Factori care ~ producerea fenomenului.) 5. a convinge a decide a face a hotari a indupleca (inv.) a indemna a pleca. (La ~ sa vina.) 6. a decide a hotari a stabili (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ in ultimele clipe.) 7. a calcula a fixa a masura a stabili. (A ~ valoarea unor parametri.) 8. a defini a preciza a stabili (inv.) a margini a raspica. (A ~ proprietatzile metalelor.) 9. a fixa a preciza a stabili a statornici. (Cum a ~ concentratzia vinului?) 10. a fixa a hotari a preciza a stabili a statornici (inv.) a defige a insemna a statori. (Au ~ un nou termen pentru...) 11. (GRAM.) a complini.