DECÍDE decid vb. III. 1. Intranz. shi refl. A lua o hotarare; a alege (intre mai multe posibilitatzi) a se fixa (in urma unei decizii). ♦ Tranz. A hotari a solutziona in mod definitiv. 2. Tranz. A determina a convinge a indupleca pe cineva sa faca ceva. Din fr. décider lat. decidere.

decide v [At: ASACHI S. L. II 11 / Pzi: ~id 3 shi (ivr) ~da / E: fr decider lat decidere] 12 vtr (D. oameni) A (se) hotari. 34 vtr A alege intre mai multe solutzii. 5 vt A solutziona in mod definitiv Si: a stabili. 6 vt A convinge pe cineva sa faca ceva.

DECÍDE decíd vb. III. 1. Intranz. shi refl. A lua o hotarare; a alege (intre mai multe alternative) a se fixa (intre mai multe posibilitatzi). ♦ Tranz. A hotari a solutziona in mod definitiv. 2. Tranz. A determina a convinge a indupleca pe cineva sa faca ceva. Din fr. décider lat. decidere.

DECÍDE decíd vb. III. 1. Intranz. shi refl. A lua o hotarire (intro chestiune indoielnica) a hotari (de obicei alegind intre mai multe posibilitatzi); a solutziona. A fost o intimplare in viatza mea care avea menirea sa decida intre cel mai mare bine shi cel mai mare rau. CAMIL PETRESCU T. II 324. Teai decis Costea? Nu e timp de pierdut. C. PETRESCU C. V. 328. Vom arata care ortografie mi se pare mai conforma cu limba noastra shi publicul literat va decide in omneputintza sa. NEGRUZZI S. I 341. ◊ Refl. impers. In beci... se decidea dupa lungi dezbateri transformarea mantalelor vechi in pantaloni noi pentru recrutzi. BRAESCU V. A. 155. ♦ Refl. pas. A ajunge la un capat la o incheiere decisiva. Razboaiele vechi se decideau intro zi in doua in trei. CAMIL PETRESCU U. N. 355. 2. Tranz. A determina a convinge a indupleca (pe cineva sa faca ceva). Intimplarea asta ma decis sa va scriu. Forme gramaticale: perf. s. decisei part. decis.

DECÍDE vb. III. 1. intr. refl. A lua o hotarare; a solutziona. 2. tr. A determina a hotari a convinge (pe cineva la ceva). [P.i. decíd. / < lat. decidere fr. décider].

DECÍDE vb. I. tr. refl. a lua o hotarare (alegand intre mai multe posibilitatzi). II. tr. 1. a hotari a dispune a da o decizie. 2. a determina a convinge pe cineva sa faca ceva. (< fr. décider lat. decidere)

A DECÍDE decíd tranz. 1) (persoane) A face sa se decida. 2) (despre persoane) A alege cu fermitate; a hotari; a dispune. /<fr. décider lat. decidere

A SE DECÍDE ma decíd intranz. (despre persoane) A lua o decizie; a se hotari. /<fr. décider lat. decidere

decide v. 1. a hotari a rosti o judecata definitiva asupra unui lucru indoielnic sau contestat: a decide o chestiune; 2. a determina; asta m’a decis sa plec; 3. a lua o deciziune: decidete.

*decíd cis a cíde v. tr. (lat. decidere d. caedere a taĭa. Cp. cu fr. trancher „a taĭa” shi „a decide”. V. ucid). Hotarasc pronuntz o hotarire definitiva: a decide un deferend o chestiune. Determin: asta la decis sa plece. V. intr. Dispun in calitate de stapin: a decide de pace orĭ de razboĭ. V. refl. M’am decis sa plec.

decíde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. decíd 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sa decída; ger. decizand; part. decís

decíde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. decid 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sg. shi pl. decída; ger. decizand; part. decís

DECÍDE vb. 1. v. ordona. 2. v. convinge. 3. a determina a hotari a stabili (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ in ultimele secunde.) 4. v. alege. 5. v. opta.

DECIDE vb. 1. a comanda a dispune a fixa a hotari a ordona a porunci a stabili a statornici (rar) a prescrie (inv. shi pop.) a orindui a rindui (pop.) a soroci (prin Ban. shi Transilv.) a priti (inv.) a invatza a judeca a poveli. (A ~ sa se faca astfel...) 2. a convinge a determina a face a hotari a indupleca (inv.) a indemna a pleca. (La ~ sa vina pina aici.) 3. determina a hotari a stabili (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ in ultimele secunde.) 4. a (se) alege a (se) fixa a (se) hotari a se stabili (pop.) a (se) indemna (inv.) a se rezolva (fig. in Mold. shi Transilv.) a (se) cumpani. (Ei ai ~?; in sfirshit sa ~.)

decíde (d ís) vb. A hotari. Fr. décider. Der. decis adj.; indecis (var. nedecis) adj.; decizi(un)e s. f. din fr. décision; indeciziune s. f.; decisiv adj.; decizoriu adj. din fr. décisoire.