PREDÁ predáu vb. I. 1. Tranz. A da cuiva in primire un obiect un bun care i revine de drept sau de care trebuie sa raspunda; a inmana a incredintza a remite a transmite. 2. Refl. A se recunoashte invins shi a se pune la dispozitzia dushmanului urmaritorului etc. ♦ Tranz. A da pe cineva in mana cuiva care sa dispuna de el. 3. Tranz. A transmite a comunica cuiva in mod sistematic cunoshtintzele unei discipline (in cadrul unei institutzii de invatzamant al unor cursuri speciale); a expune o lectzie. Din sl. prĕdati.

preda [At: POLIZU / Pzi: predau / Cj: 3 shi (pop) sa predeie / Ps: 3 shi (reg) ~dete / E: pre + da cdp slv прѣдати] 1 vt (C. i. obiecte bunuri etc.) A da in primire cuiva un obiect pentru a avea grija shi a raspunde de el Si: a incredintza a inmana a remite a transmite. 2 vt (Rar) A comunica. 3 vt A expedia. 45 vtr A (se) da pe mana cuiva care sa sanctzioneze sau sa dispuna de cineva. 67 vtr (Spc) A (se) declara invins. 89 vtr A (se) incredintza dushmanului. 1011 vtr A (se) supune. 12 vt(a) (C. i. cunoshtintze invatzatura rezultate obishnuite intrun domeniu de activitate etc.) A comunica in mod sistematic in cadrul unei institutzii de invatzamant Si: (inv) a paradosi. 13 vi (Reg) Ai fi sortit.

PREDÁ predáu vb. I. 1. Tranz. A da cuiva in primire un obiect un bun care i revine de drept sau de care trebuie sa raspunda; a inmana a incredintza a remite a transmite. 2. Refl. A se recunoashte invins shi a se pune la dispozitzia dushmanului urmaritorului etc. ♦ Tranz. A da pe cineva in mana cuiva care sa dispuna de el. 3. Tranz. A transmite cuiva in mod sistematic cunoshtintzele unei discipline (in cadrul unei institutzii de invatzamant al unor cursuri speciale); a expune o lectzie. Din sl. prĕdati.

PREDÁ predáu vb. I. 1. Tranz. A da cuiva in primire un obiect care i revine de drept sau de care trebuie sa raspunda; a inmina a incredintza a remite a transmite. A strivit havana in scrumiera... chemind rastit baiatul cu uniforma de postav shi nasturi poleitzi sa predea telegrama cu precadere. C. PETRESCU R. DR. 363. A ieshit vorba k acele scule nu fusese predate la destinatzia lor. GHICA A. 625. ♦ (Cu privire la sarcini situatzii) A preda o gestiune (Glumetz) A trecut la birou sa anuntze k pleaca shi a predat altora grijile sale. C. PETRESCU A. 467. 2. Refl. A se da invins in mina dushmanului a capitula; a se constitui prizonier. Osmanpasha fiind ranit. sa predat rominilor. La TDRG. Poartai deschisa Despot!... Cetatea sa predat SHi Tomsha te ajunge; el intra in palat. ALECSANDRI T. II 189. ◊ Fig. (Rar despre animale) Strabatu in fuga mare un tarim stufos shi mlashtinos amenintzind cu darde scurte... un mistretz gata a se preda. ODOBESCU S. III 74. ◊ Tranz. A da pe cineva in mina sau in puterea cuiva spre a dispune de el. Codre codre dushman eshti: Tu voinicii amageshti i aduni shi i primeshti Tui predai iar nui fereshti. TEODORESCU P. P. 295. 3. Tranz. A transmite in mod sistematic shi organizat (in cadrul unei institutzii de invatzamint) cunoshtintze dintrun domeniu shtiintzific; a comunica o serie de cunoshtintze de rezultate ale cercetarii shtiintzifice. Privi fix in ochii «profesorului» cu nasul de vultur carei preda cu atita gravitate shi amanunt primele notziuni asupra noii sale meserii. SAHIA N. 102. Sufletul shi mintea mea au putut aievea sashi insusheasca placerile shi farmecul artei care tu cel dintii o predai astazi cititorilor romini. ODOBESCU S. III 13. Kogalniceanu incepu a preda un curs de istorie in colegiu. NEGRUZZI S. I 334.

A PREDÁ predáu tranz. 1) (obiecte) A da in mana; a remite. 2) (persoane) A da in puterea cuiva. 3) (lectzii materii de studiu) A expune oral in fatza auditoriului (intro institutzie de invatzamant) cu scop instructiv; a explica. /<sl. prĕdati

A SE PREDÁ ma predáu intranz. A se lasa invins. /<sl. prĕdati

predà v. 1. a da in mana a pune in posesiunea cuiva: a preda scrisori marfuri; 2. a da in puterea: a preda justitziei pe un vinovat; 3. a parasi (mai ales prin tradare) a inchina: soldatzii au predat inimicului cetatea; 4. a se increde cuiva: s’a predat lui. [Slav. PRĬEDATI a preda a trada].

predà v. a da lectziuni a instrui: a preda limba franceza. [Modelat dupa grecul paradosì].

*predáŭ a á v. tr. (d. pre shi daŭ k shi sirb. vsl. prĭedati a preda a trada. Se conj. k dau). Incredintzez daŭ in mina saŭ in putere: a preda cuĭva o scrisoare k s’o predea la poshta a preda marfa franco pina in gara a preda un hotz politziiĭ a preda (saŭ inchina) o cetate ne maĭ putind rezista. Daŭ lectziunĭ transmit shtiintza invatz: (dupa paradosesc): a preda limba latina. V. refl. Ma supun: dushmaniĭ s’aŭ predat. V. pridadesc.

predá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. predáu 1 pl. predắm 2 pl. predátzi imperf. 3 sg. predá m.m.c.p. 1 sg. predásem 1 pl. predáseram; conj. prez. 3 sa predeá; imper. neg. 2 sg. nu predá

predá vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. predáu; conj. prez. 3 sg. shi pl. predeá

PREDÁ vb. 1. v. inmana. 2. a depune a inainta a inmana a prezenta a remite a transmite (pop.) a baga. (Ia ~ intreaga documentatzie.) 3. a incredintza a lasa (frantzuzism) a confia. (A ~ ceva cuiva.) 4. v. depune. 5. (MIL.) a se inchina a se pleca a se supune (inv.) a se cuceri a se paradosi a se supleca. (Sau ~ inamicului.) 6. (inv.) a darui a trada. (Il ~ pe cineva dushmanului.) 7. v. capitula. 8. (MIL.) a inchina. (Au ~ cetatea.) 9. (inv.) a se da. (Hotzul sa ~.) 10. (inv.) a paradosi a propune a teslimarisi. (A ~ o anumita disciplina.)

PREDA vb. 1. a da a incredintza a inmina intinde a remite a transmite (livr.) a confia (inv.) a increde a paradosi a pridadi a pristavlisi a teslimarisi a teslimatisi a tinde. (Ia ~ o scrisoare.) 2. a depune a inainta a inmina a prezenta a remite a transmite (pop.) a baga. (Ia ~ intreaga documentatzie.) 3. a incredintza a lasa (frantzuzism) a confia. (A ~ ceva cuiva.) 4. a depune a lasa. (A ~ geamantanul la gara.) 5. (MIL.) a se inchina a se pleca a se supune (inv.) a se cuceri a se paradosi a se supleca. (Sau ~ inamicului.) 6. (inv.) a darui a trada. (Il ~ pe cineva dushmanului.) 7. (MlL.) a capitula (inv.) a se inchina. (Cetatea sa ~.) 8. (MIL.) a inchina. (Au ~ cetatea.) 9. (inv.) a se da. (Hotzul sa ~.) 10. (inv.) a paradosi a propune a tesli a marisi. (A ~ o anumita disciplina.)

predá (predáu predát) vb. 1. A remite a incredintza. 2. A explica o lectzie sau un obiect de studiu. 3. (Refl.) A se da in mina dushmanului. Mr. megl. pridau. Sl. prĕdati (Cihac II 90) conjugat k a da. Der. predanie s. f. (tradare; traditzie) inv. din sl. prĕdanije. Cf. prididi.

Preda (sec. 1718) zugrav unul dintre cei mai importantzi meshteri din shcoala de pictura de la Horez reprezentant al stilului brancovenesc. Impreuna cu zugravul Marin a pictat paraclisul de la Horez (16901697) bis. sf. Dumitru din Craiova (1724) bis. schitului Saracineshti impreuna cu Teodosie shi Gheorghe (1718) bolnitza de la Horez (1699) shi altele.

PREDA (sec. 1718) zugrav. Exponent al SHcolii de pictura de la Hurez. Impreuna cu zugravul Marin a pictat paraclisul de la Hurez biserica Sf. Dumitru din Craiova sh.a.

PREDA Constantin (19252008 n. Moruneshti jud. Olt) arheolog numismat shi istoric al antichitatzii. Director al Institutului de Arheologie (19811988) shi preshedinte al Societatzii Numismatice Romane (din 1983). Contributzii in domeniul istorie shi civilizatziei getodacice grecoromane shi in cel al numismaticii antice. Lucrari: „Monedele getodacilor” „Getodacii din bazinul Oltului superior. Dava de la Sprancenata” „Callatis. Necropola romanobizantina” „Istoria monedei in Dacia preromana”; coautor shi coordonator al „Enciclopediei arheologiei shi istorie vechi a Romaniei”.

PREDA Marin (19221980 n. SilishteaGumeshti azi Silishtea Noua jud. Teleorman) scriitor roman. M. coresp. (1974) shi m. titular postmortem (1990) al Acad. Nuvele narand cu totala detashare scene din viatza tzaranilor in spiritul unui realism dur („Intalnirea din pamanturi”). Ampla fresca a realitatzilor rurale din Campia Dunarii in preajma celui deal Doilea Razboi Mondial shi in primii ani postbelici romanul „Morometzii” I consacra o viziune noua asupra satului relevand complexitatea sufletului tzaranesc ilustrata exemplar prin personajul Ilie Moromete in vreme ce vol. II dezvaluie procesul colectivizarii agriculturii shi consecintzele lui nefaste in planul comunitatzii sateshti traditzionale. Romane citadine („Risipitorii”) dezbatand relatzia dintre individ shi istorie („Intrusul” „Marele singuratic” „Delirul”). Ampla fresca epica „Cel mai iubit dintre pamanteni” denuntza necrutzator totalitarismul comunist din anii ’50 („Era ticaloshilor”) urmarind destinul unei victime a acestuia filozoful Victor Petrini. Teatru („Martin Bormann”) scenarii de film. Proza eseistica de confesiune („Viatza k o prada” „Convorbiri cu Marin Preda” consemnate de Florin Mugur) consolidand imaginea scriitorului k exemplara conshtiintza morala shi artistica. Director al Editurii Cartea Romaneasca (19701980).

PREDA Victor (19121982 n. Bucureshti) biolog roman. Acad. (1974) prof. univ. la ClujNapoca. Lucrari in domeniul biologiei teoretice antropobiologiei anatomiei comparate („Probleme moderne de biologie” „Biochimia dezvoltarii embrionare la vertebrate” „Experientza antropologica shi determinismul manifestarilor umane” tratatul „Biologie teoretica”.)

PREDA Vasile (n. 1948 Bradu de Jos jud. Argesh) matematician roman. Prof. univ. la Bucureshti. Lucrari in domeniul teoriei deciziilor statisticii matematice optimizarilor shi teoriei informatziei („Teoria deciziilor statistice” „Inferentza statistica pentru medii conditzionate” „On generalized convexity and with duality a square root term” „Optimality conditions and duality in multiple objective programming involving semilocally convex and related functions”).

LA GARDE MEURT MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare dar nu se preda Cuvinte de raspuns atribuite generalului Cambronne comandant in garda imperiala caruia in batalia de la Waterloo englezii iau cerut sa se predea impreuna cu cei catziva oameni cei mai ramasesera.