ALÉGE alég vb. III. 1. Tranz. A opta pentru unul sau mai multe obiecte fiintze situatzii sau solutzii care stau in fatza ashi fixa preferintza (dupa criterii obiective ori subiective). Scoase... o cutie de piele shi alese o tzigara. DUMITRIU B. F. 35. TZiam adus... un catzelandru care lam ales dintre puii de ast’ toamna ai Vidrei. SADOVEANU N. F. 14. Alegetzi: in sabii sa ne taiem in buzdugane sa ne lovim ori in lupta sa ne luptam? ISPIRESCU L. 42. ◊ Expr. A alege pe sprinceana v. sprinceana. A ales pina a cules = sa pacalit din dorintza de a apuca ceva mai bun. ♦ A decide a transha. (Absol. fig.) Numai sabia va alege. TEODORESCU P. P. 110. ◊ Expr. Urma alege = sfirshitul decide este hotaritor. Mam luat cu muntele pieptish Cu padurosul acesta... Rizi tu rizi... Dar urma va alege. BENIUC A. R. 22. Auzind Fatulbabei cuvintele fetei au chitit in sine: Bine bine! Om vedea! Urma va alege! SBIERA P. 142. ◊ Refl. impers. Eu am stat in preajma cancelariei k sa aflu ce salege cu tine. SADOVEANU N. F. 149. Astfel luai hotarirea sa ma astimpar locului pina se va alege la o parte. HOGASH M. N. 170. Ardemiteai codru des! Vad bine k sau ales Din tine sa nu mai ies! ALECSANDRI P. P. 252. 2. Tranz. A desemna (pe cineva) prin vot a vota; a delega (pentru indeplinirea unei sarcini). Daca tu nu vrei sa sprijini pe Catzavencu daca tu nu vrei sal alegi... il sprijin eu il aleg eu. CARAGIALE O. I 132. Cu cita intzelegere shi rinduiala... alegeau [revolutzionarii] guvernul in Cimpul Libertatzii. BALCESCU O. I 352. 3. Tranz. A deosebi dintre altzii a distinge a recunoashte dintre mai multzi (de acelashi fel). Calul ai sal potzi alege punind in mijlocul hergheliei o tava plina cu jaratec shi care dintre cai a veni la jaratec sa manince... acela are sa te scape. CREANGA P. 192. ♦ Refl. A se despartzi dintre altzii a ieshi la iveala dintro multzime. SHi asha se aleg vreo doi oameni din sat shi se duc la casa leneshului. CREANGA P. 329. ◊ Tranz. (Complementul indica un tot) A despartzi a impartzi (dupa anumite criterii) formind mai multe grupe mai multe tabere; a separa. Soarele dorind sa vaza... Pe furish cu miini de raza Frunzan laturi mio alege. BENIUC V. 51. Aleg steava (= herghelia)n giumatate SHi ma duc... Drept la tirg la Brancovetz Undes caii mai cu pretz. ALECSANDRI P. P. 314. ◊ Expr. A alege carare = a despartzi parul in doua printro linie dreapta trasa cu pieptenele. Acu ma uit in oglinda shi cu pieptenele imi aleg o carare dreapta foarte dreapta. SADOVEANU M. 194. ◊ Refl. Dupa ce sau ales unii de altzii Ionvoda sa vazut mai slabit dar ia crescut indirjirea. SADOVEANU O. I 5. ◊ Refl. A ieshi in evidentza (dintre altzii). Pe cer gramezile de stele Rasar k niciodata parca iar luna plina printre ele Salege alba shi scinteie. ANGHEL I. G. 37. ♦ Refl. impers. (Cu dativul pronumelui personal) A aparea clar limpede. Mi se aliceshte albind ceva; dara nu shtiu ce este k nu mi salege fiind prea departe. ISPIRESCU L. 336. 4. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A ramine cu ceva (folositor sau pagubitor) de pe urma unei actziuni a unei situatzii a unei imprejurari. Domnul Marinica voia sa te convinga k trebuie sa ramii linga el... daca vrei sa te alegi cu ceva. PAS Z. I 312. Dintro pareche de boi mam ales co punga. CREANGA P. 45. 5. Tranz. (Complementul este un substantiv colectiv sau un nume de materie) A despartzi partea buna de partea nefolositoare a curatza prin selectzie. Curatza cartofii ori aleg fasolea. PAS L. I 81. Sami alegetzi macul deoparte fir de fir shi nisipul de alta parte. CREANGA P. 262. ◊ Fig. A intzelege clar spusele cuiva. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151. Nu putura vorbai santzeleaga Ce raspuns le dete nu pot sai aleaga. PANN P. V. II 140. 6. Tranz. (Complementul arata o substantza amestecata cu alta de densitate diferita) A deosebi de rest (facind sa se ridice la suprafatza sa cada la fund etc.). Vei bate shi putineiul k sa alegi untul. SHEZ. V 131. ◊ Refl. Zarul se fierbe shi se alege din el urda dulce. La HEM. ◊ Fig. Nu sa alege cishtigul din paguba. PANN P. V. II 85. 7. Refl. (Urmat de un nume predicativ) A ajunge intro situatzie neashteptata (de obicei rea). Nedelcu sa ales un pungash de rind. VLAHUTZA O. A. III 68. ◊ (In constructzii impersonale urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «de») Ce sa ales din toata familia lui... nu mai shtie nimic. VLAHUTZA O. A. 253. Daca nu era el... cine shtie ce se alegea de capul meu. ISPIRESCU L. 301. Ash transcrie aci cu placere toata acea incintatoare descriptziune [a lui Gogol]... dar atunci ce sor mai alege din descrierea Baraganului care mam incercat a o face eu romineshte? ODOBESCU S. III 20. ◊ Expr. A se alege praf shi pulbere de cineva (sau de ceva) sau (eliptic) a se alege praful = a se distruge complet a nu mai ramine nimic. Un mitocan ma rog! Zice cai negustor alegesar praful! CARAGIALE O. I 50. Forme gramaticale; perf. s. alesei part. ales.