DOMOLÍ domolesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A face sa se mishte sau a se mishca mai incet. ♦ Tranz. A infrana a struni un animal. 2. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se linishti a se potoli a scadea in intensitate. 3. Tranz. shi refl. A (se) calma a (se) imblanzi a (se) tempera. 4. Refl. (Despre pante dealuri etc.) A deveni mai putzin inclinat mai lin mai ushor de urcat. Cf. sl. domolitise „a obtzine prin rugaciuni” ucr. domolyty „a obtzine”.

domolí [At: CORESI EV. 52 / V: (ivr) dam~ (Pzi: 3 damoale) (inv) ~lá (reg) ~muí modalí (ivr) ~mulí / Pzi: ~lésc; Cj: 3 ~leásca (ivr) domoále; Ip: 2 ~léshte (ivr) domoála / E: vsl домолити сє „a obtzine prin rugaciuni a implora”] 12 vrt (Ioc „a se infuria” „ a se indarji”) A nu mai fi sau a face sa nu mai fie agitat furios agresiv Si: a se calma a se linishti a se potoli. 34 vrt Ashi capata sau a face sashi capete buna dispozitzie. 56 vtr A consimtzi sau a face sa consimta la ceva Si: a indupleca. 78 vtr (C.i. animale) A nu mai fi sau face sa nu mai fie agitat sau agresiv. 910 vtr (rar) i (C.i. animale) A stapani. 11 vt (Inv; c.i. popoare) A supune. 1213 vtr (C.i. stari psihice dureri pasiuni dispute; ioc „a aprinde” „a provoca” „a starni” etc.) A face sa piarda sau a pierde din putere Si: a potoli a astampara a calma. 14 vr (D. boli epidemii; ioc „a creshte” „a se extinde” „a se intetzi”) A inceta. 15 vr (D. elemente sau fenomene ale naturii; ioc „a se intensifica” „a se intetzi” „a creshte” „a lua amploare”) A scadea in intensitate Si: a se diminua a slabi a se potoli. 1617 vrt (D. anotimpuri clima vreme) A (se) tempera Si: a se indulci a se muia. 18 vt (Trs; c.i. lichide) A aduce la temperatura potrivita. 1920 vtr (C.i. mishcari; ioc „a iutzi” „a grabi” „ a accelera”) A(shi) incetini viteza sau ritmul de desfashurare. 21 vr (Trs) A se apleca incet. 22 vr (D. sunete; ioc „a se amplifica”) A deveni mai slab mai infundat. 2324 vtrp (C.i. glasul) A(shi) atenua intensitatea tonalitatea. 2526 vrrt (Reg; if domui damoli) A (se) sfatui (in taina). 27 vr (Rar; d. terenuri) A deveni mai putzin abrupt.

DOMOLÍ domolesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A face sa se mishte sau a se mishca mai incet. ♦ Tranz. A infrana a struni un animal. 2. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se linishti a se potoli a scadea in intensitate. 3. Tranz. shi refl. A (se) calma a (se) imblanzi a (se) tempera. 4. Refl. (Despre pante dealuri etc.) A deveni mai putzin inclinat mai lin mai ushor de urcat. Cf. sl. domoliti se „a obtzine prin rugaciuni” ucr. domolyty „a obtzine”.

DOMOLÍ domolesc vb. IV. 1. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii; in opozitzie cu intetzi agita) A se linishti a se potoli a se modera a scadea. [Viscolul] pornise sara shi sa domolit in amurgul zilei a treia. SADOVEANU P. M. 178. Patru ceasuri se lupta Patru ceasuri sentrecea... Iar cind soaremi scapata Cind din toi se domolea Procletul se inmuia SHi din gura se ruga. TEODORESCU P. P. 443. 2. Tranz. (Cu complemente care indica o mishcare; in opozitzie cu iutzi grabi zori) A face sa se mishte mai incet; a incetini a rari. K sai poata raspunde Petrescu a trebuit sashi domoleasca fuga pe masura pashilor batrinului. GALAN Z. R. 303. Dupa ce facu repejor drumul la manastire se opri putzintel in pajishtea ograzii k sashi domoleasca rasufletul. SADOVEANU P. M. 251. FatFrumos domoli pasul calului shi asheza pe fata pe acela al tatinesau. EMINESCU N. 27. ◊ Refl. Daca... mi sar domoli zvicnitul arterelor shi potoli bataile inimii totul sar limpezi. CAMIL PETRESCU T. I 50. Se ajungea insa la jumatatzile de poshta pe nerasuflate. Cu cit se innopta insa virtejul in loc sa se domoleasca se ducea mai iute. MACEDONSKI O. III 19. ♦ (Cu privire la cai sau la vite) A struni a infrina. Lungitzi pe mushchiul verde shi domolind fugarii (= caii) Ce zburda pentuneric shi desfrunzesc tufanii Voinicii... graiesc. ALECSANDRI P. III 211. Pe jugani k mii oprea Pe jugani cai domolea. TEODORESCU P. P. 690. 3. Tranz. (In opozitzie cu indirji aprinde infuria) A potoli a calma a tempera a astimpara a imblinzi. Taci omule! incerca sal domoleasca batrina ghiontindul cu piciorul pe sub masa. CAMILAR TEM. 10. Baditza Neonil sa deschid usha? Deschide; domoleshte cinele. SADOVEANU P. M. 96. Anii nui puteau domoli harnicia. ANGHEL PR. 5. ◊ Refl. Ba de ciomege ba de glasul stapinului ciinii se domolira. GALACTION O. I 283. Citeshte emotzionata shi cind ajunge la semnatura se domoleshte putzin. CAMIL PETRESCU T. I 433. Copilul se domoli din plins apoi i zimbi. SANDUALDEA U. P. 159. Vrea sa zica teai domolit?... Cu atita mai bine. ALECSANDRI T. I 94. 4. Refl. (Despre durere boala; in opozitzie cu intetzi mari creshte bintui) A scadea a pierde din violentza a se linishti; a incepe sa dispara. Dupa un an... boala a inceput a se domoli shi lumea sa readunat incetul cu incetul in orash. GHICA S. A. 57. 5. Refl. (Despre o panta un deal etc.) A deveni mai putzin inclinat mai lin. Pieptul dealului se domolise padurile strajuiau in departare vaile erau mai potrivite shi un platou puternic... creshtea frumos sub norii albi de iunie. GALACTION O. I 38.

A DOMOLÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se domoleasca; a potoli; a modera; a tempera. 2) (caii) A stapani cu ajutorul fraului; a struni; a infrana. /<ucr. domolyty

A SE DOMOLÍ ma ~ésc intranz. 1) A se mishca mai domol. 2) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (pana la incetare); a se linishti; a se tempera; a se modera; a se potoli; a se ogoi. 3) (despre persoane) A deveni calm infrananduse; a se linishti; a se tempera; a se modera. 4) (despre pante dealuri etc.) A deveni mai lin; ashi reduce unghiul de inclinatzie. /<ucr. domolyty

domolì v. a face mai domol a (se) linishti. [Cf. slav. DOMOLI a se ruga].

damoli v vz domoli

domola v vz domoli

domui v vz domoli

domuli v vz domoli

modoli v vz domoli

DAMOLÍ vb. IV v. domoli.

damol damolésc V. domol.

domolésc v. tr. (vsl. *domalitĭ d. maliti a micshora. V. umilesc). Fac domol potolesc linishtesc: a domoli un om furia mersu. SHi dam.

domolí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. domolésc imperf. 3 sg. domoleá; conj. prez. 3 sa domoleásca

domolí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. domolésc imperf. 3 sg. domoleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. domoleásca

DOMOLÍ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. a (se) incetini a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera. (SHia ~ fuga.) 4. v. calma. 5. a (se) calma a (se) linishti a (se) potoli a (se) stapani a (se) tempera. (Te rog sa te ~!) 6. v. cumintzi. 7. v. struni. 8. v. calma. 9. v. tempera. 10. v. atenua.

DOMOLI vb. 1. a (se) astimpara a (se) calma a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera (pop.) a (se) molcomi a (se) stimpara (inv. shi reg.) a (se) prinde (inv.) a (se) asheza (fig.) a (se) stinge. (SHia ~ setea.) 2. a (se) alina a (se) calma a (se) imblinzi a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera a (se) ushura (inv. shi pop.) a (se) ostoi (pop.) a (se) ogoi (inv. si reg.) a (se) mingiia (inv.) a (se) odihni (fig.) a adormi a (se) racori. (Ia ~ durerea.) 3. a (se) incetini a (se) linishti a (se) potoli a (se) tempera. (SHia ~ fuga.) 4. a (se) calma a (se) imblinzi a (se) imbuna a (se) impaca a (se) linishti a (se) potoli (reg.) a (se) tzistui (inv.) a (se) dezminia. (Era enervat shi abia a reushit sal ~.) 5. a (se) calma a (se) linishti a (se) potoli a (se) stapini a (se) tempera. (Te rog sa te ~!) 6. a (se) astimpara a (se) cumintzi a (se) linishti a (se) potoli (inv. shi reg.) a (se) stavi (inv.) a (se) intzeleptzi. (Un plod care nu se mai ~.) 7. a infrina a linishti a struni. (A ~ un animal.) 8. a se calma a se linishti a se potoli (fig.) a se destinde. (Atmosfera din casa sa mai ~.) 9. a potoli a stapini a stavili a tempera (fig.) a infrina a zagazui. (Ia mai ~ avintul.) 10. a (se) atenua a (se) calma a descreshte a (se) diminua a (se) linishti a (se) micshora a (se) modera a (se) pondera a (se) potoli a (se) reduce a scadea a slabi a (se) tempera (rar) a (se) pacifica (fig.) a (se) imblinzi a (se) indulci a (se) inmuia a (se) muia. (Viteza vintului sa mai ~.)

A (se) domoli ≠ a (se) intarata a (se) intensifica

A se domoli ≠ a se agita a se alarma a se nelinishti

domolí (domolésc domolít) vb. A calma a impaca a linishti. Sl. maliti „a micshora” de la malŭ „mic” cu pref. exhaustiv do k in dobori dogori domiri etc. (Miklosich Lexicon 361; Cihac II 99; Scriban). Vocalismul nu prezinta dificultatzi (a › o k in sl. mamiti › rom. momi). Der. domol adv. (incet ushor) postverbal. Tiktin combate provenientza sl. din motive care nu le explica iar Candrea da etimonul drept necunoscut. Este posibil sa fie asha deoarece astazi cuvintul se simte oarecum creatzie expresiva datorita consonantzei sale care il asimileaza creatziilor in li.