tocmi [At: PSALT. HUR. 42^r/4 / V: (reg) ~cni togmi tomi tomni / Pzi: ~mesc / E: vsl токмнтн] 12 vtr (Inv) A (se) face deopotriva Si: a (se) asemana a (se) potrivi. 3 vr (Ivp) A se intampla. 4 vr (Irg) A se intzelege. 5 vr (Irg; pex) A se impaca. 67 vtr (Reg) A ajunge la o intzelegere in legatura cu casatoria. 89 vir (Reg) A se logodi. 10 vrr A discuta asupra pretzului unei marfi pentru a cadea la invoiala Si: a negocia (pfm) a se targui (4) (ivp) a se negustori a se negutza a se precupetzi (reg) a se ogodi³ a se pogodi a razbate. 1112 vtr (Pop) A (se) angaja k lucrator sluga meshter etc. Si: (ivp) a (se) naimi. 13 vt (Pop) A inchiria un obiect un mijloc de transport etc. 14 vt (Pop) A face comanda pentru (haine obiecte etc.) Si: a arvuni. 15 vt (inv) A pune la cale Si: a constitui a organiza a planui a stabili. 16 vt (inv) A pune ordine Si: a aranja a orandui. 17 vt (inv; c. i. o armata) A aranja intro anumita ordine de lupta. 18 vt (Inv) A indruma. 19 vt (Inv) A porunci. 20 vt (Inv) A realiza. 21 vt (Inv) A prepara. 22 vt (Inv) A intocmi (un act o scrisoare etc.). 23 vt (Inv; pex) A nascoci. 24 vt (Inv) A destina (1). 25 vt (inv) A osandi. 2627 vtr (Reg) A (se) pune intro anumita ordine Si: a (se) aranja a (se) asheza. 28 vt (inv) A asheza un obiect intro anumita pozitzie Si: a potrivi. 29 vt (inv) A pregati. 3031 vtr (inv) A (se) gati (910). 32 vt (Inv) A aranja intrun anume fel barba sau mustatza. 33 vt (Inv) A repara (un obiect stricat uzat) Si: a drege a reface. 34 vt (Inv) A restaura (o cladire). 35 vr (Inv) A prospera. 36 vr (Reg; d. vreme) A se imbunatatzi. 37 vr (Reg) Ashi pregati glasul tushind ushor pentru a vorbi a canta etc. Si: a drege. 3839 vtr (Pop) A (se) insanatoshi. 4041 vtr (Pop; fig) A (se) linishti sufleteshte.

TOCMÍ tocmesc vb. IV. 1. Refl. A discuta asupra pretzului unei marfi a cauta sa cazi la invoiala pentru a cumpara sau a vinde ceva; a se tirgui a se precupetzi. In pragul mai tuturor pravaliilor sint musafiri care se tocmesc indirjit. CAMIL PETRESCU O. I 640. Se tocmeshte cu tata shi cad la invoiala: o sa ne dea trei duble de griu. STANCU D. 108. In alte pravalii... se tocmesc pentru marfa. id. ib. 385. ◊ Tranz. (Complementul indica marfa in discutzie) Poate sor intzelege badia shi cu Bibescu shi mior tocmi nishte haine. SADOVEANU P. M. 43. Tocmea precupetzea... finul orzul ori faina. GALACTION O. I 110. Noi murgutzu vom tocmi SHi pina neom invoi Amindoi k vom cinsti. JARNÍKBIRSEANU D. 487. 2. Tranz. (Invechit) A angaja (k sluga lucrator etc.). Pentru asta tocmeshte shi plateshte lautari. STANCU D. 169. De vreme ce Alecu iubeshte mult a zugravi de aceea babaca teash ruga k sai tocmeshti un dascal de zugravit. KOGALNICEANU S. 86. ◊ Refl. Altzi oameni cei saraci care se tocmisera toata viatza lor ciobani la chiaburi... cunoshteau cararile ocolite. DUMITRIU N. 197. Nu voia sa se tocmeasca nicaieri nu voia sa munceasca nimic. SADOVEANU O. VII 358. Cit satzi dau pe an k sa te tocmeshti la mine? CREANGA O. A. 189. ♦ (Cu privire la lucruri mijloace de transport etc.) A inchiria. Nu aveau trasura lor shi nici macar cu ce sa tocmeasca una din Piatza Teatrului. PAS L. I 104. Maica inima de piatra Tocmeshtetzi un car cu plata SHi mai ai la mineo data. BIBICESCU P. P. 89. 3. Tranz. (Invechit) A pune in rinduiala a asheza intro anumita ordine; a orindui a potrivi a aranja a intocmi. Ishi chema oastea shi o tocmi pre ea. ISPIRESCU M. V. 37. Auzind gloatele de venirea lui FatFrumos veneau droaie sa se scrie la oaste... FatFrumos le tocmi shi le invatza cum sa mearga la razboi. id. L. 111. ◊ Refl. A doua zi... alaiul domnesc se tocmi cu boierii mari shi mici inainte calari pe cai aleshi. SADOVEANU O. VII 71. ♦ A asheza a pune (ceva sau pe cineva) intrun anumit loc; a fixa a instala. SHin biserici ma tocmesc Cu aur ma zugravesc SHi cu totzii ma cinstesc. JARNÍKBIRSEANU D. 508. ♦ Refl. A se asheza a se instala a se cuibari. Apoi se tocmeshte shi el mai bine shi adoarme. SBIERA P. 143. 4. Tranz. (Regional cu privire la lucruri) A drege a repara a reface. Cum i zari k vine boierul... sa te faci k tocmeshti straturile shi k indreptzi cararile. SBIERA 159. Dar sa rupt grindeiun doua Grindeiul pin’ lam tocmit Sa gatat de plugarit. JARNÍKBIRSEANU D. 390. ♦ A potrivi a asheza. Ionu Bodii ishi tocmea pushca shi incepea sa buciume. AGIRBICEANU S. P. 17. Suceshte De trei ori capui luminat... Incepeapoi la descintat Tocmindushi barba k paunul. COSHBUC P. II 228. ♦ (Invechit) A linishti a potoli a domoli a astimpara. Dragutza dragutza Nu fi tu nebuna Ci mergi del cununa Cu dinsul cinsteshte Inimai tocmeshte. SEVASTOS C. 188. 5. Tranz. (Invechit) A intocmi a pune la cale a injgheba a alcatui a organiza a constitui. Sa gasim shi pe ceilaltzi emigrantzi shi sa tocmim un comitet. GHICA A. 243.

A TOCMÍ ~ésc tranz. 1) rar (mijloace de transport) A lua un timp in chirie; a inchiria. 2) (persoane) A lua la lucru (in baza unei intzelegeri); a naimi; a angaja. 3) pop. (obiecte defectate) A repune in functziune; a drege; a repara. /<sl. tukumiti

A SE TOCMÍ ma ~ésc intranz. 1) pop. A discuta pentru a conveni asupra pretzului (prin concesii reciproce); a se targui. 2) (despre persoane) A intra in slujba (in schimbul unei platzi); a se naimi; a se angaja. /<sl. tukumiti

tocni v vz tocmi

tocmésc v. tr. (vsl. tŭkŭmiti a stipula a acorda a conveni; bg. tŭkmĭy rut. tokmiti; ung. tukmálni). 1. Vechĭ. Aranjez pun la cale rinduĭesc indrept: a tocmi trebile lucrul o greshala un cuvint. 2. Ashez potrivesc bucatzile k sa formez intregu. 3. Intocmesc organizez: imparatu ishĭ tocmi oshtile boĭerimea shi prostimea. 4. Dreg repar: a tocmi un plug un zid o casa un navod. A tocmi o masa care se clatina aĭ pune supt un picĭor ceva k sa nu se maĭ clatine. A tocmi untu stricat al face sa aĭba ĭar gust bun. Atzĭ tocmi inima atzĭ alunga intristarea a prinde curaj. 5. Prepar ashez in ordine de lupta: vazind acestea Leshiĭ s’aŭ tocmit de razboĭ shi aŭ bagat in mijloc pre AlexandruVoda (Ur.) aŭ tocmit pushtile spre dushman. 6. Hotarasc orinduĭesc ursesc: tocmise s’o marite (Ur.) a tocmi sarbatorile (Cor.). 7. Azĭ. Angajez: a tocmi o sluga o carutza. V. refl. 1. Vechĭ. Ma prepar de: Pepelea se tocmi la zis (la cintat). 2. Ma potrivesc corespund: marturiile lor se tocmesc. 3. Azĭ. Negutzez vorbesc k sa fixez pretzu: s’a tocmit tziganeshte. 4. Ma invoĭesc ma angajez: Ma duc sa ma tocmesc: Da Doamne sa nu gasesc (vorba unuĭ lenesh care nu era bucuros sa gaseasca serviciŭ). La Cant. shi atocmesc ĭar imperfectu atocmá presupune un prez. atocméz (d. tocma).

tocmí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tocmésc imperf. 3 sg. tocmeá; conj. prez. 3 sa tocmeásca

tocmí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tocmésc imperf. 3 sg. tocmeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tocmeásca

tocmi

tocmesc meam 1 imp.

TOCMÍ vb. 1. a se targui (inv. shi pop.) a se negustori a se negutza (pop.) a se pogodi a se precupetzi (reg.) a se ogodi (prin Transilv.) a (se) razbate. (Sa ~ cu negustorul.) 2. v. angaja.

TOCMÍ vb. v. afla alcatui aranja asemana asemui asheza calauzi clasa clasifica compara compune concepe conduce consolida constitui conveni crea da descoperi desemna destina dichisi dirija dispune distribui elabora face ferchezui fixa forma gasi gati ghida gandi grupa harazi hotari imagina institui inventa impartzi impodobi inchiria indrepta indruma infiintza infiripa insanatoshi intari intocmi intrema intzelege invoi inzdraveni lecui logodi meni nascoci numi ordona organiza orienta orandui planui plasmui potrivi predestina pregati proiecta pune realiza redacta reface repara repartiza restabili ridica randui scorni scrie sistematiza sorti spilcui stabili statornici tamadui ursi vindeca.

TOCMI vb. 1. a se tirgui (inv. shi pop.) a se negustori a se negutza (pop.) a se pogodi a se precupetzi (reg.) a se ogodi (prin Transilv.) a (se) razbate. (Sa ~ cu negustorul.) 2. a se angaja a se baga a intra a se incadra a se viri (pop.) a se invoi a merge a se naimi a se prinde a veni (prin Mold. shi Bucov.) a se apuca. (Sa ~ paznic argat.)

tocmi vb. v. AFLA. ALCATUI. ARANJA. ASEMANA. ASEMUI. ASHEZA. CALAUZI. CLASA. CLASIFICA. COMPARA. COMPUNE. CONCEPE. CONDUCE. CONSOLIDA. CONSTITUI. CONVENI. CREA. DA. DESCOPERI. DESEMNA. DESTINA. DICHISI. DIRIJA. DISPUNE. DISTRIBUI. ELABORA. FACE. FERCHEZUI. FIXA. FORMA. GASI. GATI. GHIDA. GINDI. GRUPA. HARAZI. HOTARI. IMAGINA. INSTITUI. INVENTA. IMPARTZI. IMPODOBI. INCHIRIA. INDREPTA. INDRUMA. INFIINTZA. INFIRIPA. INSANATOSHI. INTARI. INTOCMI. INTREMA. INTZELEGE. INVOI. INZDRAVENI. LECUI. LOGODI. MENI. NASCOCI. NUMI. ORDONA. ORGANIZA. ORIENTA. ORINDUI. PLANUI. PLASMUI. POTRIVI. PREDESTINA. PREGATI. PROIECTA. PUNE. REALIZA. REDACTA. REFACE. REPARA. REPARTIZA. RESTABILI. RIDICA. RINDUI. SCORNI. SCRIE. SISTEMATIZA. SORTI. SPILCUI. STABILI. STATORNICI. TAMADUI. URSI. VINDECA.

a se tocmi sluga fara simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fara nici un profit.