PRÍNDE prind vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mana cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parca (l)a prins pe Dumnezeu de (un) picior se spune cand cineva are o bucurie mare neashteptata. ♦ (Despre animale) A apuca cu dintzii cu ghearele. ♦ A fixa imobilizand. 2. Tranz. Fig. A lua cunoshtintza de ceva (cu ochii cu urechea cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa a remarca a afla ceva a baga de seama (din timp). 3. Refl. Ashi incleshta mana sau mainile pe ceva pentru a se sprijini pentru a se agatza. 4. Refl. recipr. A se lua de mana cu cineva (pentru a forma o hora pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mainile cu bratzele. II. Tranz. 1. A ajunge din urma (shi a imobiliza) pe cineva sau ceva care se mishca alearga; a captura (un fugar un raufacator un inamic). ♦ A pune mana (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) savarshite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vina cu o neregula. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi k cineva a mintzit. ♦ A incurca pe cineva cu vorba al face sa se incurce in raspunsuri (incercand sa ocoleasca adevarul). 3. A ajunge in ultima clipa spre a mai gasi o persoana un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia prilejul) = a gasi a nu lasa sa scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nul prinde pe cineva vremea in loc = a fi ocupat tot timpul a nu sta nicio clipa neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stari fizice sau sufleteshti) A cuprinde (pe neashteptate); a copleshi. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare coasere sau agatzare. ♦ Refl. A ramane fixat sau agatzat (de sau in ceva). ♦ Fig. A inregistra a fixa shi a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea inconjuratoare. 2. Tranz. A inhama; a injuga. 3. Refl. A se lega a se asocia cu cineva (in calitate de...). 4. Refl. shi tranz. (Pop.) A (se) angaja a (se) tocmi intro slujba. 5. Refl. A se angaja a se invoi la ceva; a accepta a primi. ◊ Expr. A se prinde chezash (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la intrecere a se masura a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva a pune ramashag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva se spune cand cineva nu are chef sa lucreze. ♦ Fig. (Despre privire ochi) A se opri a se fixa a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. shi tranz. A (se) impreuna a (se) imbina formand un tot a (se) suda. 2. Tranz. (Despre imbracamintea cuiva; p. ext. despre gesturi atitudini etc.) Ai shedea cuiva bine a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mancare; in expr.) A se prinde de cineva = ai prii cuiva a se asimila. V. 1. Tranz. A incepe sa... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorba = a) a incepe sa discute (cu cineva); b) a se intzelege (unul cu altul) a cadea de acord sa... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treaba a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obtzine a capata a dobandi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se ingrasha. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a cashtiga experientza a se face om de treaba. A prinde viatza = a) a capata putere tarie; a se inviora; b) a incepe sa se realizeze sa fie pus in practica. A prinde inima sau (intranz.) a prinde la inima = a capata curaj a se imbarbata. ♦ Fig. Ashi insushi o cunoshtintza o deprindere etc. a invatza (de la altul). 2. Intranz. shi refl. A se dezvolta dupa transplantare a creshte. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde radacini (sau radacina) = a se fixa intrun loc a capata stabilitate fortza putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut a fi luat drept adevarat bun valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substantze) A se coagula a se inchega. [Prez. ind. shi: (pop.) prinz. Perf. s. prinsei part. prins] Lat. pre(he)ndere.

prinde [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / V: (reg; cscj) ~a (inv) pren~ / Pzi: prind (irg) prinz (reg) pring / E: ml pre(he)ndere] 1 vt (D. oameni shi animale; c. i. fiintze shi lucruri) A lua a apuca sau a inshfaca cu mana cu dintzii cu ghearele cu ajutorul unui instrument etc. pentru a tzine a duce cu sine a trece dintrun loc in altul etc. 2 vt (Reg; ilv) A ~ un sarutat (sau o sarutare) A saruta. 3 vt (Ie) A ~ foc cu gura A face tot posibilul pentru a reushi. 4 vt (Ie) A ~ oala de toarta A deveni obraznic shi increzut. 5 vt (Irg; ie) Ashi ~ capul (sau capetele) A se pune la adapost de primejdii. 6 vr (Ie) A se ~ cu dintzii de carte A se apuca serios de invatzatura. 7 vt (Ilv) A ~ de urechi (pe cineva) A urechea. 8 vi (Reg; ie) Ashi ~ de gura A se abtzine sa spuna ceva Si: a tacea. 910 vit (Reg; d. vin; ie) A ~ de limba A pishca (pe cineva). 11 vt (Ivp; spc; d. oameni; c. i. unelte instrumente etc.) A apuca cu scopul de a se servi de el pentru a lucra. 12 vt (Ivp; pex) A utiliza tzinand cu mana. 13 vt (Inv; ilv) A ~ (un) lucru A lucra. 1415 vti (Reg; ie) Al ~ (pe cineva) sau ai ~ (cuiva) mana (la ceva) A se pricepe la ceva dovedinduse indemanatic. 16 vt (Inv; ie) A ~ arme (sau armele) A porni o actziune militara impotriva cuiva. 17 vt (Rar; cu complementul „pulsul”) A stabili pulsul cuiva punand degetul pe o artera. 18 vr (Udp „de” care indica locul de unde se apuca) Ashi incleshta mana sau mainile ghearele etc. de cineva sau de ceva pentru a se sprijini Si: a se agatza a se apuca a se atarna. 19 vt (Rar) A da de ceva in care sa se poata sprijini. 2021 vtrr (C. i. oameni; urmat de determinarile „in bratze” „la piept” etc.) Ashi petrece ori ashi intinde mainile sau o mana pe dupa ceva sau cineva pentru a aduce mai aproape a strange etc. Si: a imbratzisha. 22 vra (ie) A se ~ (cu cineva) de par (sau de piept) A se incaiera cu cineva. 23 vrr (Urmat de determinarile „in joc” „la joc” „la hora”) A se lua sau a se tzine de mana cu cineva pentru a forma un cerc o hora etc. shi a dansa. 24 vr (Reg; ie) A se ~ in hora (sau in joc) A participa pentru prima data la hora la dansul etc. din sat. 25 vr (Reg; pex; d. tineri; iae) A ajunge la varsta cand poate ieshi la hora la dans etc. in sat. 26 vr (Iae) A se lasa antrenat intro actziune atras de mersul evenimentelor. 27 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la joc (sau in hora etc.) A invita sau a lua pe cineva la joc in hora etc. 28 vt (D. oameni sau d. minte ratziune etc.) A percepe. 29 vt (D. oameni sau d. minte ratziune etc.) A retzine. 30 vt (D. oameni sau d. minte ratziune etc.) A invatza. 31 vt (Spc; c. i. obiceiuri deprinderi meserii etc.) Ashi insushi. 32 vt (Rar; ilv) A ~ obicei A se obishnui. 33 vt (Inv; ilv) A ~ narav A se naravi. 34 vt (D. fiintze; urmat de determinarile „cu ochii” „cu privirea” „in priviri” etc.) A avea in campul vizual Si: a observa a vedea. 35 vt (D. telescoape aparate de fotografiat etc. sau d. obiectivul acestor aparate) A cuprinde in raza sa de actziune in timpul functzionarii. 36 vt (D. fotografi reporteri etc.) A face sa intre in campul vizual al obiectivului unui aparat pentru a fotografia ori a filma. 37 vt (Pex) A fotografia. 38 vt (Pex) A filma. 39 vt (D. pictori scriitori critici etc. sau d. diverse domenii ale artei sau shtiintzei) A sesiza shi a prezenta prin mijloace caracteristice Si: a contura a zugravi. 40 vt (D. fiintze; c. i. cuvinte sunete zgomote) A percepe shi a deslushi cu ajutorul auzului Si: a auzi. 41 vt (Ie) A (sau pop ashi) ~ de veste (ori rar de shtire) sau (irg) a ~ veste A afla la momentul oportun. 42 vt (Iae) Ashi da seama. 43 vt (C. i. tonuri sunete) A executa in mod corect exact. 4445 vtrp (C. i. fiintze) A opri cu fortza din mishcare alergare zbor etc. Si: a (se) captura. 4647 vtrp (Spc; c. i. animale salbatice pasari) A (se) vana. 4849 vtrp (Spc; c. i. persoane urmarite raufacatori inamici etc.) A aresta. 5051 vtr (Ie) A (se) ~ in cursa (sau in capcana in latz) ori ivr in latze A face sa intre sau a intra din gresheala intro incurcatura mare periculoasa etc. din care nu se poate ieshi. 5253 vtr (Iae) A (se) inshela. 5455 vtr (Iae) A (se) da de gol. 56 vt (Ivp; ie) A ~ (pe cineva) la oaste (sau reg la catane) A duce pe cineva cu fortza in armata. 57 vt (Ivr; ie) Ai ~ ochii (cuiva) sau al ~ (pe cineva) de ochi A atrage privirile cuiva datorita aspectului armonios sau ieshit din comun Si: a frapa. 5859 vtrp (Ie) A ~ (pe cineva) la mana (sau la mana ori mainile lui in mana lui) sau a se ~ la mana (cuiva) A (se) ajunge prin mijloace in general cautate sa (se) dispuna de soarta de viatza etc. cuiva care a comis ceva. 60 vt (Ie) A ~ sharpele cu mana altuia A rezolva o situatzie dificila folosinduse de efortul altcuiva dar atribuindushi sieshi meritele. 61 vt (Gmtz; ie) A ~ vulpea de coada A fugi pentru a scapa de ceva sau de cineva. 62 vt (Ie) A ~ prepelitza (ori ciocarlanul sau purceaua etc.) de coada A se imbata. 63 vt (Rar; ic) ~mushte Guracasca. 64 vt (Reg; ics) Dea ~ma Dea prinselea. 65 vt (Reg; ics) ~ barza puishoru Joc de copii in care jucatorii ishi pun pumnii unii peste altzii. 6668 vtir (Ilv) A ~ peshte² A pescui. 69 vt (Pex) A cauta shi a scoate din apa o fiintza sau un lucru pentru a salva a recupera Si: a pescui. 70 vt A ajunge pe cineva din urma. 71 vt A apuca sa mai gaseasca ceva inainte de a pleca. 72 vt (C. i. obiecte sau fiintze care cad sunt aruncate strabat aerul etc.) A retzine cu mainile sau cu ceva tzinut in mana. 73 vt (D. oameni; c. i. vehicule care sunt gata de plecare) A sosi la timp sau in ultima clipa pentru a putea lua folosi etc. Si: a apuca. 7475 vt (C. i. ocazii imprejurari favorabile etc.) (A putea sau) a shti sa foloseasca sa valorifice sa exploateze. 76 vt (C. i. epoci sau evenimente) A trai intro anumita perioada ori a fi martor la cele petrecute in perioada respectiva. 77 vtrp (C. i. obiecte sau partzi ale acestora) A fixa de ceva sau unul de altul in cuie in ace intro inchizatoare cosand legand etc. 78 vt (Reg; ie) A ~ (cuiva) o nevoie A ajuta pe cineva aflat intro situatzie materiala dificila. 79 vt (Pop; ie) Ashi ~ o (sau vreo) nevoie (sau nevoile cu ceva) A face fatza unei nevoi materiale. 80 vr (Reg; ie) A se ~ k nuca (sau k mazarea) in (sau de) perete A fi total nepotrivit pentru o anumita imprejurare. 81 vt (Spc; c. i. obiecte de imbracaminte) A coase. 82 vt (Spc; c. i. obiecte de imbracaminte) A carpi. 83 vt (C. i. obiecte de imbracaminte podoabe etc.; la participiu shi urmat de determinari care arata locul) A pune sau a fixa ori a strange in jurul sau pe o parte a corpului capului etc. innodand prinzand intro inchizatoare etc. 84 vt (C. i. parul) A strange la un loc sau a aranja strangand intro anumita pieptanatura. 8586 vtrp (C. i. cai; urmat de determinari care indica felul vehiculului udp „la”) A (se) inhama. 8788 vtrp (C. i. boi; urmat de determinari care arata felul vehiculului udp „la” sau „in”) A (se) injuga. 8990 vtr (C. i. obiecte; udp „de” „la” „in” etc.) A agatza de ceva lasand sa cada liber in jos Si: a atarna a spanzura a suspenda. 9192 vtr (C. i. fiintze) A lega de gat de picioare lasand sa atarne Si: a spanzura. 93 vr A se opri fixanduse blocanduse intzepeninduse impiedicanduse etc. in ceva ascutzit ieshit de la locul lui etc. 94 vr (D. unele plante parazite sau d. plante agatzatoare) A se fixa ori a se agatza de ceva crescand in sus sau a creshte pe ceva. 95 vr (Inv; d. oameni) A se stabili la... sau a se fixa ori a ramane in... 9697 vtr A (se) uni prin atingere. 9899 vtr A (se) lipi cu o materie cleioasa sau prin alte mijloace din alte cauze. 100 vr (D. tzesuturi partzi ale corpului) A se lipi la loc reuninduse cu ansamblul reintegranduse in acesta. 101102 vir A adera la ceva sau a se lipi de ceva. 103 vr (Ie) A nu se ~ somnul de cineva A nu putea dormi. 104 vr (Irg; ie) A se ~ (cuiva) privirile (sau ochii ori ochiul) de (ori pe) cineva (sau de ceva) A se opri cu privirea pe cineva sau pe ceva. 105 vr (Irg; iae) A alege cu privirea pe cineva sau ceva. 106 vr (Inv; ie) A se ~ mintea dupa ceva A fi de acord cu cineva sau cu ceva. 107 vr (Mol; d. medicamente tratamente) Ashi face efectul. 108 vi (Ccd; cu determinarea „bine”) A(i) fi folositor Si: a(i) folosi a(i) servi. 109 vi (Ccd; cu determinarea „bine”) A(i) aduce un serviciu sau a(i) fi de ajutor. 110 vi (Ie) Ai ~ rau Ai face un deserviciu sau ai cauza o neplacere un rau. 111 vt (Irg; ccd; urmat de determinari k „foamea” „setea” „pofta”) Ashi potoli¹. 112113 vri (Inv; d. mancare; icn) Ai prii¹. 114 vt (D. imbracaminte podoabe pieptanatura etc.) Ai sta cuiva bine. 115 vt (Pex; d. gesturi atitudini manifestari ale oamenilor) A fi adecvat pentru cineva. 116 vt (Ie) Al ~ rau (pe cineva) A nui sta bine. 117 virt (Ivp; d. arme unelte taioase proiectile) A patrunde taind gaurind vatamand etc. 118119 vtrp (Irg; c. i. bunuri materiale sau valori monetare) A intra in posesia a ceva Si: a dobandi a obtzine. 120121 vtrp (Irg; c. i. valori monetare) A obtzine contravaloarea a ceva Si: a incasa. 122123 vtrp (Irg; c. i. bunuri materiale) A (se) cumpara. 124 vt (Pex; fig) A reushi sa obtzina. 125 vti (D. fiintze; ie) A ~ putere (ori puteri sau fortza) sau (reg) a ~ la putere A incepe sa capete sau a capata mai multa fortza vitalitate Si: a se intari. 126127 (D. bunuri in mishcare fenomene fizice etc.) Ashi intensifica activitatea. 128 vt (D. oameni; ie) A ~ radacini (sau radacina) A capata stabilitate intrun anumit loc Si: a se fixa a se stabili. 129 vt (D. actziuni deprinderi idei etc. ale oamenilor) A incepe sa gaseasca un mediu prielnic pentru a se manifesta. 130131 vtr (Ie) A ~ carne (moale sau burta ori seu etc.) ori a se ~ carnea (pe cineva) A se ingrasha. 132133 vti (Ie) A ~ limba (sau glas) ori (pop) a ~ la limba A capata curaj indraznind sa vorbeasca sashi spuna parerile. 134135 vti (Iae) Ai veni pofta sa vorbeasca. 136 vt (Rar; d. copii; ie) A ~ limba A incepe sa vorbeasca. 137138 vti (Ie) A ~ viatza sau (reg) a ~ la viatza A se inviora. 139140 vti (Iae) A se insanatoshi. 141142 vti (Pop; ie) A ~ inima ori (reg) ashi ~ inima sau a (mai) ~ la inima (ori irg la suflet la fire) A incepe sa capete sau a capata curaj Si: a se imbarbata. 143144 vti (Pop; iae) Ashi veni in fire. 145146 vti (Pop; iae) Ashi reface fortzele. 147 vt (Ie) A ~ fiintza (sau viatza) A se nashte. 148 vt (Iae) A se contura vizual sau in minte. 149150 vti (Ie) A ~ nas sau (reg) a ~ la nas A deveni arogant sau obraznic Si: a se obraznici. 151 vt (D. oameni; ie) A ~ fatza A incepe sa arate bine capatand culoare un aspect frumos sanatos. 152 vt (D. unele alimente; iae) A se rumeni sub actziunea focului. 153 vt (Ie) A ~ un fir A avea un punct de plecare pentru a afla ceva cunoscand un amanunt in legatura cu o anumita situatzie. 154 vt (Iae) A obtzine firul liber la telefon pentru a putea avea o convorbire. 155 vt (Ivr; ie) A ~ temei A capata stabilitate Si: a se statornici a se stabili. 156 vt (Ivr; ie) A ~ foc A se inflacara. 157158 vti (Ie) A ~ minte (ori reg la minte la cumintzie) A cashtiga experientza devenind mai intzelept. 159160 vti (Iae) A se face om de treaba. 161162 vti (Ie) A ~ chef (sau rar la chef ori inv la voie buna) A incepe sa se inveseleasca. 163 vt (Inv; ie) A ~ partea (cuiva) A lua cuiva apararea. 164 vt (Inv; iae) A se situa pe aceeashi pozitzie cu cineva. 165 vt (Inv; ie) A(shi) ~ gazda A poposi la o anumita gazda. 166 vi (Reg; ie) A ~ la zile A mai creshte in varsta. 167 vt (Pfm; ie) A ~ seu (la rarunchi) A se imbogatzi. 168 vt (Reg; ie) A ~ urechi A auzi. 169 vt (Reg; iae) A intzelege. 170 vi (Reg; ie) A ~ in cap A se imbata. 171 vt (Reg; ie) A ~ zburator A se transforma in strigoi. 172 vt (Ivr; spc; c. i. functzii posturi) A obtzine. 173 vta (Trs; la jocul de cartzi) A cashtiga batand cu o carte superioara. 174 vt (D. suprafetzele corpurilor) A capata un strat de... sau a se acoperi cu... 175 via (Ivp; d. femei; urmat de determinarea „grea”) A ramane insarcinata. 176 vta (Ivp; d. femele) A concepe. 177178 vti (Ivp) A prasi. 179 vr (D. plante semintze) Ashi forma radacini dezvoltanduse normal. 180 vr (D. plante) A incepe sa se hraneasca prin radacini dupa transplantari. 181 vr (D. altoi) A da mugur sau a se dezvolta dintrun mugur. 182183 vri (Fig) A (se) impune. 184185 vri (Fig; d. manifestari sau actziuni ale omului) A reushi sashi atinga scopul. 186 vrim (Ivr) A se cuveni. 187 vrim (Ivr) Ai fi sortit sa... 188 vt (Rar) A contracta o anumita boala. 189 vt (Inv; c. i. teritorii locuri strategice constructzii ashezari etc.) Apune stapanire pe... 190 vt (Inv; c. i. teritorii locuri strategice constructzii ashezari etc.) A domina. 191 vt (Fig) A atrage facand incapabil de altceva. 192 vt (Fig; d. stari fiziologice psihice afective etc.) A cuprinde (pe neashteptate). 193 vt (Fig; d. stari fiziologice psihice afective etc.) A copleshi. 194 vt (Ilv) A(l) ~ mirarea (sau ivp) mirare minune minuni (pe cineva) A se mira tare. 195 vt (Ivr; ilv) Al ~ otrava A otravi. 196 vrim (Icn) A nu gasi crezare. 197 vt (Rar; ie) Ce tea (sau la va etc.) prins? Se spune pentru ashi exprima mirarea in fatza unei atitudini a unei actziuni etc. neashteptate anormale a cuiva. 198 vt (Reg; ie) Al ~ mintzile (pe cineva) A shti. 199 vt (Reg; iae) A pricepe. 200 vt (Ie) A ~ betzia (pe cineva) A (se) imbata. 201202 vtr (Ivp; fig; d. boli farmece blesteme descantece) A se abate asupra cuiva producand un efect negativ. 203204 vtr (Ivp; pex) A deteriora. 205 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) friguri (sau friguri de moarte) A simtzi un fior de spaima de furie etc. 206 vr (Reg) A se contamina. 207 vt (Inv; d. foc) A distruge prin ardere. 208209 vtr (A face sa fie sau) a fi imobilizat retzinut oprit intrun anumit loc de ceva material. 210 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) cu coada intre usha A surprinde pe cineva mintzind. 211 vt (Spc) A exercita o presiune asupra unui corp surprins intro anumita pozitzie strivindul. 212 vt (Pop; spc; d. dureri fizice; c. i. partzi ale corpului omenesc) A intzepeni. 213 vt (D. vant ploaie etc.) A cuprinde shi a lua cu sine Si: a antrena. 214 vt (Pop; c. i. posturi de emisie sau ceea ce se emite) A receptziona. 215 vt (Pop; pex) A auzi. 216 vt (Pop; c. i. locuri in spatziu suprafetze) A ocupa. 217218 vti (Inv; ilv) A ~ cu chirie A inchiria. 219 vt (Ie) A ~ loc A se bucura de consideratzie. 220 vt (Iae) A fi util. 221 vt (Ivr; iae) A tzine loc de... 222 vt (Ie) A nul ~ locul (sau starea) pe cineva A nu avea astampar neputand sta locului sau negasindushi locul. 223 vt (Inv; ie) Ai ~ calea cuiva A pandi trecerea cuiva stand in drumul lui. 224 vt (C. i. oameni) A surprinde asupra unui fapt. 225 vt (C. i. oameni) A descoperi pe cineva care a savarshit o neregula o fapta reprobabila o infractziune etc. 226227 vti (Rar; ie) A ~ (pe cineva) cu masura (sau cu litra ori cu ocaua) mica A descoperi minciuna sau inshelatoria practicate de cineva. 228229 (Reg; ie) A ~ in piua (sau cu piulitza) A da pe cineva de gol. 230 vr (Rar) A se surprinde facand ceva in mod inconshtient sau fara voia lui. 231232 vtr (Ivp; fam) A (se) incurca in ceea ce spune sau in raspunsuri fiind determinat sa se dea sau danduse de gol prin ceea ce spune. 233234 vtr (Pex) A (se) pune intro situatzie dificila fara ieshire. 235 vt A da intrun loc unde nar fi trebuit nu sar fi ashteptat nar fi dorit sau ar fi dorit sa intalneasca ori sa gaseasca de sau peste cineva. 236237 vri (Inv) A se produce deodata contrar ashteptarilor dorintzelor etc. 238 vt (C. i. obiecte secrete ascunse corpuri delicte sau compromitzatoare etc.) A da de urma... 239 vt (C. i. obiecte secrete ascunse corpuri delicte sau compromitzatoare etc.) A gasi in mod neashteptat sau nedorit. 240 vt (D. unitatzi de timp elemente sau fenomene ale naturii calamitatzi etc.) A se abate de obicei in mod nedorit asupra cuiva sau a ceva surprinzand intrun anumit loc. 241 vt (Rar; ie) A nul ~ (pe cineva) vremea in loc Se spune despre un om extrem de ocupat. 242 vr (Ivp) Ashi lua obligatzia ori angajamentul de a face ceva invoinduse sau fiind de acord sa... 243244 vrt (Inv; ie) A se ~ chezash (sau cu chezashie) A garanta pentru sine sau pentru altul. 245 vr A o lua in serios fara temei prin inducere in eroare. 246 vr (Inv; ie) Cum sar ~ Cum sar zice. 247 vra A paria². 248 vt (Irg; c. i. valori) A socoti. 249 vrp (Inv) A fi considerat. 250 vtri (Ivp; udp „de” „la” „in”) A se angaja. 251 vtri (Ie) A (se) ~ (la sau in) vorba (ori reg vorbe) sau (reg) in cuvinte (cu cineva) ori (reg) ashi ~ vorba (cu cineva) A incepe sa discute cu cineva sau intre ei. 252 vr (Reg; ie) A se ~ la vorba A se intzelege. 253254 vit (Ie) A (o) ~ la fuga sau a ~ fuga A o lua la fuga. 255 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) de mushteriu A face pe cineva sa devina client. 256257 vtrp (Reg; ie) A ~ post A incepe sa (se) posteasca. 258 vi (Trs; Mol; spc) A incepe sa vorbeasca. 259 vi (Inv; spc; d. oameni) A contribui la... 260261 vrt (Pop; spc) A (se) angaja intro slujba. 262 vt (Urmat de verbe la infinitiv sau la conjunctiv are valoare de verb semiauxiliar) A incepe sa... 263 vr (Udp „cu” care indica persoanele cu care se intra sau care intra in concurentza in confruntare etc.) A se masura Si: a se bate a se lupta. 264 vr (Reg; ie) A se ~ in caini (cu cineva) A incerca sa enerveze pe cineva. 265 vr (Reg; iae) A provoca pe cineva. 266 vt (Reg; ie) Ashi ~ mintea (cu cineva) A lua in serios spusele cuiva. 267 vt (Reg; ie) Ashi ~ treaba (sau vadul cu cineva) A o patzi. 268270 vtir (Ivp) (A se asocia sau) a face sa se asocieze. 271272 vrt (Ivp; spc) (A intra sau) a face sa intre in relatzii de rudenie de dragoste de prietenie cu cineva. 273275 vtri (Ie) A se ~ in sambra sau a ~ in ortacie (ori in de sambra) sau a ~ tovarashie A se intovarashi. 276 vr (Reg; d. apa) A inghetza. 277 vr (D. gheatza) A se forma k o crusta. 278 vi (Rar; d. anumite substantze) A se solidifica. 279280 vrtf (D. laptele dulce) (A se transforma sau) a face sa se transforme in lapte batut sau in iaurt capatand sau dand un aspect consistent Si: a (se) inchega a (se) coagula. 281282 vr (D. unele preparate culinare) (A capata sau) a da consistentza Si: a (se) inchega a (se) coagula. 283 vt (D. oameni; ie) A ~ cheag A incepe sa se intareasca. 284 vt (D. conversatzii; iae) A incepe sa se desfashoare shi sa devina cursiva. 285 vr (Reg; d. paine) A se rumeni. 286 vr (Ie) A nu i se ~ (cuiva) colacii A nu reushi ceea ce shia propus. 287 vr (D. unele mancaruri) A forma o crusta la fundul vasului ori a capata un gust neplacut de aliment ars afumat in urma expunerii excesive la actziunea focului. 288 vi A suferi efectul unei actziuni exercitate asupra lui.

PRÍNDE prind vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mana cu ajutorul unui instrument etc. ◊ Expr. Parca (l)a prins pe Dumnezeu de (un) picior se spune cand cineva are o bucurie mare neashteptata. ♦ (Despre animale) A apuca cu dintzii cu ghearele. ♦ A fixa imobilizand. 2. Tranz. Fig. A lua cunoshtintza de ceva (cu ochii cu urechea cu mintea); a percepe. ◊ Expr. (Intranz.) A prinde de veste = a observa a remarca a afla ceva a baga de seama (din timp). 3. Refl. Ashi incleshta mana sau mainile pe ceva pentru a se sprijini pentru a se agatza. 4. Refl. recipr. A se lua de mana cu cineva (pentru a forma o hora pentru a dansa). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu mainile cu bratzele. II. Tranz. 1. A ajunge din urma (shi a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se mishca alearga; a captura (un fugar un raufacator un inamic). ♦ A pune mana (sau laba) pe un animal. 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) savarshite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vina cu o neregula. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi k cineva a mintzit. ♦ A incurca pe cineva cu vorba al face sa se incurce in raspunsuri (incercand sa ocoleasca adevarul). 3. A ajunge in ultima clipa spre a mai gasi o persoana un vehicul etc. care sunt gata de plecare. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia prilejul) = a gasi a nu lasa sa scape momentul (sau prilejul) favorabil. A nul prinde pe cineva vremea in loc = a fi ocupat tot timpul a nu sta nici o clipa neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii evenimente etc.) A surprinde. 4. Fig. (Despre stari fizice sau sufleteshti) A cuprinde (pe neashteptate); a copleshi. ♦ A absorbi. III. 1. Tranz. A fixa ceva prin legare coasere sau agatzare. ♦ Refl. A ramane fixat sau agatzat (de sau in ceva). ♦ Fig. A inregistra a fixa shi a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea inconjuratoare. 2. Tranz. A inhama; a injuga. 3. Refl. A se lega a se asocia cu cineva (in calitate de...). 4. Refl. shi tranz. (Pop.) A (se) angaja a (se) tocmi intro slujba. 5. Refl. A se angaja a se invoi la ceva; a accepta a primi. ◊ Expr. A se prinde chezash (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se lua cu cineva la intrecere a se masura a rivaliza. ♦ Refl. recipr. A face un pariu cu cineva a pune ramashag. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva se spune cand cineva nu are chef sa lucreze. ♦ Fig. (Despre privire ochi) A se opri a se fixa a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. shi tranz. A (se) impreuna a (se) imbina formand un tot a (se) suda. 2. Tranz. (Despre imbracamintea cuiva; p. ext. despre gesturi atitudini etc.) Ai shedea cuiva bine a i se potrivi. 3. Refl. (Despre mancare; in expr.) A se prinde de cineva = ai prii cuiva a se asimila. V. 1. Tranz. A incepe sa... ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorba = a) a incepe sa discute (cu cineva); b) a se intzelege (unul cu altul) a cadea de acord sa... 2. Refl. (Pop.) A se apuca de o treaba a se porni la lucru. VI. 1. Tranz. A obtzine a capata a dobandi. ◊ Expr. (Fam.) A prinde carne (sau seu) = a se ingrasha. A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a cashtiga experientza a se face om de treaba. A prinde viatza = a) a capata putere tarie; a se inviora; b) a incepe sa se realizeze sa fie pus in practica. A prinde inima sau (intranz.) a prinde la inima = a capata curaj a se imbarbata. ♦ Fig. Ashi insushi o cunoshtintza o deprindere etc. a invatza (de la altul). 2. Intranz. shi refl. A se dezvolta dupa transplantare a creshte. ◊ Expr. (Tranz.) A prinde radacini (sau radacina) = a se fixa intrun loc a capata stabilitate fortza putere. VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi crezut a fi luat drept adevarat bun valabil. VIII. Refl. (Despre lapte; p. ext. despre alte substantze) A se coagula a se inchega. [Prez. ind. shi: (pop.) prinz. Perf. s. prinsei part. prins] Lat. pre(he)ndere.

PRÍNDE prind vb. III. I. 1. Tranz. A lua a apuca (ceva) cu mina cu ajutorul unui instrument etc. Prinde cu cleshtele bucata roshie de fier. SADOVEANU O. I 391. Iar tinerelei plete de peste umeri cad Pe piept shi ea le prinde manunchi in albai mina. COSHBUC P. I 52. ◊ Fig. Ici in vale colean vale Sunaun glas duios cu jale Glas frumos de fatamare Bujor prindeo sarutare. ALECSANDRI P. P. 156. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. «de» shi aratind partea de care se apuca) Ma prins de bratz shi ma cuprins Sa ma saruten drum. COSHBUC P. I 94. (Intranz.) Cheama pe zina shii zice: «prinde co mina de aceasta parte de crapatura shi cu cealalta mina de ceea parte». SBIERA P. 36. ◊ Expr. A prinde foc cu gura = a face tot posibilul pentru a izbuti. Eu deam avut un singur ban Lam impartzit cu tine; SHi tu cu gura foc prindeai Sami dai ajutorare. COSHBUC P. I 77. (Parca) a prins pe dumnezeu de (un) picior se zice cind cineva are o bucurie mare neashteptata. Sa fi vazut bucuria batrinului gindeai k a prins pe dumnezeu de picior asha era de voios. RETEGANUL P. V 11. I sa parea k prins pe dumnezeu deun picior cind tea vedea acasa. CREANGA O. A. 125. (Rar) Al prinde pe cineva sau (intranz.) ai prinde cuiva mina (la ceva) = a se pricepe la ceva a fi indeminatic. Dupa ce... mai crescu baiatul shi incepuse sai prinza mina la mai multe lucruri nevoia il invatza sa faca brinza jintitza unt. POPESCU B. IV 41. Acesta este un om din felul acelora de care se zice: il prinde mina la toate. BOLINTINEANU O. 337. (Refl.) A se prinde (cu cineva) de piept V. piept. ♦ (Cu complementul «loc» p. ext. «slujba» «dregatorie») A ocupa a reushi sa apuci. Totzi alergau gifiind intrecinduse pentru a prinde cite un loc mai bun de unde sa vada acostarea vaporului. BART E. 75. Au venit altzii mai inainte shi au prins toate locurile bune ale diligentzei. La TDRG. Pe urs lau fost ales nazir peste priseci Deshi sar fi putut un alt oricare fie Sa prinda o asha cam grea dregatorie. DONICI F. 60. ♦ (Mai ales despre animale) A apuca cu gura cu dintzii cu ghearele; a inhatza. Indata sarira cinii unul o prinse de grumazi altul de picioare shi altul de mini. RETEGANUL P. XV 58. Racu il prinde de degete shi il stringe cit ce poate. SHEZ. I 280. ◊ Intranz. Prinse cu dintzii de piele so mai intinda. Cum prinse cum nu prinse destul cai scapa pielea dintre dintzi. RETEGANUL P. I 58. ♦ A fixa imobilizind. Ingheatza zdravan shi apa din baltoaga shi prinde coada ursului k intrun cleshte. CREANGA O. A. 296. 2. Tranz. Fig. A percepe; a cuprinde (cu ochii cu urechea cu mintea). Incerca in virfurile picioarelor sa priveasca peste umarul oamenilor shi sa prinda o vorba sa intzeleaga. DUMITRIU N. 9. Din creasta dealului mai departe cit potzi prinde cu privirile cimpuri nesfirshite cimpuri. STANCU D. 20. De sus din postul sau de observatzie... prindea orice mishcare. BART E. 54. ◊ Absol. Intre timp enervat... am cautat sa prind cu urechea. CAMIL PETRESCU U. N. 108. ◊ (Complementul instrumental devine subiect) In curind urechile i prinsera zgomote de pashi ushori. MIHALE O. 505. Ochii lui cernitzi de truda virstei umezi de aduceriaminte shi caintzi prinsera mishcarea grabita shi furishata in acelashi timp. SADOVEANU O. VIII 237. Cimpii frumoase imprejurate de muntzi verzi se intindeau mai mult decit putea prinde ochiul. RUSSO O. 24. ◊ (Intranz. in expr.) A prinde de veste = a baga de seama (din timp); ashi da seama. Nam prins de veste cind sa topit vara shi cind au coborit cele dintii vinturi reci purtind peste mirishti intiii nori de toamna. C. PETRESCU S. 119. Dushmanit vei fi de toate fara prinde chiar de veste; Navem oshti dara iubirea de moshie e un zid Care nu senfioreaza dea ta spaima Baiazid. EMINESCU O. I 147. Unii insa... prinsera mai dinainte de veste shi fugira in Ardeal cautind acolo scaparea vietzii lor. ODOBESCU S. I 425. ◊ (Regional) Ai prinde (cuiva) de veste (sau de shtire) = a observa pe cineva ashi da seama de prezentza cuiva de gindurile sau sentimentele cuiva. Abia le prinzi de veste Cind vin. BOLLIAC O. 89. Mindra mea sa maritat Inima mie fripta arsa! Maica de veste mia prins SHi din guraasha mia zis: Dragul meu nu fi asha K mai sint fete k ea! BIBICESCU P. P. 17. 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «in») A se apuca de... (pentru a se sprijini); a se agatza a se atirna a se anina. Atunci am intins miinile shi mam prins de cineva. SAHIA N. 78. Vazind biata copilitza malul sau prins de nishte crengi ce spinzura in apa shi au ieshit la uscat. SBIERA P. 297. Peste capul blond al fetei zboara florile sho ploua... Ea se prinde de grumazui cu minutzeleamindoua. EMINESCU O. I 154. (Tranz.) Cu miinile prinse in balustrada cu genunchii indoitzi imi tziu echilibrul. BART S. M. 16. ◊ Expr. (Rar) A se prinde cu miinile de vatra = a incepe sa se chiverniseasca a se instari. Navea cine sai ingrijeasca de casa shi de vitishoare cum trebuie. Numai da! ce sa faca bietul om? Cum era sa se intinda mai mult k deabia acum se prinsese shi el cu minele de vatra. CREANGA P. 140. 4. Refl. A se lua de mina cu altzii pentru a face o hora pentru a dansa; ashi face loc intre dansatori luinduse de mina cu ei; p. ext. a intra pentru prima data in hora a incepe sa umble la hora. Cind o fata sau un baiat sau prins in hora capata ingaduintza de a se duce singuri la bilci. STANCU D. 394. Trei pashi la stinga linishor SHi altzi trei pashi la dreapta lor; Se prind de mini shi se desprind Seaduna cerc shi iar sentind SHi bat pamintul tropotind In tact ushor. COSHBUC P. I 57. Fetele se prind roata iar in mijlocul horei vornicelul shi cu gazda framinta pamintul. SEVASTOS N. 77. Daca te prinzi in hora trebuie sa joci (= daca te apuci de o treaba trebuie so duci pina la capat). 5. Tranz. A cuprinde pe cineva cu miinile cu bratzele. V. imbratzisha. Il prinsei in bratze shi strigai: Ioane frate Ioane! nu ma cunoshti? SADOVEANU O. I 420. Sapropie de fata o prinde pe furish Sapleaca o saruta shi piere prin tufish. COSHBUC P. I 52. El sashaza linga dinsa shi o prinde de mijloc Ea shopteshte vorbe arse de al buzelor ei foc. EMINESCU O. I 80. ◊ Refl. reciproc. SHi ieshind pe usha iute ei sau prins de subsuoara. Bratz de bratz pashesc alaturi... le sta bine laolalta. EMINESCU O. I 154. Flacaii deodata Sencleashta de aproape cu bratzele crucish... se prind de mijloc in sus pe rind. BELDICEANU P. 63. II. Tranz. 1. A ajunge din urma (shi a pune mina) pe cineva sau ceva care se mishca alearga; a captura (un fugar un raufacator un inamic). Nu trasera deci shi de prins nu putura sal prinda. CAMIL PETRESCU O. II 133. SHi grabnic eunucii shenshira urmarind K sherpii prin tufishuri pe MusaNin shil prind. COSHBUC P. I 53. Era sa ma prinda shi sa ma ucida leshii. ALECSANDRI T. II 21. ◊ (Poetic) Se joaca lacul Herastrau K un copil cua lui oglinda SHincearca soarele sal prinda in vii culori de curcubeu. D. BOTEZ F. S. 45. ◊ (Urmat de determinari aratind modul capturarii) Pasamite imparatul umbla sa prinda pe hotz prin viclenie. ISPIRESCU E. 376. Pe baditza Vasile il prinsese la oaste cu arcanul il cetluiau acum zdravan shil puneau in catushi sal trimeata la Piatra. CREANGA A. 8. Mult a trebuit pina lam prins in latz pe acest calugar evlavios. EMINESCU N. 56. (Refl. pas.) Prin streji shi prin carauli Sau prins trei oameni straini. TEODORESCU P. P. 102. (Refl.) Se va prinde singura aici la noapte chiar in cursa cemi intinde. DAVILA V. V. 150. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) k din oala v. oala. (Rar) A se juca dea prindema = a se juca dea prinselea v. prins¹. Fantastica simfonie minata cind incoace cind incolo de lunecarea nestatornica a unor valuri de vint se juca parca dea prindema cu zapacitul meu auz. HOGASH M. N. 87. ♦ A inhatza a capta a apuca. Prinde mitza shoareci. SADOVEANU O. I 331. In ziua cea dintii au prins toata ziua la peshte shi nau putut da de mreana. SBIERA P. 119. Daca se intimpla sa nu nimereasca paserile cu sageata ele tot nu scapau de dinsul; tzi le prindea cu mina din zbor. CREANGA P. 245. Cine goneshte doi iepuri nu prinde nici unul (= cine vrea sa faca doua lucruri deodata nu ispraveshte pe nici unul; cine urmareshte sa cishtige doua lucruri deodata le pierde pe amindoua). Pisica cu clopotzei nu prinde shoareci (= cine se lauda cu ce are de gind sa faca nu reusheshte nimic). 2. A surprinde (pe cineva) asupra unei fapte savirshite pe ascuns; a descoperi k cineva a savirshit o fapta nepermisa; a afla a da de gol. Spinul rapede ishi atzinteshte privirile asupra lui HarapAlb shi nu shtiu cum il prinde zimbind. CREANGA P. 233. SHi de sar putea pe dinsa cineva k sa o prinda Cind cu ochii mari salbateci se priveshte in oglinda. EMINESCU O. I 80. ◊ (Cu precizarea faptei savirshite) Doamne de iash prinde cu vro cotzcarie. ALECSANDRI T. I 159. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi k cineva a mintzit. Spunetzi ceatzi zis tot din fir in par... shi de va prind cu minciuna e vai shi amar de voi. RETEGANUL P. II 25. A prinde (pe cineva) cu mitzan sac (sau cu ocaua mica) v. mitza oca. ♦ A incurca (pe cineva) cu vorba a face k cineva sa se incurce in raspunsuri. Vazind boierul k au ramas acuma pe jos [in discutzia cu fata] shiau batut mult timp capul cu cear puteao prinde? SBIERA P. 222. 3. A ajunge la timp pentru a gasi pe cineva care tocmai trebuie sa plece; a da (pe neashteptate) de cineva a intilni pe cineva. A plecat la Bucureshti... incercatzi... poatel mai prindetzi in curte. GALAN B. I 25. De vreo luna nul mai prinde nimeni acasa. SADOVEANU N. F. 139. Cit era ziua de mare gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii acolo i tzinea la sfaturi. SLAVICI N. I 59. ◊ Expr. A nul prinde pe cineva vremea in loc = a fi ocupat tot timpul a nu sta in loc nici o clipa. Cum sa taci cind tot intruna nu te prinde vremean loc Nai nici cind inchide ochii. CONTEMPORANUL I 405. ♦ A sosi la timp pentru a gasi un vehicul care este gata de plecare. Pina la prinz avem inca timp sa prindem trenul peste noapte sa ajungem la Iashi. C. PETRESCU S. 189. ♦ A se sprijini. Murgul sforaia shi se lupta voiniceshte apele veneau minioase... Dar Murgutz ieshea din virtej; prinsese cu copita fund tare shi acum pashea pufnind spre mal. SADOVEANU O. I 32. ◊ Fig. Pe jiltzumi linga masa avind condeiun mina... scriu o strofa dulce care o prind din zbor. ALECSANDRI P. A. 109. ◊ Expr. A prinde momentul (sau ocazia prilejul) = a profita de ocazie a nu scapa prilejul favorabil. (Rar) Ashi prinde vreme = ashi face ashi gasi vreme. Dupa plecarea lui Lica ea il trase pe Ghitza la o parte shii grai: Am o vorba cu tine: nu acum dar cind itzi prinzi vreme. SLAVICI O. I 142. ♦ A da peste cineva a ajunge pe cineva. Ne prinde ploaia Nitza! vorbi iarashi unul dintre cei doi. PAS L. I 51. Iacasha mincam noi domnule cum apucam shi unde ne prinde vremea. C. PETRESCU C. V. 139. 4. Fig. (Despre stari fizice sau sufleteshti) A cuprinde (pe neashteptate); a copleshi. Incepuse sal prinda un pic de banuiala k scrisoarea no fi adevarata. STANOIU C. I. 130. SHi deodatasha din drum Ma prins jalea nu shtiu cum! Voie rea sa nu va faca: Mia venit dar o sami treaca! COSHBUC P. I 131. Vintul jalnic baten geamuri Cu o mina tremurinda Iara tu la gura sobei Stai k somnul sa te prinda. EMINESCU O. I 76. ◊ (Poetic) Buruienile prinse de spaima Se aduna se chircesc shi mor. BENIUC V. 81. ◊ (Despre boli) Cucoana dsale pretinde sai fac eu vizita mai intii... deoi shti k o prinde galbenarea de ciuda... nu moi duce! ALECSANDRI T. 856. ◊ Expr. (Rar) Ce tea prins ! = ce tzi sa intimplat? ce tzia venit? ce tea gasit? Nebune sint? Ori ce lea prins De stau asha peafara? COSHBUC P. I 256. ◊ (In locutziuni verbale) A prinde tovarashie = a se intovarashi. Tatal meu a avut o bostanarie shi la acea bostanarie prinsese tovarashie shi tatal marieitale. SHEZ. IV 4. (Rar) A prinde prieteshug = a se imprieteni cu cineva. Era atunci in Transilvania linga printzul Bathori un nunciu al papei... Acesta prinsese cu cancelarul Iojica un mare prieteshug shi astfel aflase toate planurile sale. BALCESCU O. II 184. ♦ A absorbi. Cind te prinde munca tot timpul tzie gindul la ea. V. ROM. decembrie 1950 161. Inainte ishi mai cauta unul un frate; vaduva locul unde a fost ingropat barbatul. Pe urma sau linishtit cu totzii. Pe om il prinde viatza indata. C. PETRESCU I. II 207. III. Tranz. (De obicei urmat de determinari aratind locul instrumentul etc.) A fixa legind agatzind aninind. Am impins o usha care era prinsa in clampa numai am intrat. SADOVEANU O. I 362. SHi dimineatza vin neveste Cu shortzul prins in cingatoare. GOGA P. 16. El matasa o torcea Lunga funieo facea SHi de gratii o prindea. ALECSANDRI P. P. 142. ◊ Expr. A prinde (sau a lega) gura pinzei v. pinza. A nul (mai) prinde pe cineva locul (mai rar starea) = a nu avea astimpar a nushi afla locul a nu putea sta locului (k urmare a unei tulburari sufleteshti). Pe feciorul cel mai mic nul mai prindea starea nu putea de jalea mamei shi de dorul fratesau shi a sorusei. RETEGANUL P. V 26. Din grajd pe loc a scos Un alt cal mai nazdravan Cum i place lui Troian Negru k corbul Iute k focul De nul prinde locul. ALECSANDRI P. P. 388. ♦ A fixa un obiect intrun dispozitiv al unei mashiniunelte pentru a fi prelucrat. ♦ A invalui. Al doilea val o prinse [lotca] dea latul o ridica la citziva metri inaltzime o apuca in creasta. DUMITRIU P. F. 28. ♦ Refl. A se agatza (de sau in ceva). Scoase din buzunarul sting al mantalei cutia de tinichea cu tutun. I se prinse capacul de coltzul buzunarului insa o smuci cu toata furia. SAHIA N. 77. Voi sa fuga k celelalte; dar rochia i se prinse de un maracine shi o tzinu in loc. BOLINTINEANU O. 331. ♦ Intranz. (Invechit shi popular) A se infige (in ceva). Catanile merg plingind Pe parintzi rau blastamind De ce ei iau facut Asha naltzi shi subtzirei Sa prinda plumbul in ei. HODOSH P. P. 226. ♦ A imbina intre ele (insailind sau cosind) partzi ale unui obiect de imbracaminte. Prinde gulerul la camasha. ♦ Fig. A inregistra (shi a reda prin mijloace artistice) aspecte din lumea inconjuratoare. In crud exil pribeag prin tzari straine Visai atunci o vasta trilogie Pe caream prinson shiruri de tertzine. TOPIRCEANU B. 89. Arta nu va putea reproduce schimbarea expresiunii fetzei la un om nu va putea prinde pe pinza decit o singura expresiune a fetzei. GHEREA ST. CR. II 51. 2. Tranz. (Cu privire la animale de tractziune) A pune in ham sau la jug; a inhama a injuga. Boiii vei prinden jug... shii mina boiincet. RETEGANUL P. IV 26. Atunci fiul craiului minios i mai trage [calului] un friu... apoi il prinde in capastru. CREANGA P. 195. Boishorii shii prindea SHi sapuca da ara. BIBICESCU P. P. 311. 3. Tranz. (Invechit shi popular urmat de un al doilea complement) A atrage la sine (k prieten k ruda) a angaja (k dregator k slujbash). Unul zicei aga cellalt spatar; De iash prinde gineri iash lua in dar! ALECSANDRI T. I 121. Voinice hushean Tinar moldovean Pas’ mare del scoate Din gura de sharpe Din racori de moarte K teo prinde frate. TEODORESCU P. P. 448. Sa cintzi cuce cind moi duce Sa te prind frate de cruce. JARNÍKBIRSEANU D. 301. ◊ Refl. Susano shtii una?... Imi vine sa ma prind argat la voi. ALECSANDRI T. I 263. A doua zi ei sau prins jitari la oamenii din acel sat. SHEZ. I 261. ♦ Refl. A se lega sau a se asocia cu cineva. Acum sa merg sa vad ce face biata mama apoi sa caut pe Floareanfloritul sa ma prind cu el frate de cruce. RETEGANUL P. V 34. Ce frumos era in cringuri Cind cu ea mam prins tovarash. EMINESCU O. I 122. ◊ (Neobishnuit construit cu dativul) Nu te prinde lor tovarash. EMINESCU O. I 196. (Expr.) A se prinde chezash (pentru cineva) = a garanta pentru cineva (k chezash). ◊ Refl. reciproc. In mai multe zile facu fetitza asha adeca daduse mincarea shi bautura la roaba din pivnitza zmeului pinan urma se prinsera prietene bune. RETEGANUL P. I 35. Vad k shin tine este putere macar k eshti asha de mic! Hai dara sa ne prindem firtatzi shi vina cu mine la ceialaltzi zmei. SBIERA P. 178. Apoi mari cit traia Fratzi de cruce se prindea SHimpreuna voinicea Pe balauri de stirpea. ALECSANDRI P. P. 12. 4. Refl. A se angaja la ceva a se lega (cu cuvintul) ashi da cuvintul; a promite. Sa vie aici... sa arate daca nu sar prinde el sa dea invatzatura cea deplina marieisale Ferid. SADOVEANU P. P. 17. Tata era om cuprins... incit el se prinse sami faca uniforma cu cheltuiala lui. GANE N. II 191. Am treaba la imparatul; feciorul meu se prinde k ia face podul. CREANGA P. 80. ♦ A face prinsoare a pune ramashag. Ma prind k asemenea timiditate o intzelegetzi. DELAVRANCEA H. T. 54. Vetzi fi citit prin cartzi ori prin gazete zicinduse marul discordiei. Eu ma prind k nici nu visatzi ce bizdiganie mai este shi aia. ISPIRESCU U. 2. Mash prinde cu tine po vadra de vin k sal vezi acum nu lai mai cunoashte. FILIMON la TDRG. ♦ A se lua cu cineva la intrecere a rivaliza. Vezi mai drace! Nu tziam spus eu sa nu te prinzi tu cu mine la shuierat! SBIERA P. 261. ◊ Tranz. A accepta a primi; a se invoi. FatFrumos prinse voios a se lupta cu zmeul. ISPIRESCU L. 195. (Refl.) Nu te prinzi ami vinde vreun ou shi mie? TZiash plati. La TDRG. Boieriul neintzelegind sfaturile shi crezindule fleacuri nu se prinse ba inca sa shi cam minie. SHEZ. VI 150. ◊ Expr. Ashi prinde mintea (cu cineva) = a lua in serios spusele cuiva a acorda prea multa atentzie vorbelor cuiva; ashi pune mintea cu cineva. El e om barbat No sashi prinda doara mintea co femeie. COSHBUC P. I 247. IV. 1. Refl. A se lipi de ceva a adera la ceva shi a ramine in strinsa atingere. Se prind scinteile in iasca. STANCU D. 255. TZi se prindea pleoapa de pleoapa... de ger ce se pornise. DELAVRANCEA H. T. 251. Paretzii erau negri de shiroaie de ploaie ce curgeau prin pod shi un mucegai verde se prinsese de var. EMINESCU N. 38. ◊ Fig. Ea il privea cu un suris El tremuran oglinda Caci o urma adinc in vis De suflet sa se prinda. EMINESCU O. I 168. ◊ Expr. A nu se prinde lucrul de cineva se spune cind cineva nu are imbold la lucru. Toata ziua am fost indispus. Nu se prindea lucrul de mine. C. PETRESCU I. II 185. ♦ A i se opri cuiva privirea pe ceva. Se uita la unul se uita la altul se uita la totzi caii din grajduri shi de nici unul nu i se prindeau ochii. ISPIRESCU L. 15. ♦ A se impreuna a se suda. Atuncea au luat voinicul pe moshneag... iau pus ochii la locul lor shi ia uns intii cu apa moarta shi sau prins. SBIERA P. 40. Rapede pune capul lui HarapAlb la loc... toarna apa moarta sa steie singele shi sa se prinda pielea. CREANGA P. 278. ♦ A se declansha. Pulberea na prins. 2. Refl. (Despre mincare somn etc.) A folosi a prii; p. ext. a cuprinde (pofta de... ). Nu se prindea somnul de mine. C. PETRESCU S. 117. Ipate acum nici de treaba nushi mai cauta nici mincarea nu se prindea de dinsul nici somnul nul fura era cum e mai rau. CREANGA P. 166. Mai de multe ori ea inca la masa daca shedea Se scula mai mult flaminda de dinsa nu sa prindea. PANN P. V. III 38. (Tranz. in expr.) Ashi prinde pofta (sau foamea setea etc.) = ashi satisface (partzial) pofta (foamea etc.). SHi cind ajunge la cuptiori frumoase placinte erau intrinsul! Dar cind sapropie sa ieie dintrinsele shi sashi prinda pofta focul o arde shi nu poate lua. CREANGA P. 293. Ia dami shi mie nishte oua k sami prind pofta macar. id. ib. 63. A(shi) prinde o nevoie (sau nevoile) cu ceva = a face fatza unei imprejurari (avind cele trebuitoare) ashi satisface o trebuintza. Pensia... nui mare lucru dar tot ishi prinde o nevoie cu dinsa. C. PETRESCU I. II 161. (Rar) A prinde cuiva o nevoie = a ajuta cuiva sa iasa dintro incurcatura sa faca fatza unei situatzii. Dragii mei! Vedetzi k noi am trait bine pinacuma shi vam prins shi eu cind shi cind cite o nevoie. SBIERA P. 116. (Intranz.) Ai prinde cuiva bine v. bine¹. 3. Tranz. (Despre imbracamintea cuiva fig. despre gesturi atitudini) Ai shedea cuiva bine a i se potrivi. Te prinde redingota bine. Sint mindre ghetele de lac: Zimbeshti increzator in tine. TOPIRCEANU B. 67. Tot cear zice i se cade tot ce facei shade bine SHi o prinde orice lucru caci asha se shi cuvine. EMINESCU O. I 159. Le prinde camasha cu altitze de minune shis frumushele coz! ALECSANDRI T. 656. ◊ (Poetic) Stele rare din tarie cad k picuri de argint SHi seninul cer albastru mindru lacrimelel prind. EMINESCU O. I 82. V. 1. Tranz. (Urmat de verbe la infinitiv sau la conjunctiv) A incepe. In soba focul prinse a dudui vesel shi Casandra se invirtea de colo pina colo rinduind oalele. DUNAREANU CH. 111. Un vint ushor shi somnoros adie SHin codru prinde frunza sa se mishte. IOSIF P. 30. Copilitza litza fa Mai datai gura cuiva? Ea prinse a se giura. ALECSANDRI P. P. 313. ◊ Expr. (Regional) Ashi prinde treaba cu cineva = a intra in legatura cu cineva cu care nai vrea sa ai dea face. Venea k un nebun spre riu... Lash fi strigat Dar mam temut cai apucat SHimi prind cu necuratul treaba. COSHBUC P. 1242. (Refl.) A se prinde (cu cineva) la vorba = a) a intra in vorba cu cineva a sta de vorba. O sa creshtetzi o sanvatzatzi shio sa va fie mai ushor voua itzi spunea mama cind te prindeai cu ea la vorba. PAS Z. I 142. Intro padure mare sau intilnit odata doi oameni unul mergea catra rasarit shi celalalt catra asfintzit; se prinsera la vorba. RETEGANUL P. IV 21. Dupa ce shiau dat ei buna calea shi shiau multzamit unul altuia sau prins amindoi la vorba. SBIERA P. 22; b) a se intzelege (unul cu altul) a cadea de acord sa... Aseara la SHtefanvoda Sau prins boierii la vorba Sa faca do vinatoare Vinatoare de plimbare. TEODORESCU P. P. 505. 2. Refl. (Popular) A se apuca de ceva a se angaja intro actziune a porni la lucru. Se muncea Simina sashi aducaminte Cind sa prins la cearta pentru ce shi cum? COSHBUC P. I 246. Vazinduse incarcata cu lucruri cari intrecea puterile ei nu shtia de ce sa se prinda biata nenorocita. SBIERA P. 313. Care din voi se prinde in zi de sarbatoare La trinta voiniceasca cu mine mai flacai? BELDICEANU P. 62. ♦ (Cu determinarea vaga) Ashi pune mintea cu cineva a se masura cu... Stan drum de vorba cu vecine SHi baten pumni: «Sa mor imi vine Auzi tu! Sa se prinda ea Cu mine!». COSHBUC P. I 126. Ce aveam sa fac? Leam rabdat k doara no sa ma prind cu el. RETEGANUL P. II 57. VI. Tranz. 1. (Invechit shi popular) A obtzine a ajunge in posesia unui lucru a se alege cu ceva; a primi a capata a dobindi. Cam ce sa prindetzi voi pe peshte? DELAVRANCEA O. II 264. Ii pamint mult shi bun... numai pe perje prind sume mari de bani. ALECSANDRI T. 256. Unul avind o moshie... Se apuca shi o vinde Prinde pe dinsa ce prinde SHi ishi cumpara indata O sanie minunata. PANN P. V. II 70. ♦ Fig. Ashi insushi cunoshtintze a invatza (de la altul) a capata deprinderi. Cunosc eu un cintec lam prins de la taicutzu. DAVIDOGLU M. 59. Care cum putea sa prinda invatzatura. STANCU D. 228. SHtiam... k shi eu trebuie sa ma fac odata k Hutzu shi pentru aceea i prindeam apucaturile. SLAVICI O. I 72. ◊ Refl. Mitru sta shi sta gindind De el multe nu se prind. COSHBUC P. I 80. 2. A capata o infatzishare o calitate noua un aspect nou. Ar fi vrut... sa se asheze jos nitzelush pina mai prinde puteri. STANCU D. 16. De vretzi in poloboace sa nu prinda vinul floare Facetzi cum faceau strabunii la arminden betzi pelin. BELDICEANU P. 54. Toate multzamirile imi vin deodata... Parca am prins aripi k sa zbor la Bucureshti. ALECSANDRI T. I 277. Piatra care se rostogoleshte nu prinde mushchi v. piatra. ◊ Expr. A prinde carne (sau seu) = a deveni mai gras a se ingrasha. Lea ramas un copil Iancu uscat slabanog... nu prinde carne pe el. STANCU D. 17. Ce ma necajeshte mai rau de vreo doua saptamini incoace e o jigodie de purcel... k nu prinde seu pe el de loc. STANOIU C. I. 116. Coana Frasinica deshi se sculase dupa boala nu prindea nici dram de carne pe ea. SANDUALDEA U. P. 175. Cind prinde mamaliga coaja se spune despre cineva care incepe sashi dea aere fatza de altzii cind a ajuns la o situatzie inalta sa se fuduleasca sa fie obraznic. Daca este... sa fim mai mari peste altzii ar trebui sa avem mila de dinshii k shi ei sarmanii sint oameni. Hei! dragele mele vere... Sa te fereasca dumnezeu cind prinde mamaliga coaja. CREANGA P. 209. A prinde minte (sau intranz. a prinde la minte) = a cishtiga experientza a deveni mai intzelept a se face om de treaba. Danila mai prinsese acum la minte. CREANGA P. 50. Iam dat numai vreo 30 de lovituri de fringhie k sa prinda la minte. CONTEMPORANUL VII 103. Frunza verde foi de linte Mai barbateam prins la minte. SHEZ. I 13. (Intranz.) A prinde la inima (sau tranz. ashi prinde inima rar inima) = a capata curaj a se imbarbata. A intrat in circiuma... sashi prinza inima cu un ciocan de rachiu. CARAGIALE O. III 43. HarapAlb mai prinzind oleaca la inima incaleca shi se lasa in voia calului unde a vrea el sal duca. CREANGA P. 212. Auzind de asalt soldatzii au inceput a chiui sha bea dintro plosca k sa prinda la inima. ALECSANDRI T. II 22. A prinde (la) viatza = a capata putere tarie; a se inviora. Mio apucan bratza De prinde la viatza Mio stringe la pept SHo leaganancet. ALECSANDRI P. P. 15. ◊ Fig. Ciinele a prins shi el dushmanie de moarte impotriva omului. POPA V. 345. Bietul parinte Ghermanutza!... Atita dragoste prinsese el pentru mine intrun timp asha de scurt! HOGASH M. N. 155. Vazind aceasta tziganca prinse frica shi mai tare. SBIERA P. 111. ♦ Intranz. (Neobishnuit) A se dezvolta a creshte. Dupa ce au prins ei shi in trup shi in putere sau imbracat... shi trecind apa au mers la o casa. SBIERA P. 113. VII. Refl. shi intranz. 1. (Despre plante) A dezvolta radacini ashi infige radacinile in pamint a incepe sa se hraneasca prin radacini (dupa o transplantare); (despre altoaie) a se dovedi viu a da mugur. Coltzul ierbii brumate a prins. DRAGOMIR P. 5. O huma sura shi jilava care nu se prinde... nici troscot nici ciulini. ODOBESCU la TDRG. Trei garoafen poartaam pus. Cite trele mi sau prins Mi sau prins shiambobocit. SHEZ. V 13. ◊ (Tranz. in expr.) A prinde radacini (sau radacina) = a capata radacini; fig. a se fixa (intrun loc) a capata stabilitate p. ext. fortza putere autoritate. Nu este mai mare multzumire pentru omul ce doreshte binele altora decit aceea cind vede k este ascultat de catra altzii shi k vorbele lui prind radacini. SLAVICI O. I 57. Eu nam nici casa nu am nici masa Nici cit o planta nu am noroc. Sparanga insashi creshte sub leasa Eu radacina nu prind de loc. ALECSANDRI T. I 370. Treizeci de ani cara Ion apa cu gura... shi uda taciunele care in urma prinse radacini crescu inflori shi facu poame. SHEZ. V 36. 2. Fig. (Despre manifestari ale omului vorbe atitudini uneltiri) A gasi crezare a fi luat drept bun valabil. Vrei sa ma incerci cu amagelile voastre vechi Nu mai prind! C. PETRESCU A. R. 21. Omul meu sa gasit k shtie frantzuzeshte mai bine decit mine shi din momentul acela am fost o luna nedespartzitzi. Stratagema mea a prins. CARAGIALE S. N. 172. Spinul vazind k i sau prins minciunile de bune cheama la sine pe HarapAlb. CREANGA P. 208. ◊ Unipers. Nu umbla cu mofturi k nu se prinde. VLAHUTZA la TDRG. VIII. Refl. (Despre lapte) A se inchega (aduninduse deasupra smintina shi dedesubt laptele acru). Cind punea mama laptele la prins eu... de pe a doua zi shi incepeam a linchi groshciorul de pe deasupra oalelor. CREANGA A. 44. ◊ Expr. A prinde cheag = a incepe sa se instareasca sa se chiverniseasca. Daca nu curge pica. Pina ce prinzi cheag. Astazi cu gazetaria se cishtiga bune parale. C. PETRESCU C. V. 125. (Cu o constructzie neobishnuita) Curtzile noastre le ingradiram casele se shitzuira... shi cheagul se prinse veselia se imprashtie. DELAVRANCEA S. 227. Forme gramaticale: perf. s. prinsei part. prins. Prez. ind. shi: prinz (DELAVRANCEA O. II 131).

A PRÍNDE prind 1. tranz. 1) (despre fiintze) A apuca tzinand strans. ◊ ~ in bratze a imbratzisha. 2) (despre mecanisme instrumente etc.) A apuca imobilizand shi retzinand. Usha mia prins rochia. 3) A sesiza prin simtzuri shi cu ajutorul gandirii; a percepe. A prins repede mishcarile. ~ un gand. ◊ A (nu) ~ de veste a (nu) observa; a (nu) baga de seama. ~ firul a intzelege; a pricepe. 4) (fiintze in mishcare) A ajunge din urma apucand. ◊ Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde nici unul v. IEPURE. Pisica cu clopotzei nu prinde shoareci v. PISICA. 5) (persoane care au comis fapte reprobabile) A retzine privand la libertate; a captura. 6) A descoperi in momentul savarshirii unei fapte condamnabile. ◊ ~ (pe cineva) cu minciuna a constata k (cineva) a mintzit. ~ cu matzan sac (sau cu ocaua mica) v. MATZA. 7) (vehicule sau persoane gata de plecare) A gasi in ultimul moment; a apuca. ◊ ~ momentul (sau ocazia prilejul) a nimeri momentul (ocazia sau prilejul) potrivit. 8) (despre evenimente fenomene ale naturii) A apuca pe neashteptate. La prins furtuna in padure. 9) (despre stari fizice sau morale) A cuprinde in intregime; a copleshi. La prins o dorintza de plecare. Nul prinde somnul. ◊ ~ tovarashie a se intovarashi. 10) (obiecte) A alatura fixand. ~ o brosha in piept. ◊ ~ in jug a injuga. 11) (despre imbracaminte) A se potrivi dand o infatzishare placuta. 12) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a incepe. A prins a vorbi. 13) (insushiri sau stari noi) A capata transformanduse. ~ mucegai. ◊ ~ la putere a deveni mai puternic. ~ la carne a se ingrasha. ~ radacini a se stabili definitiv intrun loc. ~ la minte v. MINTE. Ashi ~ pofta (sau foamea setea etc.) ashi satisface cat de cat pofta (sau foamea setea etc.). Ai ~ cuiva bine ai fi de folos. 14) A face sa se prinda. 15) (animale salbatice) A lua in stapanire folosind diferite mijloace; a captura. 2. intranz. fig. fam. (despre manifestari umane) A fi luat drept valabil. SHiretenia a prins. /<lat. pre[he]ndere

A SE PRÍNDE ma prind intranz. 1) (despre fiintze) A se apuca strans (de ceva sau de cineva); a se agatza. ◊ ~ in hora (sau in joc) a incepe sa danseze in hora (sau in joc). 2) (despre obiecte) A se fixa intamplator (de ceva). Sa prins un scai de rochie. ◊ Nu se prinde mancarea de cineva nui prieshte mancarea cuiva. 3) A se aranja participand (la o actziune). ~ la discutzie. ◊ ~ frate de cruce a lega prietenie prin juramant de credintza. 4) (urmat de un conjunctiv) A cadea de acord; a se invoi; a consimtzi; a accepta. Sa prins sai fie nanash. 5) (despre plante proaspat rasadite) A continua sa creasca dezvoltand radacini. 6) (despre lapte racituri etc.) A capata consistentza; a se coagula; a se conglutina; a se inchega. /<lat. pre[he]ndere

prinde v. (activ) 1. a apuca cu mana: a prinde o pasare; 2. a apuca cu un instrument: a prinde peshti; 3. a apuca cu ghiarele (despre animale rapitoare): pisica prinde shoareci; 4. a pune mana pe un vinovat: a prins hotzii; 5. a lua captiv: a prins multzi dushmani; 6. a apuca asupra faptului a surprinde: l’a prins furand; 7. a amagi a inshela: nu ma prinzi a doua oara; 8. a percepe (intern sau extern): n’am prins nicio vorba; fig. a prinde (de) veste; 9. a dobandi a lua: cu banii ce oiu prinde pe boi; 10. a fi apucat de o boala: il prind frigurile: 11. fig. a contracta: a prinde pica pizma ura; 12. a incepe a simtzi: a prinde dor dragoste mirare; 13. a coprinde: campiile se intindeau mai mult decat poate prinde ochiul BALC.; 14. a lua in sine: pamantul a prins samantza a prinde radacina; 15. a lua a capata in genere: a prinde putere inima; 16. a se pune pe ceva a incepe: prinse a fugi; 17. a agatza a lega a coase: a prinde haina de cuiu vitza de par a prinde camasha unde s’a rupt; 18. a consolida prin frig a se inchega: laptele a prins. ║ (neutru) 1. a shedea bine frumos: albul nu te prinde; 2. a prii: nui prind bucatele. ║ (reciproc) 1. a se agatza: ea se prinde de grumazui EM.; 2. a se lega: a se prinde fratzi de cruce; 3. a se indatora: nu ma prind sa fac lucrul asha repede; 4. a ocupa: locurile au fost prinse; 5. a se trece a se putea: vazand k i s’au prins minciunile CR.; 6. a intra: a se prinde in hora; 7. a se pune contra: nu te prinde de cearta; 8. a prinde radacina a reushi: daca va fi sa ni se prinda AL.; 9. fig. a conveni a se potrivi: se prinde k nuca in perete; 10. a pune prinsoare: ma prind pe orice. [Lat. PREHENDERE].

prende v vz prinde

prindea v vz prinde

prindemushte m. cascagura.

prind prins a prinde v. tr. (lat. préndere contras din prehéndere a apuca din *praehéndere de la un vechĭ verb *héndere saŭ *hándere vgr. handáno; it. préndere sp. pg. prender pv. penre fr. prendre. Se conj. k cred perd. V. a cu de des shi surprind). Apuc cu mina cu ghearele cu dintziĭ orĭ cu un instrument: copiiĭ shi pisicile prind pasarĭ pescariĭ shi vidrele prind peshtĭ eŭ prind shoaricĭ cu capcana. Pun mina arestez: politzia prinde hotzĭ. Ĭaŭ captiv capturez: a prinde un dushman o corabie dushmaneasca. Surprind apuc asupra faptuluĭ: la prins furind. Infund cu vorba surprind in contrazicere: team prins! Amagesc inshel: nu ma maĭ prinzĭ! Percep aud orĭ intzeleg: n’a prins nicĭ o vorba. Cishtig adun: citzĭ banĭ voĭ putea prinde. Cuprind ocup: paraŭa e mica dar loc mare prinde (Pan.). Apuc cuprind: m’aŭ prins frigurile somnu mirarea groaza. Incep a simtzi cu inima: prind ura dragoste dor gust inima curaj. Cuprind cu privirea: cit poate prinde ochiu. Incep sa ma pun pe (Pop. Urit): prinse a plinge (numaĭ cu infinitivu saŭ subj.). Agatz atirn: prind o haĭna in cuĭ. Rup pin agatzare: mĭam prins buzunaru intr’un cuĭ. Cos provizoriŭ cirpesc provizoriŭ o ruptura: ĭa prinde icĭ putzin haĭna asta! Fixez intzepenesc: prind o scindura in (saŭ cu) cuĭe o hirtie in boldurĭ. Impers. Te prinde itzĭ shade bine: gluma haĭna asta te prinde. V. intr. Folosesc aduc folos: umbrela prinde bine pe ploaĭe. V. refl. Ma agatz ma atirn: m’am prins cu minile de copac. Intru k sa particip: ma prind in hora in joc. Ma leg jur sa fiŭ: ma prind frate de cruce. Ma oblig ma ofer ma indatorez: ma prind sa prind eŭ hotzu. Pun ramashag fac prinsoare: ma prind pe o suta de francĭ k voĭ prinde hotzu. Prind radacina ma fixez pin radacinĭ vorbind de plante transplantate: prunu s’a prins. Fig. Reushesc trec am succes: vorba mincĭuna gluma cartea s’a prins (V. nuca in parete). Ma solidific (ma sleĭesc ma incheg saŭ inghetz): laptele riu s’a prins. Atzĭ prinde bine atzĭ folosi. A prinde de veste a afla din timp saŭ la timp. A prinde putere saŭ radacinĭ a te intari. Nu se prinde mincarea averea saŭ invatzatura de el ramine tot slab sarac orĭ ignorant. Cum s’ar prinde (adica: vorba) cum s’ar zice vrea sa zica adica.

+prinde² (a se ~) (a se coagula; a se lipi) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se prinde 3 pl. se prind perf. s. 1 sg. se prinse 3 pl. se prinsera m.m.c.p. 3 sg. se prinsese 3 pl. se prinsesera; conj. prez. 3 sa se prinda; ger. prinzanduse; part. prins

+prinde³ (a se ~) (fam.) (ashi da seama) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma prind 2 sg. te prinzi 3 sg. se prinde perf. s. 1 sg. ma prinsei 1 pl. ne prinseram m.m.c.p. 1 sg. ma prinsesem 1 pl. ne prinseseram; conj. prez. 1 sg. sa ma prind 3 sa se prinda; imper. 2 sg. afirm. prindete; ger. prinzanduma; part. prins

prínde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prind 1 pl. príndem 2 pl. príndetzi perf. s. 1 sg. prinséi 1 pl. prínseram; conj. prez. 3 sa prínda; imper. 2 sg. prínde; ger. prinzand; part. prins

prínde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prind 1 pl. príndem 2 pl. príndetzi perf. s. 1 sg. prinséi 1 pl. prínseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. prínda; imper. 2 sg. prínde; part. prins

prinde (ind. prez. 1 sg. prind conj. prinda)

PRÍNDE vb. v. accepta admite angaja aprecia aproba asocia astampara baga calcula calma capata concepe consimtzi contracta cuceri dobandi domoli estima evalua face fagadui folosi grupa intra intui incadra incerca inchiria incuviintza indatora indupleca infrunta ingadui inghetza insarcina insotzi intovarashi intrebuintza intrece intzelege invoi lasa linishti lua masura obliga obtzine ocupa paria permite potoli pretzui prii primi procrea promite pune recurge rumeni servi sesiza sluji socoti solidifica tempera tocmi uni utiliza uza vari.

PRÍNDE vb. I. 1. v. inhatza. 2. (reg.) a prijini. (~ pietricele in palma.) 3. v. lua. 4. v. imbratzisha. 5. v. fixa. 6. a fixa a pune. (~ olanele pe casa.) 7. v. agatza. 8. a se agatza a se apuca a se atarna a se tzine (pop.) a se anina (reg.) a se tagartza. (Se ~ de crengi k sa nu cada.) 9. a se agatza a se fixa. (Vitza de vie se ~ de araci.) 10. v. imbina. 11. v. suda. 12. v. lipi. 13. v. aplica. 14. v. inhama. 15. v. injuga. 16. v. aresta. 17. v. captura. 18. v. vana. 19. v. pescui. 20. v. surprinde. II. 1. v. carpi. 2. a se coagula a se inchega (Transilv.) a se strange. (Laptele sa ~.) 3. v. anchiloza. III. 1. v. receptziona. 2. v. auzi. 3. a afla a gasi. (Voia sal ~ singur k sai poata vorbi.) 4. a ajunge (inv. shi pop.) a sosi (prin Olt.) a scurta. (Mergetzi va ~ eu din urma.) 5. a ajunge a apuca. (Se grabeshte sa ~ trenul.) 6. v. apuca. 7. a ajunge a apuca a surprinde. (Ploaia ia ~ in camp.) 8. v. cuprinde. 9. v. razbi. 10. v. copleshi. IV. 1. a i se potrivi. (Aerul shtrengaresc o ~ de minune.) 2. v. insushi. 3. a izbuti a reushi. (Viclenia lui nu a ~.) v. incepe.

prinde vb. v. ACCEPTA. ADMITE. ANGAJA. APRECIA. APROBA. ASOCIA. ASTIMPARA. BAGA. CALCULA. CALMA. CAPATA. CONCEPE. CONSIMTZI. CONTRACTA. CUCERI. DOBINDI. DOMOLI. ESTIMA. EVALUA. FACE. FAGADUI. FOLOSI. GRUPA. INTRA. INTUI. INCADRA. INCERCA. INCHIRIA. INCUVIINTZA. INDATORA. INDUPLECA. INFRUNTA. INGADUI. INGHETZA. INSARCINA. INSOTZI. INTOVARASHI. INTREBUINTZA. INTRECE. INTZELEGE. INVOI. LASA. LINISHTI. LUA. MASURA. OBLIGA. OBTZINE. OCUPA. PARIA. PERMITE. POTOLI. PRETZUI. PRII. PRIMI. PROCREA. PROMITE. PUNE. RECURGE. RUMENI. SERVI. SESIZA. SLUJI. SOCOTI. SOLIDIFICA. TEMPERA. TOCMI. UNI. UTILIZA. UZA. VIRI.

PRINDE vb. I. 1. a apuca a inhatza a inshfaca a lua (pop. shi fam.) a capui (pop.) a incaibara (prin Transilv.) a agimba (Mold. shi Transilv.) a gabji a gabui (grecism inv.) a proftaxi (fam. fig.) a captushi a umfla. (~ in mina o bita.) 2. (reg.) a prijini. (~ pietricelele in palma.) 3. a apuca a lua (inv. shi reg.) a sprijini (prin Transilv.) a agimba. (~ copilul in bratze.) 4. a (se) cuprinde a (se) imbratzisha a (se) inlantzui. (Se ~ de mijloc.) 5. a fixa a imobiliza a intzepeni a pironi (reg.) a protzapi. (A ~ ceva in cuie.) 6. a fixa a pune. (~ olanele pe casa.) 7. a (se) agatza a (se) atirna a (se) spinzura a (se) suspenda (livr.) a (se) acrosha (pop.) a (se) anina a (se) zgreptzana (reg.) a (se) tagirtza (prin Munt.) a (se) atagirtza (Transilv.) a (se) imprinde. (~ ceva in cui.) 8. a se agatza a se apuca a se atirna a se tzine (pop.) a se anina (reg.) a se tagirtza. (Se ~ de crengi k sa nu cada.) 9. a se agatza a se fixa. (Vitza de vie se ~ de araci.) 10. a imbina a incheia a uni. (A ~ capetele birnelor.) 11. (MED.) a se suda. (Oasele sau ~.) 12. a (se) lipi. (~ cu pap foile.) 13. a aplica a pune. (Ishi ~ barba shi mustatzi.) 14. a inhama a pune. (~ caii la carutza.) 15. a injuga a pune. (A ~ boii la car.) 16. (JUR.) a aresta a captura. (Criminalul a fost ~ ieri.) 17. a captura. (A ~ un animal salbatic.) 18. a vina (inv.) a vinatori. (A ~ multe pasari.) 19. a pescui (inv. shi reg.) a pescari (inv.) a vina. (A ~ doi crapi.) 20. a surprinde (inv. shi reg.) a pripi (Mold. Transilv. shi Ban.) a zapsi. (La ~ asupra faptului.) II. 1. a cirpi a coase a tzese (Transilv.) a shtopoli (Mold.) a tzirii. (Ia ~ ciorapul.) 2. a se coagula a se inchega (Transilv.) a se stringe. (Laptele sa ~.) 3. (MED.) a anchiloza a intzepeni. (Reumatismul ia ~ articulatziile.) III. 1. a capta a inregistra a recepta a receptziona. (~ undele sonore.) 2. a auzi. (~ citeva shoapte.) 3. a afla a gasi. (Voia sal ~ singur k sai poata vorbi.) 4. a ajunge (inv. shi pop.) a sosi (prin Olt.) a scurta. (Mergetzi va ~ eu din urma.) 5. a ajunge a apuca. (Se grabeshte sa ~ trenul.) 6. a apuca a trai a vedea. (Simtzea k nu va mai ~ ziua de miine.) 7. a ajunge a apuca a surprinde. (Ploaia ia ~ in cimp.) 8. a cuprinde a vedea (fig.) a imbratzisha. (Cit ~ cu ochii cu privirea.) 9. a(l) ajunge a(l) birui a(l) copleshi a(l) covirshi a(l) cuprinde a(l) infringe a(l) invinge a(l) podidi a(l) razbi a(l) toropi (inv.) a(l) precovirshi (fig.) a(l) dobori a(l) lovi. (La ~ somnul oboseala.) 10. a(l) copleshi a(l) covirshi a(l) impresura a(l) napadi. (Il ~ gindurile.) IV. 1. a i se potrivi. (Aerul shtrengaresc o ~ de minune.) 2. a deprinde ashi insushi a invatza. (Nu e meshteshug care sa nul poata ~.) 3. a izbuti a reushi. (Viclenia lui nu a ~.) V. a incepe a se porni. (~ sa tzipe sa fuga.)

A (se) prinde ≠ a (se) desprinde

prínde (prínd príns) vb. 1. A apuca. 2. A lua a captura. 3. A surprinde a lua prin surprindere. 4. A inhatza a inshfaca. 5. A ademeni a inshela. 6. A percepe a intzelege. 7. A ajunge din urma. 8. A obtzine a dobindi mai ales un pretz. 9. A contzine a cuprinde (in bratze). 10. A ocupa a tzine ocupat (mai ales la part.). 11. A incepe. 12. A da radacini a se inradacina. 13. A se solidifica un solid a inghetza apa a se inchega laptele. 14. A atirna a agatza a fixa. 15. A repara a completa. 16. A pune bine a conveni a prefera. 17. (Cu adv. bine) A cadea bine a fi oportun. 18. (Refl.) A avea succes a reushi. 19. (Refl.) A se incleshta a se lipi a se incurca a fi arestat. 20. (Refl.) A se obliga a se promite. 21. (Refl.) A paria. 22. (Refl.) A se angaja a se lega de. 23. (Refl.) A intra intro combinatzie a interveni a se asocia. Mr. prindu primshu prindire megl. prind presh istr. prind prins. Lat. prĕhendĕre (Pushcariu 1388; CandreaDens. 1447; REW 6736) cf. it. prendere prov. prenre fr. prendre sp. port. prender shi aprinde cuprinde deprinde. Der. prindemushte s. m. (vagabond haimana); prindoare s. f. (Trans. bunastare confort); prins s. m. (captiv prizonier; s. n. joc de copii dea hotzii shi vardishtii); prinsoare s. f. (inv. carcera inchisoare; inv. avere bunuri; pariu; Trans. cusatura legatura a doua bucatzi cusute); desprinde vb. (a desface a detasha a separa; a dezlega a dezlipi; a deduce a presupune); prinzator adj. (care prinde); prinzatoare s. f. (cursa capcana; latz legatoare); imprinde vb. (a prinde a lua; a captura a detzine; refl. a se indragosti) cuvint trans. care DAR il deduce dintrun lat. *imprendĕre; surprinde vb. traduce a fr. surprendre; surprinzator adj. (uimitor); surpriza s. f. din fr. surprise.

AQUILA NON CAPIT MUSCAS (lat.) vulturul nu prinde mushte Cine este preocupat de lucruri importante nu se lasa furat de nimicuri. V. shi De minimis non curat praetor.

Aquila non capit muscas (lat. „Vulturul nu prinde mushte”) proverb latin foarte raspindit. Se foloseshte shi azi la fel k in vremea lui spre a semnala metaforic k lucrurile fara insemnatate nu trebuie sa constituie o preocupare pentru un om de seama intocmai cum vulturul semetz nu se intereseaza de nishte biete musculitze. (Vezi loc. De minimis non curat praetor).

prinde prind I. v. r. 1. ashi da seama (de ceva) a intui a intzelege 2. a se angaja a se invoi a fi de acord (sa faca ceva) II. v. t. a aresta

a prinde (pe cineva) cu matza in sac / cu ocaua mica / cu ratzan gura expr. a surprinde (pe cineva) in flagrant delict; a(i) dovedi (cuiva) vinovatzia / necinstea etc.

a prinde (pe cineva) la inghesuiala expr. a incoltzi (pe cineva); a aborda (pe cineva) fara ai da posibilitatea sa se eschiveze.

a prinde cheag expr. a incepe sa se imbogatzeasca a se imbogatzi.

a prinde ciolan expr. (detz.) a avea cheia de la celula.

a prinde cu nadragiin vine expr. a lua pe nepregatite a surprinde.

a prinde darul suptului expr. a se apuca de baut a da in patima betziei.

a prinde inima expr. 1. a se inviora a se insufletzi. 2. a se inveseli. 3. ashi potoli foamea.

a prinde in jbiltz expr. (intl.) a aresta a inchide.

a prinde in mreje expr. a amagi; a ademeni; a seduce.

a prinde pe Dumnezeu de un picior expr. a avea parte de un noroc mare shi neashteptat.

a prinde posturi straine expr. a vorbi aiurea a trancani fara noima.

a prinde prepelitza / purceaua de coada expr. a se imbata.

a prinde shpilul expr. (pop.) a intzelege a pricepe.

a prinde un ginitor expr. (intl. d. hotzii de buzunare) a intalni o victima care sesizeaza k i se fura din geanta sau din buzunar.

a se prinde de mishcare expr. a descoperi rostul ascuns al unei actziuni.

zbura pe aici dar nu lam putut prinde expr. (iron.) folosita k replica la intrebarea cuiva care cauta ceva sau pe cineva.