ALÉGE alég vb. III. 1. Tranz. A prefera ceva sau pe cineva; ashi fixa preferintzele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. Tranz. (Pop.) A deosebi dintre altzii a recunoashte dintre mai multzi; a distinge. 4. Tranz. shi refl. A (se) impartzi formand mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege carare = a despartzi parul in doua cu pieptenele. ♦ Refl. impers. (Reg.) A aparea clar limpede. 5. Tranz. A curatza prin selectzie. ♦ Fig. A intzelege clar spusele cuiva. 6. Refl. A ramane cu ceva de pe urma unei actziuni a unei imprejurari etc. 7. Refl. A ajunge intro anumita situatzie (rea). ◊ Expr. A se alege praf shi pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet a nu mai ramane nimic (din ceva). [Perf. s. alesei part. ales] Lat. allegere.

alege [At: COD. VOR. 3/12 / Pzi: aleg / Ps: alesei (ivp) alesh(u) / Par: ales / E: ml allegere ( = eligere)] (Construit adesea cu pp din dintre de la in intre de) 1 vt A separa ceva sau pe cineva dintre alte lucruri sau fiintze. 2 vt A despartzi ceva in doua sau in mai multe partzi. 3 vt (Ie) A ~ carare A despartzi parul in doua partzi cu pieptenele. 4 vt (Jur; inv; d. moshii) A hotarnici. 5 vr (D. fiintze) A se desprinde dintro multzime. 6 vr (Pop; ie) Alegete! Date in laturi! 78 vtr (D. fiintze) A (se) impartzi formand mai multe grupe. 9 vr (D. animale) A se razletzi. 10 vr (D. materii solide) A ieshi la suprafatza unui lichid (in urma unui proces chimic sau fizic). 1112 vtr (Pop) A (se) deosebi dintre altzii Si: a (se) distinge. 13 vt (Pop) A discerne. 14 vt (Pop) A intzelege. 15 vt (Pop; ie) Ai ~ cuiva ceva (din vorbe din raspuns etc.) A intzelege clar ce spune cineva. 16 vt (Iae) A sesiza intentziile cuiva. 17 vru (Inv; ie) A i se ~ cuiva ceva A intzelege ceva. 18 vi (inv; ie) A ~ de ceva A face deosebire intre diferite lucruri. 1920 vi (Iae) A vorbi (sau a scrie) deosebit despre ceva. 21 vt (D. tzesaturi) A tzese in (sau cu) flori ori desene (in diferite culori). 22 vt (D. boabele plantelor leguminoase semintze etc.) A curatza prin selectzie. 23 vt A cauta. 24 vt (Ie) A ~ pe (sau de pe) spranceana A selecta ce este mai bun mai valoros dintrun anumit punct de vedere. 25 vt (Ie) A ales pana a cules Se spune despre persoanele pretentzioase care se decid greu (in alegerea unui lucru) iar in final opteaza pentru o solutzie proasta. 26 vt A gasi. 27 vt (SHilv inv a ~ mai vartos sau pop a ~ mai bine) A prefera ceva sau pe cineva. 28 vt (SHal) A partini. 29 vt Ashi fixa preferintzele asupra unui fapt sau asupra unei persoane. 30 vt (Spc) A desemna pe cineva prin vot Si: a vota. 31 vrp (ifm) Ashi depune candidatura pentru a fi desemnat prin vot pentru o functzie (primar deputat etc.). 32 vt (Jur; inv) A decide. 33 vt (Pop; ie) Urma alege! in final se decid lucrurile. 34 vt (Iae) La final se va hotari cine a avut dreptate. 35 vt (Pop; ie) Clopotul ~ Averea unei persoane se va cunoashte dupa moartea acesteia. 36 vt (Inv; ie) A ~ intrun sfat A decide unanim. 37 vt (Inv; ie) A ~ cu sfatul sau ashi ~ sfat sa... A decide in urma unei consfatuiri. 38 vt (Inv; ie) A se ~ pricina asupra cuiva A face pe cineva responsabil vinovat de ceva. 39 vr A se hotari. 40 vr A se dezvalui. 41 vr A se termina intrun fel sau in altul. 42 vru A se ~ sa... A fi hotarat de soarta sa... Si: a fi menit sa... (pop) a fi ursit sa... 43 vru (Ivp; ie) A i se ~ cuiva (din doua una sau intrun fel sau altul sau la un fel) A se sfarshi intrun fel sau altul. 44 vru (Iae) A se decide ceva pentru cineva. 45 vrim (Ie) Aleagase! Fie ceo fi! 4647 vrim (Ie) A (nu) i se ~ cuiva de ceva A (nu) mai avea dispozitzia (vremea) sa... 48 vr (Ivp; ie) A se ~ cineva ceva A deveni. 49 vr (Ie; de obicei in constructzii interogative sau exclamative) A se ~ de (sau din) ceva sau cineva A ajunge intro anumita situatzie (rea). 50 vr (Ie) A nu se ~ nimic de ceva sau cineva A nu rezulta nimic. 51 vr (Ie) A se ~ praf shi pulbere (scrum cenusha) sau a se ~ praful de cineva (sau de ceva) A se distruge complet. 52 vr (Ie) A se ~ cu ceva (din...) A ramane cu ceva de pe urma unei actziuni a unei imprejurari etc. 53 vr (Iae) A profita de o ocazie.

ALÉGE alég vb. III. 1. Tranz. A prefera ceva sau pe cineva; ashi fixa preferintzele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. Tranz. (Pop.) A deosebi dintre altzii a recunoashte dintre mai multzi; a distinge. 4. Tranz. shi refl. A (se) impartzi formand mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege carare = a despartzi parul in doua cu pieptenele. ♦ Refl. impers. (Reg.) A aparea clar limpede. 5. Tranz. A curatza prin selectzie. ♦ Fig. A intzelege clar spusele cuiva. 6. Refl. A ramane cu ceva de pe urma unei actziuni a unei imprejurari etc. 7. Refl. A ajunge intro anumita situatzie (rea). ◊ Expr. A se alege praf shi pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet a nu mai ramane nimic (din ceva). [Perf. s. alesei part. ales] Lat. allegere (= eligere).

ALÉGE alég vb. III. 1. Tranz. A opta pentru unul sau mai multe obiecte fiintze situatzii sau solutzii care stau in fatza ashi fixa preferintza (dupa criterii obiective ori subiective). Scoase... o cutie de piele shi alese o tzigara. DUMITRIU B. F. 35. TZiam adus... un catzelandru care lam ales dintre puii de ast’ toamna ai Vidrei. SADOVEANU N. F. 14. Alegetzi: in sabii sa ne taiem in buzdugane sa ne lovim ori in lupta sa ne luptam? ISPIRESCU L. 42. ◊ Expr. A alege pe sprinceana v. sprinceana. A ales pina a cules = sa pacalit din dorintza de a apuca ceva mai bun. ♦ A decide a transha. (Absol. fig.) Numai sabia va alege. TEODORESCU P. P. 110. ◊ Expr. Urma alege = sfirshitul decide este hotaritor. Mam luat cu muntele pieptish Cu padurosul acesta... Rizi tu rizi... Dar urma va alege. BENIUC A. R. 22. Auzind Fatulbabei cuvintele fetei au chitit in sine: Bine bine! Om vedea! Urma va alege! SBIERA P. 142. ◊ Refl. impers. Eu am stat in preajma cancelariei k sa aflu ce salege cu tine. SADOVEANU N. F. 149. Astfel luai hotarirea sa ma astimpar locului pina se va alege la o parte. HOGASH M. N. 170. Ardemiteai codru des! Vad bine k sau ales Din tine sa nu mai ies! ALECSANDRI P. P. 252. 2. Tranz. A desemna (pe cineva) prin vot a vota; a delega (pentru indeplinirea unei sarcini). Daca tu nu vrei sa sprijini pe Catzavencu daca tu nu vrei sal alegi... il sprijin eu il aleg eu. CARAGIALE O. I 132. Cu cita intzelegere shi rinduiala... alegeau [revolutzionarii] guvernul in Cimpul Libertatzii. BALCESCU O. I 352. 3. Tranz. A deosebi dintre altzii a distinge a recunoashte dintre mai multzi (de acelashi fel). Calul ai sal potzi alege punind in mijlocul hergheliei o tava plina cu jaratec shi care dintre cai a veni la jaratec sa manince... acela are sa te scape. CREANGA P. 192. ♦ Refl. A se despartzi dintre altzii a ieshi la iveala dintro multzime. SHi asha se aleg vreo doi oameni din sat shi se duc la casa leneshului. CREANGA P. 329. ◊ Tranz. (Complementul indica un tot) A despartzi a impartzi (dupa anumite criterii) formind mai multe grupe mai multe tabere; a separa. Soarele dorind sa vaza... Pe furish cu miini de raza Frunzan laturi mio alege. BENIUC V. 51. Aleg steava (= herghelia)n giumatate SHi ma duc... Drept la tirg la Brancovetz Undes caii mai cu pretz. ALECSANDRI P. P. 314. ◊ Expr. A alege carare = a despartzi parul in doua printro linie dreapta trasa cu pieptenele. Acu ma uit in oglinda shi cu pieptenele imi aleg o carare dreapta foarte dreapta. SADOVEANU M. 194. ◊ Refl. Dupa ce sau ales unii de altzii Ionvoda sa vazut mai slabit dar ia crescut indirjirea. SADOVEANU O. I 5. ◊ Refl. A ieshi in evidentza (dintre altzii). Pe cer gramezile de stele Rasar k niciodata parca iar luna plina printre ele Salege alba shi scinteie. ANGHEL I. G. 37. ♦ Refl. impers. (Cu dativul pronumelui personal) A aparea clar limpede. Mi se aliceshte albind ceva; dara nu shtiu ce este k nu mi salege fiind prea departe. ISPIRESCU L. 336. 4. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A ramine cu ceva (folositor sau pagubitor) de pe urma unei actziuni a unei situatzii a unei imprejurari. Domnul Marinica voia sa te convinga k trebuie sa ramii linga el... daca vrei sa te alegi cu ceva. PAS Z. I 312. Dintro pareche de boi mam ales co punga. CREANGA P. 45. 5. Tranz. (Complementul este un substantiv colectiv sau un nume de materie) A despartzi partea buna de partea nefolositoare a curatza prin selectzie. Curatza cartofii ori aleg fasolea. PAS L. I 81. Sami alegetzi macul deoparte fir de fir shi nisipul de alta parte. CREANGA P. 262. ◊ Fig. A intzelege clar spusele cuiva. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151. Nu putura vorbai santzeleaga Ce raspuns le dete nu pot sai aleaga. PANN P. V. II 140. 6. Tranz. (Complementul arata o substantza amestecata cu alta de densitate diferita) A deosebi de rest (facind sa se ridice la suprafatza sa cada la fund etc.). Vei bate shi putineiul k sa alegi untul. SHEZ. V 131. ◊ Refl. Zarul se fierbe shi se alege din el urda dulce. La HEM. ◊ Fig. Nu sa alege cishtigul din paguba. PANN P. V. II 85. 7. Refl. (Urmat de un nume predicativ) A ajunge intro situatzie neashteptata (de obicei rea). Nedelcu sa ales un pungash de rind. VLAHUTZA O. A. III 68. ◊ (In constructzii impersonale urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «de») Ce sa ales din toata familia lui... nu mai shtie nimic. VLAHUTZA O. A. 253. Daca nu era el... cine shtie ce se alegea de capul meu. ISPIRESCU L. 301. Ash transcrie aci cu placere toata acea incintatoare descriptziune [a lui Gogol]... dar atunci ce sor mai alege din descrierea Baraganului care mam incercat a o face eu romineshte? ODOBESCU S. III 20. ◊ Expr. A se alege praf shi pulbere de cineva (sau de ceva) sau (eliptic) a se alege praful = a se distruge complet a nu mai ramine nimic. Un mitocan ma rog! Zice cai negustor alegesar praful! CARAGIALE O. I 50. Forme gramaticale; perf. s. alesei part. ales.

ALÉGE alég vb. III. 1. Tranz. A opta pentru ceva sau cineva; ashi fixa preferintzele. ◊ Expr. A ales pana a cules = sa pacalit din dorintza de a apuca ceva mai bun. ♦ Tranz. shi refl. impers. A (se) decide a (se) hotari. Urma alege. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota; a delega. 3. Tranz. A deosebi dintre altzii a recunoashte dintre mai multzi; a distinge. Nu potzi alege carei boier carei cotzcar (ALECSANDRI). ♦ Refl. A se despartzi dintre altzii; a se separa; a ieshi in evidentza (dintre altzii). ♦ Tranz. shi refl. A (se) impartzi formand mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege carare = a despartzi parul in doua cu pieptenele. ♦ Refl. impers. A aparea clar limpede. 4. Tranz. A curatza prin selectzie. Sami alegetzi macul (CREANGA). ♦ Fig. A intzelege clar spusele cuiva. 5. Tranz. shi refl. A (se) deosebi de rest. Vei bate shi putineiul k sa alegi untul (SHEZ). 6. Refl. A ramane cu ceva de pe urma unei actziuni a unei imprejurari etc. Dintro pareche de boi mam ales co punga (CREANGA). 7. Refl. A ajunge intro situatzie neashteptata. ◊ Expr. A se alege praf shi pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet. [Perf. s. alesei part. ales] Lat. allegere (= eligere).

A ALÉGE alég tranz. 1) (fiintze lucruri situatzii) A considera k fiind mai acceptabil (in raport cu altcineva sau cu altceva); a prefera. 2) (persoane) A desemna prin vot; a vota. 3) pop. A deosebi dintre altzii; a distinge. 4) A separa de restul masei. ~ samantza. ~ untul din zara. 5) A curatza prin selectzie. 6) rar A admite cu fermitate; a hotari; a decide. ◊ Urma alege (sau va alege) la sfarshit se va vedea rezultatul. 7) A face sa se aleaga. /<lat. allegere

A SE ALÉGE ma alég intranz. 1) A se reuni intrun grup; a se grupa. 2) A ramane cu ceva (de pe urma unei actziuni a unei imprejurari etc.). 3) A ajunge intro situatzie (de obicei defavorabila). ◊ ~ numai praful (din cineva sau ceva) a se distruge complet. /<lat. allegere

alege v. 1. a lua un lucru sau o persoana din mai multe a preferi: te las s’alegi; 2. a numi la o demnitate sau functziune (prin alegere): a alege un deputat; 3. a hotari: urma alege; 4. a deosebi: nu s’alege cashtigul din paguba; 5. a despartzi (prin alegere): din lapte s’alege smantana; 6. a ramanea: nu s’a ales cu nimic; 7. a tzese cu diferite figuri sau flori (v. alesatura). [Lat. ALLEGERE].

3) alég alés a alége v. tr. (lat. pop. állego allégere cl. éligo elígere. V. culeg intzeleg). Ĭaŭ un lucru saŭ o fiintza din maĭ multe prefer: a alege un loc. Numesc pin alegere: a alege un deputat. Hotarasc: urma alege. Separ: a alege griu de neghina smintina din lapte. A ales pin’a cules a tot facut nazurĭ la ales pina cind nu ĭa maĭ ramas de ales de cit ceva prost (cind o fata iĭ tot refuza pe ceĭ ce o cer in casatorie). V. refl. Cishtig imĭ ramine imĭ rezulta: nu m’am ales cu nimic din atita munca praf s’a ales de el (s’a nimicit). Ma deosebesc: mic mare: nu se maĭ alege.

alége (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. alég 1 pl. alégem perf. s. 1 sg. aleséi 1 pl. aléseram; part. alés

alége vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. alég 1 pl. alégem perf. s. 1 sg. aleséi 1 pl. aléseram; part. alés

ALÉGE vb. 1. v. selectziona. 2. v. opta. 3. a (se) decide a (se) fixa a (se) hotari a (se) stabili (pop.) a (se) indemna (inv.) a (se) rezolva (fig. in Mold. shi Transilv.) a (se) cumpani. (Ei ai ~?) 4. a vota. (Lau ~ deputat.) 5. a desemna a investi a pune. (Poporul il ~ domn.) 6. a ramane. (Cu ce teai ~?)

ALEGE vb. 1. a selecta a selectziona a sorta a tria. (~ semintzele pe calitatzi.) 2. a opta. (~ intre mai multe posibilitatzi.) 3. a (se) decide a (se) fixa a (se) hotari a (se) stabili (pop.) a (se) indemna (inv.) a (se) rezolva (fig. in Mold. shi Transilv.) a (se) cumpani. (Ei ai ~?) 4. a vota. (Lau ~ deputat.) 5. a desemna a investi a pune. (Poporul il ~ domn.) 6. a ramine. (Cu ce teai ~?)

alége (alég alés) vb. 1. A selecta a prefera ceva sau pe cineva. 2. A distinge a deosebi. 3. A decide a ajunge la un rezultat. 4. A participa la alegeri. 5. (refl.) A ramine cu ceva. Mr. aleg aleadzire (alepshu aleapta); megl. leg leaziri. Lat. allĕgĕre (Pushcariu 60; CandreaDens. 47; REW 364; DAR); pastrat numai in rom. shi in it. alleggere (aver. mil. alezer). Dupa REW ar putea fi vorba shi de lat. ēllĭgere (cf. Körting 3229) parere fara indoiala greshita (cf. BL V 87). Der. alegator s. m. (persoana care voteaza); alegind adv. (inv. cu exceptzia in afara de); ales adj. (select); ales adv. (inv. mai cu seama in special; astazi se prefera constructzia mai ales); ales s. m. (deputat); ales s. n. (selectzie); alesator s. m. (inv. arbitru); alesatura s. f. (procedeu de ornamentare mai ales la broderii); les adv. (Basarabia mai ales).

EMBARRAS DU CHOIX (fr.) greutatea de a alege In fatza mai multor posibilitatzi e greu sa te decizi care dintre ele sa o alegi.

a alege de capatai expr. a acosta o prostituata

a alege pe spranceana expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros

a se alege cu izma expr. (intl.) a nu avea niciun cashtig; a avea de pierdut