LEGÁ¹ leg vb. I. I. Tranz. 1. A impreuna a uni strans (printrun nod o funda) capetele de sfoara de atza de sarma de lantz etc. (astfel incat sa formeze un tot). ◊ Expr. A lega (sau a strange) baierile de la punga (sau pungii) = a face economii a deveni (mai) econom. 2. A inchide la gura un sac o punga o boccea etc. adunand marginile shi innodandule sau petrecand in jurul lor o sfoara ale carei capete se innoada; a strange a impacheta un obiect sau un material intro invelitoare (basma sac punga etc.) shi a o inchide in felul aratat. ◊ Expr. A lega paraua cu zece noduri = a fi zgarcit. ♦ A uni diferite lucruri intrun manunchi intrun tot (prinzandule laolalta). ◊ Expr. (Pop.) A (nu) lega doua in tei = a (nu) pune la o parte ceva din cashtigul obtzinut. 3. A fixa a strange ceva cu o funie cu un shiret etc. k sa nu se desfaca sau sa nu se clatine. ♦ A strange cu un cerc piesele care alcatuiesc un obiect pentru a realiza un tot. 4. A prinde una de alta foile unei cartzi shi ai pune copertzi; a brosha a cartona; p. restr. a coperta. II. 1. Tranz. A prinde a agatza a atarna un obiect de altul cu ajutorul unei franghii al unui lantz etc. 2. Tranz. Fig. A inlantzui intre ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi. 3. Tranz. A stabili o legatura intre doua puncte (indepartate) in spatziu sau in timp. ♦ (Tehn.) A stabili o legatura intre doua elemente ale unei instalatzii sau intre o instalatzie shi o sursa de fortza (carei asigura functzionarea). 4. Tranz. shi refl. Fig. A (se) infiripa sau a (se) stabili relatzii (din punctul de vedere al ideilor al sentimentelor). ♦ Refl. A se ocupa cu ravna de ceva a simtzi un mare atashament pentru o anumita preocupare meserie. 5. Refl. Fig. A plictisi pe cineva (cautand cearta); a se agatza de cineva. III. Tranz. 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei franghii al unui lantz etc.; a pune in lantzuri in fiare; a inlantzui a incatusha. ◊ Expr. Nebun de legat = a) nebun furios; b) persoana care se poarta k un nebun. A lega pe cineva de maini shi de picioare = a impiedica pe cineva sa actzioneze. A lega limba (sau gura) cuiva = a impiedica pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) A i se lega limba = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate. A i se lega picioarele = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate. 2. A prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legaturi pentru al impiedica sa fuga; a priponi. IV. Fig. 1. Refl. A se obliga sa faca ceva; a se angaja a se indatora. 2. Tranz. (in superstitzii shi in basme) A opri a impiedica de la ceva prin vraji. V. Tranz. shi refl. A(shi) infashura sau a(shi) acoperi o parte a corpului (reinnodand prinzand); spec. a (se) pansa a (se) bandaja. ◊ Expr. (Tranz.) A lega la ochi pe cineva = a inshela pe cineva. (Refl.) Fiecare se leaga undel doare = fiecare ishi cunoashte greutatzile proprii. A se lega la cap (cand nul doare) = ashi crea complicatzii inutile VI. 1. Intranz. (Despre plante) A face rod; a rodi. 2. Refl. shi intranz. (Despre sosuri dulcetzuri etc.) A se ingrosha a se inchega. Lat. ligare. corectata

lega¹ [At: COD. VOR.² 10^r/12 / Pzi: leg / E: ml ligare] 1 vt (C. i. fire funii fashii dintro tzesatura etc.) A uni strans capetele printrun nod sau cu un ochi funda etc. pentru a forma un intreg Si: a innoda a strange a innadi. 2 vt (Ie) A ~ gura panzei ~ nodurile ~ la gura A innoda firele de la capatul urzelii inainte de a incepe tzesutul unei panze pentru a nu se destrama batatura. 3 vt (Fig; iae) A incepe cu bine un lucru sau o afacere. 4 vt (Fig; iae) A incepe sai mearga bine cuiva. 5 vt (Reg; ie) A ~ baierile de la punga A face economii. 6 vt (Reg; iae) A deveni mai econom multzuminduse cu un trai mai modest. 7 vt (Ivp; ie) A ~ tei (sau teie) de curmei (sau curmeie) A cauta subterfugii. 8 vt (Ivp; iae) A vorbi fara temei. 9 vt A innoda shireturi nojitze etc. pentru a incheia sau pentru a fixa incaltzamintea pe picior Si: a se incaltza. 10 vt (Prc; c. i. opinci obiele) A strange pe picior cu ajutorul nojitzelor. 11 vt (Reg; ie) Cat tziai ~ nojitza (sau nojitzele) la un picior Foarte repede. 12 vt A face noduri ochiuri de impletitura sau de plasa Si: a innoda. 13 vt (Ic) Ac de ~t Crosheta. 14 vt (Iae) Andrea. 15 vt A petrece in jurul gatului cravata pe sub gulerul camashii fixand in fatza capetele printrun nod special executat. 16 vt (Pex) A purta cravata dupa o anumita moda. 17 vrp (D. barbatzi indragostitzi; ie) Ai ~ caltzaveta A fi foarte supus femeii iubite facandui toate poftele. 18 vt A pune shi a innoda bani obiecte de valoare intrun coltz de batista basma shtergar etc. pentru ai pastra sau ai lua cu sine. 19 vt (Spc) A pune shi a innoda bani obiecte de valoare intrun coltz de batista basma shtergar etc. pentru ai oferi k plata k pomana impreuna cu obiectul in care au fost pushi. 20 vt (C. i. fire shtergare naframe etc. de o culoare cu o anumita semnificatzie) A prinde de ceva prin innodare pentru a aminti ceva sau k semn a ceva. 21 vt (Spc; c. i. cozile impletite ale femeilor; urmat de determinarile „in cununa” „una peste alta”) A impreuna prin infashurare in jurul capului ori prin petrecerea peste cap dintro parte in alta. 22 vt (Reg; spc) A innoda frunzele a doua sau mai multe fire de porumb verde pentru a face umbra. 2324 vtr (Fig; d. prietenie) A (se) consolida. 25 vt (C. i. saci desagi pungi etc.) A inchide la gura adunand marginile shi innodandule sau strangandule cu o sfoara ale carei capete se innoada. 26 vt (C. i. obiecte materii etc.) A pune intro invelitoare intrun sac intro punga etc. care se strange la gura sau la margini. 27 vt (Pop; ie) Leaga sacul pana e plin Averea trebuie administrata chibzuit inca de la inceput. 28 vt (Pop; ie) In sacul ~t nu shtii cei ~t Se spune despre o femeie insarcinata despre care nu se shtie daca va nashte baiat sau fata. 29 vt (Pop; ie) A ~ paraua cu shapte (sau noua zece) noduri (atze) A cheltui cu economie o suma de bani. 30 vt (Pop; iae) A fi zgarcit. 31 vt (C. i. nervi canalele unor glande cordonul ombilical) A obtura prin strangulare. 32 vt (C. i. documente vechi pergamente teancuri de foi cutii pachete etc.) A impacheta prin infashurare shi prindere cu panglici sau sfori pentru a nu se deteriora sau pentru a fi transportate. 33 vt (Reg) A petrece funii prinse de un drug dea lungul sau dea latul carului incarcat cu paie etc. pentru a le presa shi a le tzine strans. 34 vt (Spc) A aplica o pecete pe un document pe o scrisoare etc. pentru a o sigila. 35 vt (C. i. fire de grau de canepa sau nuiele vreascuri etc.) A lua shi a pune laolalta strangandule cu ajutorul unei chite etc. astfel incat sa nu se risipeasca sa nu se sfarame sa fie ushor manipulate. 36 vt A incinge cu o funie etc. snopuri manunchiuri etc. pentru a nu se desface. 3738 vt (Pop; ie) A (nu) ~ doua in (sau intrun) tei (prin etimologie populara trei) A (nu) pune nimic deo parte din cashtigul obtzinut. 39 vt (Reg; ie) A nu ~ doua A nu aduna deloc bani sau avere. 40 vt (Pop; gmtz; ie) Sai legi cu tei (intrun curmei) shi sai dai pe apa (sau in garla) Se spune despre doi oameni la fel de netrebnici sau de ineficientzi. 41 vt (C. i. parul oamenilor) A strange la un loc cu ajutorul unei panglici al unei funde etc. pentru a nu se imprashtia in dezordine pentru a nu acoperi ochii. 42 vt (C. i. obiecte de imbracaminte sau partzi ale acestora) A aduna pe langa corp facand din doua sau mai multe partzi un tot prin innodare sau prin impreunarea capetelor a marginilor etc. ori cu ajutorul unui cordon al unui brau al unei panglici etc. k sa nu se desfaca sa nu alunece sau sa nu stea neglijent Si: a incinge. 43 vt (Reg; c. i. opinci urmat de determinarea „la cioc”) A strange a incretzi marginile cu o sfoara cu o curelusha trecuta prin mai multe gauri. 4445 vtr (D. oameni) A (se) incinge cu un brau. 46 vt (Rar; c. i. panzele corabiei) A aduna la un loc Si: a strange. 47 vt (Rar) A incepe hora. 48 vt (C. i. ushi obloane portzi etc.) A consolida prin aplicarea unor drugi a unei shine etc. pentru a mari rezistentza ori soliditatea Si: a fereca. 49 vt (Fig; ie) A avea inima ~ta cu curele A fi nepasator. 50 vt (Fig; iae) A fi insensibil. 51 vt A strange butoaie lazi etc. cu shine sau cercuri de fier pentru a le spori rezistentza in utilizare. 52 vt A strange cu un cerc piesele care alcatuiesc un obiect pentru a realiza un tot. 53 vr (Ivp; ie) Butia cu un cerc nicicum nu se leaga A nu putea anula un rau dintro data. 54 vt A intari rotzile de lemn ale unor vehicole prin aplicarea unei shine peste obezi. 55 vt (C. i. carutze care) A imbraca in fier caroseria. 56 vt (C. i. mai ales obiecte de podoaba) A imbraca cu placi de metal pretzios Si: a placa. 57 vt (C. i. piese de mobilier pergamente sau acte de pretz) A imbraca prin acoperire integrala sau partziala cu piele cu catifea etc. pentru a proteja sau pentru a infrumusetza. 58 vt A prinde una de alta foile unei cartzi prin coasere sau lipire shi ai pune copertzi Si: a brosha a cartona a coperta (reg) a compacta. 59 vr (Rar; d. oameni urmat de „in zale”) Ashi imbraca armura Si: (inv) a se implatosha a se inzaua. 60 vt (C. i. obiecte dezmembrate sau piese detashabile ale unui obiect) A (re)compune prin punerea una langa alta a partzilor componente sau desfacute prin strangerea lor cu o funie lama metalica sarma etc. Si: (pfm) a drege. 61 vi (Ie) Viatza ~ta cu atza Se spune despre existentza precara sau periclitata a cuiva. 62 vt (Inv; ie) A ~ tabara (sau rar lagarul) A fortifica prin diverse intarituri in special prin care de lupta o armata care statzioneaza sau se afla in marsh pentru a impiedica intruziunea inamicului in randurile proprii. 63 vt (Inv; iae) A pune o armata in dispozitiv de lupta. 64 vt (C. i. obiecte de marime sau de greutate mica) A fixa pe loc sau unul de altul cu ajutorul unui lantz al unei franghii etc. pentru a nu se desprinde pentru a nu cadea sau pentru a ramane in pozitzia sau in locul dorit Si: a agatza a atarna a prinde a tzintui. 65 vt (Ivp; spc) A construi plute asambland trunchiuri de copaci. 66 vt (Ivp; c. i. partzi detashabile ale unor obiecte precum condeiul coasa etc.) A fi fixat in toc sau in legatoare pentru a putea fi utilizat sau pentru a nul pierde. 67 vt (Spc; c. i. lastari de vitzadevie ori tulpini ale unor plante de cultura agatzatoare) A fixa pe araci Si: a araci. 68 vt (Pop; c. i. fuiorul sau caierul de lana) A pune in furca de tors o cantitate de lana shi a o prinde de aceasta cu o panglica cu o sfoara etc. 69 vt (C. i. ambarcatziuni; udp „de” „la” care indica locul sau obiectul de care se fixeaza) A fixa prin parame Si: a acosta a ancora. 70 vi (Mrn; ie) A ~ in barba A ancora cu doua ancore ale caror lantzuri sunt paralele. 71 vt (Mrn; ie) A ~ la schela A opri intrun port o corabie fixando cu parame de stalpii cheiului. 72 vt (Ivr) A intinde panzele unei corabii. 73 vt (C. i. ustensile aparate de mici dimensiuni greutatzi) A fixa de o parte a corpului cu o funie cu o curea cu un lantzishor etc. pentru a fi ushor de purtat sau de folosit. 74 vi (Reg; ie) A umbla cu ciolanele te la gat Se spune despre cineva care se comporta nefiresc. 75 vt (Ivr; ie) Ai ~ (cuiva) lingurile de gat A nu ashtepta cu masa pusa pe cineva invitat care a intarziat. 76 vt (Ivr; iae) A lasa flamand pe cineva. 77 vt (Irg; ie) Ai ~ (cuiva) bashica (sau tinicheaua) de coada A concedia pe cineva cu scandal. 78 vt (Irg; iae) A retrage cuiva bunavointza sau favoarea de care se bucura Si: a disgratzia. 79 vt (Pop; ie) SHoarecele nu incapen gaura shishi mai leaga shio tigva de coada Se spune despre oamenii care incearca sa faca mai mult decat pot. 80 vt (Fam; ie) A ~ cartea (sau vornicia etc.) de gard A intrerupe o activitate. 81 vt (Reg; ie) A nu fi ~t de gard A nu fi imuabil sau fara sfarshit. 8283 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) prinde unul de altul. 8485 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) prinde unul pe altul de ceva sau de cineva. 8687 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) atarna. 8889 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) inlantzui pentru a actziona k o singura fortza. 90 vt (Pop; ie) Bun sal legi la rana Se spune despre un om bland shi generos. 91 vt (Pop; ie) Omul batran shi nebun leagal de gard shii da fan Se zice despre cel care nu mai poate fi educat sau indreptat. 92 vt (Reg; d. copii mici; ie) A fi ~t de poalele mamei A depinde total de ajutorul mamei. 93 vt (Fam; ie) A tzine (pe cineva) ~t de fusta (cuiva) A fi nedezlipit de cineva. 94 vt (Pop; d. musafiri; ie) A fi ~t de scaun A nu mai pleca. 95 vt (Fig; c. i. sunete cuvinte) A imbina in conformitate cu normele specifice unei limbi pentru a vorbi sau a citi cursiv. 96 vt (Fig; c. i. propozitzii fraze) A formula shi a combina pentru a exprima ceva. 9798 vt (Ie) A (nu) putea sa lege un cuvant o vorba (sau vreo cateva cuvinte vorbe) A (nu) putea rosti. 99100 vt (Iae) A (nu) putea construi (decat) cu dificultate un enuntz. 101 vt (Rar; ie) A ~ vorbe fara shir A vorbi incoerent. 102 vt (Rar; ie) A nu ~ doua A nu putea intzelege nimic din vorbirea cuiva. 103 vt (Fig; rar; c. i. subiectul scrierii shie a ~ in stihuri) A versifica. 104105 vtr (D. activitatzi psihice in fiziologia umana) A (se) forma. 106 vt (D. divinitate persoane cu putere de decizie) A crea. 107 vt (Ilv; d. oshti) A ~ impresurare A se desfashura. 108 vr (Ivr; d. caldura) A se forma. 109 vr (Ivr; d. caldura) A se degaja. 110111 vtr (D. cai de comunicatzie poduri etc.) A uni orashe locuri etc. aflate la o oarecare distantza unele de altele. 112113 vtr (D. sali camere spatzii din imobile) (A face sa comunice sau) a comunica. 114 vt (C. i. obiecte perechi piese formate din doua partzi identice) A uni prin alaturare sau prin strangere cu ajutorul unui shiret lantzishor etc. 115 vt (C. i. pari stalpi etc.) A uni pentru a ingradi sau a imprejmui ceva. 116 vt (C. i. grinzi barne etc. folosite in constructzie) A impreuna cu ajutorul cuielor sau prin incastrare. 117 vt A asambla partzile componente ale unor piese din structura unor unelte agricole. 118119 vtr (D. sprancene linii geometrice sau ornamentale) A (se) imbina. 120 vt A (re)face conexiunea dintre vase sanguine nervi oase tzesuturi etc. 121 vt (Med) A sutura. 122 vr (ivr) A se incleia. 123 vr (D. lapte) A se prinde. 124 vr (D. sirop) A se ingrosha devenind cleios. 125 vt (Teh; c. i. conductori sau anumite piese shi ansambluri ale unui sistem electric electronic sau de alt tip) A realiza o conexiune intre un element al acestuia shi o sursa de alimentare Si: a conecta a cupla a racorda. 126 vt (Teh; spc) A instala aparatele shi dispozitivele necesare conectarii la retzea a unei mashini a unui aparat etc. 127 vt (C. i. piatra sau blocuri de piatra de constructzie peretzi etc.) A fixa intrun ansamblu omogen shi de o mare soliditate Si: a incastra a intzepeni. 128129 vtr (D. atomi substantze chimice sau alimente in stare fluida) A fi combinat sau a se combina cu... 130 vt A uni cuvintele cu ajutorul cratimei. 131 vt (C. i. cuvinte propozitzii fraze) A nu marca grafic prin spatzii albe unitatzile unui enuntz. 132133 vtr (D. propozitzii sau d. elemente ale acestora) (A fi in relatzie sau) a se relatziona cu... 134135 vtr (D. accentul silabic sunete secventze muzicale) (A fi unit sau) a se uni in chip armonios Si: a (se) armoniza. 136137 vtr (Spc; d. cuvinte idei secventze narative) A (se) structura in mod logic coerent. 138139 vtr (Fig; c. i. oameni) A (se) aduna in aceeashi parte sau la un loc. 140 vt (C. i. lucruri fenomene creatzii sau partzi aspecte ale acestora A grupa pe baza unor insushiri comune ori pe baza unor aprecieri consideratzii etc. 141142 vtr (D. regiuni geografice sau istorice) A (se) situa in acelashi plan ori in acelashi sistem. 143 vr (Ilv) A se ~ prieteni A se imprieteni. 144 vr (Ilv) A se ~ tovarashi A se intovarashi. 145 vr (Ilv) A se ~ fratzi de cruce A deveni fratzi de cruce Si: (inv) a se infratzi. 146147 vtr (C. i. raporturi afective de rudenie etc.) A (se) stabili o relatzie de prietenie rudenie etc. 148 vt (Fam; ilv) A ~ (o) cunoshtintza A cunoashte pe cineva. 149 vt (Ie) A ~ vorba (sau vorba inv voroava) A intra in vorba cu cineva. 150 vt (D. primari conducatori state etc.) A intra in relatzii diplomatice politice unilaterale etc. 151 vt (Inv; ie) A ~ pacea (sau impacaciunea) A incheia pace. 152 vt (Ie) A ~ cuvant A face un legamant. 153 vt (Ivr; ie) A ~ tablele A ratifica un acord prin documente. 154155 vtr (Inv) A (se) casatori. 156 vt (Ivp; ie) Ashi ~ viatza (sau rar vietzile) ori soarta (shi viatza) (de cineva) A se casatori. 157158 vt (Ivp; ie) A fi ~t cu Duhul (sau rar cu cel necurat) A fi unit (cu Duhul Sfant sau) cu cel necurat. 159 vt (Ie) Ashi ~ destinul (soarta) de cineva (sau de soarta ori de destinul cuiva) A impartashi aceeashi soarta evolutzie cu cineva. 160 vt (Rar; ie) A fi ~t cu veshnicia A fi predestinat veshniciei. 161 vrr (D. oameni familii colectivitatzi) A se uni in jurul aceluiashi ideal. 162 vrr (D. oameni familii colectivitatzi) A se asocia. 163 vt (D. neamuri ashezaminte) A infratzi. 164 vr (Rar; d. personalitatzi creatoare) A se asemana pe baza afinitatzilor de creatzie. 165166 vtr (D. oameni suflet inima minte) A fi atashat sau a se atasha de cineva. 167 vt (Rar; ie) Ashi ~ ochii (de ceva) A nushi putea lua privirea de la ceva. 168169 vtrp (Inv; ie) A ~ de glie (sau de pamant rar de moshie) (A aduce pe cineva sau) a fi adus in situatzia de rob de subordonare din punct de vedere economic politic shi social fatza de un anumit tzinut de o anumita moshie. 170171 vti (Inv; pex; iae) A diminua sau a ingradi libertatea de mishcare shi de organizare a cuiva. 172 vi (Fig; urmat de „de pamant” „de brazda”) A fi constrans sa duca o viatza limitata spiritual. 173 vi A fi atashat de locul de munca de rangul detzinut sau oamenii de care depind acestea. 174 vi (Pex) A fi in subordinea sau la cheremul cuiva. 175 vr (Ivp) A se ocupa cu pasiune de ceva. 176 vt (Inv) A fi interesat de... 177 vt (Inv; c. i. nume orgolii functzii) Ashi face un merit un renume etc. din ceva. 178 vr (Fam) A provoca la vorba la cearta la bataie etc. prin cuvinte gesturi atitudini etc. sfidatoare sau violente Si: a se agatza (inv) a se alega¹ a persecuta (irg) a agasa a enerva a sacai a supara a plictisi a zadari a tracasa (reg) a zahai. 179 vr (Ie) Ce te legi de (cineva)? Se spune cand o persoana nu este lasata in pace. 180 vr (Ivp; ie) A se ~ de cineva k scaiul de oaie a se ~ de capul (cuiva) A sta mereu in preajma cuiva devenind uneori agasant. 181 vr (Rar; ie) A se ~ de coada (cuiva) A se tzine dupa cineva. 182 vr (Ivr; ie) Ashi ~ unul shi altul gura (de cineva) A barfi. 183 vr (Pop; d. dor dragoste boala etc.) A pune stapanire pe cineva Si: a se aprinde a se lipi. 184 vr (Ivp; d. blesteme vraji) A se adeveri. 185 vr (Ie) ~sar moartea de...! Blestem prin care se doreshte moartea cuiva. 186 vr A acosta o persoana de sex opus cu intentzia de a o seduce sau de a abuza sexual de ea. 187 vr A face avansuri cuiva intrun mod nepermis Si: a hartzui sexual. 188189 vtr A pretinde pe nedrept ceva. 190191 vtr A (se) folosi (de) ceva drept pretext pentru a face scandal a se razbuna etc. 192 vt (C. i. fenomene procese obiecte etc. aparent disparate) A fi in stransa conexiune cu... 193 vr (C. i. notziuni concepte etc.) A fi in mod strict corelat cu ceva Si: a se corela a se interconditziona. 194 vt (C. i. activitatzi procese fenomene etc.; udp „de”) A determina. 195 vt (C. i. activitatzi procese fenomene etc.; udp „de”) A conditziona. 196 vt (Pex; c. i. activitatzi procese fenomene etc.; udp „de”) A influentza. 197 vt (C. i. oameni) A depinde de... 198199 vtr (C. i. rezultatele unor activitatzi intelectuale sau artistice shi consecintzele unor fenomene procese etc.; udp „cu” „de”) A (se) asocia cu... 200201 vtr (C. i. produse ale unor activitatzi creatoare urmarile unor fapte procese etc.) A (se) fundamenta. 202203 vtr (Pex; c. i. produse ale unor activitatzi creatoare urmarile unor fapte procese etc.) A (se) explica prin... 204205 vtr (Ie) A(shi) ~ numele (de ceva) A (se) face cunoscut prin ceva. 206207 vtr (Iae) A i (se) asocia reputatzia cu ceva. 208 vt (C. i. opinii idei etc. sau efecte rezultate etc.) A desprinde pe cale de consecintza Si: a decurge a deriva. 209 vrr (D. credintze cunoshtintze anecdote povestiri traditzii etc.; udp „de”) A se referi la... 210 vrr (D. credintze cunoshtintze anecdote povestiri traditzii etc.; udp „de”) A trimite la... 211 vt (C. i. oameni) A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei funii al unui lantz al unor catushe Si: a fereca a incatusha a inlantzui. 212 vt (Spc; c. i. persoane urmarite delincventzi etc.) A lua prizonier Si: a aresta a captura a inchide a intemnitza. 213 vt (Ie) A ~ (pe cineva) fedelesh (sau burduf butuc bute cobza nod snopi ivr k butuc) A imobiliza complet pe cineva prin legaturi (89) foarte bine stranse. 214 vt (Ie) A ~ (pe cineva) spate in spate (sau la spate) A imobiliza intro singura legatura trupurile a doi oameni ashezatzi spate la spate. 215 vt (Fig; ie) A ~ (pe cineva) de maini shi de picioare A imobiliza total pe cineva. 216 vt (Fig; pex; iae) A priva pe cineva de libertatea de mishcare sau de actziune. 217 vi (Fam; ie) A fi nebun (sau rar bun) de ~t A fi bolnav psihic aflat intro criza de agitatzie psihomotorie. 218 vi (Fam; iae) A se comporta k un nebun. 219 vt (Inv; c. i. condamnatzi) A imobiliza prin fixarea cu diverse legaturi de unul sau de doi stalpi de cozile a doua camile de varfurile a doi copaci etc. pentru a pedepsi pentru a supune la cazne sau pentru a ucide Si: a tzintui. 220 vt (Rar; ie) A ~ (pe cineva) la stalpul infamiei A condamna pe cineva in public Si: a blama. 221222 vtr (Fig) A (se) incurca. 223224 vtr A (se) prinde in cursa. 225 vt (Ivp) A lua in stapanire Si: a supune. 226 vrp (Fig) A fi tzinut in loc. 227 vrp (Fig) A fi impiedicat. 228 vt (Fig; ie) A ~ mainile A lipsi pe cineva de puterea de a actziona. 229 vt (Inv; ie) A fi cu mainile ~te la piept Ashi impreuna mainile in semn de cucernicie sau de neputintza. 230 vt (Inv; pex; iae) A fi uluit. 231 vt (Ie) A ~ limba (sau gura) cuiva A impiedica pe cineva sa vorbeasca. 232 vt (Iae) A reduce la tacere pe cineva. 233234 vtr (Ie) A i (se) ~ cuiva limba (A face sa nu mai vorbeasca sau) a nu mai putea vorbi Si: a amutzi. 235236 vtr (Spc; iae) A nu mai putea vorbi din motive de boala. 237 vt (Fam; ie) Leagatzi gura (sau clantza fleoanca leorpa troampa)! Nu mai vorbi! 238 vt (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) fierul A impiedica pe cineva sa mai lupte blocandui mishcarea spadei Si: a dezarma. 239 vt (Inv) A impiedica mishcarea unei rotzi. 240 vt (C. i. animale domestice rar pasari; udp „cu” „de” „la”) A fixa printrun lantz printro funie etc. petrecuta pe dupa o parte a corpului pentru a mana in directzia dorita ori pentru a impiedica sa fuga. 241 vt (Ie) A (shi) ~ magarul (sau samarul) de gard A se imbogatzi in urma slujbei care o are. 242 vt (Rar; ie) Ashi ~ calul (reg caii) A se linishti. 243 vt (Reg; ie) A ~ cainele la gard A se lauda in mod justificat. 244 vt (Fam; ie) A ~ catzeaua leagatzi catzeaua (sau haita)! A se opri din vorbit. 245 vr (Pop; d. peshti) A se prinde in unditza navod etc. 246 vrr A se obliga sa indeplineasca sau sa respecte conditziile sau termenii unui contract ai unei conventzii etc. 247 vrr A cadea de acord Si: a se invoi. 248 vr (Pop) A paria. 249 vr (Pop; spc; d. calushari) A se constitui in formatzie in urma unui juramant Si: a se jura. 250 vt (Udp „cu” „prin” „de”) A fi constrans prin ceva fatza de cineva sau ceva. 251 vt (Udp „cu” „prin” „de”) A fi dator. 252 vt (Ie) A spune cuvinte care leaga Ashi lua un angajament fatza de cineva cu ocazia logodnei sau casatoriei. 253 vt (Spc) A pune drept zalog Si: (pop) a chiezashi. 254 vt (Inv; c. i. dari impozite etc. legi dispozitzii etc.) A institui shi a face sa intre in vigoare. 255 vt (Ivr) A fixa un legamant care implica un anumit tip de credintza morala. 256 vt (Bis; ivp; c. i. sarbatori sau posturi din calendarul creshtin) A institui prin hotarare sinodala zilele de sarbatorire ale unui sfant shi zilele sau perioadele de timp in care creshtinii sunt datori sa posteasca. 257 vt (Pop) A impune o interdictzie Si: a interzice. 258 vt (Inv) A anula printro lege (33) printrun amendament etc. o dare un impozit etc. 259 vt(a) (Bis; ioc a dezlega; d. apostoli preotzi etc.) A opri prin anumite dispozitzii reguli canoane etc. de la anumite fapte conduite etc. Si: a interzice. 260 vt(a) (Bis; pex; ioc a dezlega) A lipsi de iertare abaterile de la canoanele instituite shi pe oamenii care se fac vinovatzi de ele. 261 vt(a) (Bis; spc) A nu dezlega pacatele cuiva. 262 vt(a) (Pex; inv; d. oameni institutzii etc. cu mare influentza sau putere de decizie) A dispune dupa bunul plac de putere de prerogativele etc. unei functzii meserii etc. 263 vt(a) (Fig; pop; icr a dezlega) A vraji pe cineva. 264 vt(a) (Fig; pop; icr a dezlega) A descanta de ceva pe cineva. 265 vt (Pex; ivp; c. i. oameni sentimente privirile acestora etc.) A aduce in imposibilitate de a actziona sau de a functziona normal. 266 vt (Ivp; c. i. barbatzi trupul virilitatea acestora) A face impotent prin farmece. 267 vt (C. i. miri sau unirea sexuala dintre aceshtia) A impiedica prin vrajitorie sa se produca. 268 vt (C. i. ploaie vant furtuna) A opri prin vraji descantece sa survina. 269 vt (C. i. ploaie vant furtuna etc.) A face prin vraji sa se abata asupra unui anumit tzinut. 270 vt (ivr; c. i. un ritual magic o vraja efectele acestora) A opri sa se produca Si: a anula a desface a suprima. 271272 vtrp (Ie) A ~ (cuiva) drumul A impiedica pe cineva sa mearga pe unde doreshte. 273274 vtrp (Iae) A zadarnici planurile cuiva. 275 vt (Pop; c. i. bani comori etc.) A fi sub puterea unui blestem. 276 vt A acoperi de obicei prin infashurare cu ajutorul unei bucatzi de panza a unei naframe etc. pentru a proteja. 277 vt (Spc) A acoperi gura ochii pentru a impiedica pe cineva sa vada sa vorbeasca etc. 278279 vtr (D. femei) (A fi imbrobodit sau) a se imbrobodi. 280281 vtr (D. barbatzi urmat de „turceshte”) (A fi infashurat sau) ashi infashura capul dupa moda orientala cu un shal un turban etc. 282 vt (Ie) Ashi ~ capul cu... ashi ~ de cap necaz (sau nevoie) A se casatori. 283 vt (Iae) Ashi complica existentza. 284285 vti (Ie) Ashi ~ ochii a ~ la ochi A (se) amagi. 286287 vti (Iae) A(shi) face iluzii. 288289 vti (Spc; iae) A fermeca. 290 vt (Pop) A acoperi cu un val basma etc. capul miresei in cadrul ceremoniei de nunta in semn de trecere a acesteia in randul nevestelor. 291 vt A acoperi cu ceva corpul unei fiintze sau partzi ale acestora pentru a le proteja. 292 vt (Reg; c. i. stoguri clai capitze de fan paie etc.) A acoperi varful cu ceva pentru a proteja de umezeala de vant etc. 293 vt A ingriji o rana sau pe cineva bolnav prin aplicarea de pansamente comprese bandaje Si: a bandaja a pansa. 294 vr (Fam; ie) A se ~ la cap fara sal doara Ashi crea complicatzii greutatzi inutile. 295296 vtrp (Pop) A (se) trata. 297 vt (Pop) A alina o durere sufleteasca. 298 vi (Ivp; d. plante de cultura florile acestora) A se afla in perioada de fructificatzie Si: a rodi. 299 vi (Ie) A ~ sec A nu rodi. 300 vi (Spc; d. varza) A face capatzana. 301 vi (Ivp; d. pomi altoitzi) A da nashtere la tulpini secundare. 302303 vir (D. roade fructe etc.) A incepe sa se dezvolte trecand de la stadiul de floare la cel de fruct. 304 vi (Pan; d. animale) A concepe. 305 vi (Rar; d. anumitzi compushi chimici) A se solidifica in prezentza unui reactiv. 306 vr (Fig; d. oameni) A deveni mai vanjos Si: a se intari. corectata

LEGÁ¹ leg vb. I. I. Tranz. 1. A impreuna a uni strans (printrun nod o funda) capetele de sfoara de atza de sarma de lantz etc. (astfel incat sa formeze un tot). ◊ Expr. A lega (sau a strange) baierile de la punga (sau pungii) = a face economii a deveni (mai) econom. 2. A inchide la gura un sac o punga o boccea etc. adunand marginile shi innodandule sau petrecand in jurul lor o sfoara ale carei capete se innoada; a strange a impacheta un obiect sau un material intro invelitoare (basma sac punga etc.) shi a o inchide in felul aratat. ◊ Expr. A lega paraua cu zece noduri = a fi zgarcit. ♦ A uni diferite lucruri intrun manunchi intrun tot (prinzandule laolalta). ◊ Expr. (Pop.) A (nu) lega doua in trei = a (nu) pune la o parte ceva din cashtigul obtzinut. 3. A fixa a strange ceva cu o funie cu un shiret etc. k sa nu se desfaca sau sa nu se clatine. ♦ A strange cu un cerc piesele care alcatuiesc un obiect pentru a realiza un tot. 4. A prinde una de alta foile unei cartzi shi ai pune scoartze; a brosha a cartona; p. restr. a coperta. II. 1. Tranz. A prinde a agatza a atarna un obiect de altul cu ajutorul unei franghii a unui lantz etc. 2. Tranz. Fig. A inlantzui intre ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi. 3. Tranz. A stabili o legatura intre doua puncte (indepartate) in spatziu sau in timp. ♦ (Tehn.) A stabili o legatura intre doua elemente ale unei instalatzii sau intre o instalatzie shi o sursa de fortza (carei asigura functzionarea). 4. Tranz. shi refl. Fig. A (se) infiripa sau a (se) stabili relatzii (din punctul de vedere al ideilor al sentimentelor). ♦ Refl. A se ocupa cu ravna de ceva a simtzi un mare atashament pentru o anumita preocupare meserie. 5. Refl. Fig. A plictisi pe cineva (cautand cearta); a se agatza de cineva. III. Tranz. 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei franghii al unui lantz etc.; a pune in lantzuri in fiare; a inlantzui a incatusha. ◊ Expr. Nebun de legat = a) nebun furios; b) persoana care se poarta k un nebun. A lega pe cineva de maini shi de picioare = a impiedica pe cineva sa actzioneze. A lega limba (sau gura) cuiva = a impiedica pe cineva sa vorbeasca. (Refl.) A i se lega limba = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate. A i se lega picioarele = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate. 2. A prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legaturi pentru al impiedica sa fuga; a priponi. IV. Fig. 1. Refl. A se obliga sa faca ceva; a se angaja a se indatora. 2. Tranz. (In superstitzii shi in basme) A opri a impiedica de la ceva prin vraji. V. Tranz. shi refl. A(shi) infashura sau a(shi) acoperi o parte a corpului (reinnodand prinzand); spec. a (se) pansa a (se) bandaja. ◊ Expr. (Tranz.) A lega la ochi pe cineva = a inshela pe cineva. (Refl.) Fiecare se leaga undel doare = fiecare ishi cunoashte greutatzile proprii. A se lega la cap (cand nul doare) = ashi crea complicatzii inutile. VI. 1. Intranz. (Despre plante) A face rod; a rodi. 2. Refl. shi intranz. (Despre sosuri dulcetzuri etc.) A se ingrosha a se inchega. Lat. ligare.

LEGÁ¹ leg vb. I. I. Tranz. 1. (Cu privire la fire funii sfori atza etc.) A impreuna a innoda a imbina a uni strins capetele (printrun ochi nod funda etc.). Parul tau balai shi moale... mil legi dupa grumaz. EMINESCU O. I 82. ◊ Expr. A lega gura pinzei v. gura. A lega (sau a stringe) baierile de la punga = a face economii a deveni (mai) econom a fi (mai) strins la punga. 2. A inchide un sac o punga etc. stringind gura cu o sfoara innodata. Leaga turbinca strins la gura o pune sub cap. CREANGA P. 303. Pune o piatra in tureatca unei ciubote sho leaga la gura. SHEZ. I 276. 3. (Cu privire la un obiect sau un material) A stringe intro invelitoare de pinza sau de piele (basma sac punga etc.). Reteza cele douasprezece limbi ale balaurului... vede basmaua fetei le pune in ea shi le leaga. SHEZ. I 69. ◊ Expr. A lega paraua cu zece noduri = a fi foarte socotit la cheltuieli; a fi zgircit. Lega paraua cu zece noduri shi tremura dupa ban. CREANGA P. 3. 4. A incinge a uni intrun manunchi sau a pune la un loc intro sarcina diferite lucruri infashurindule shi stringindule cu o funie un fir etc. Team vazut legindutzi snopii. COSHBUC P. II 64. Incepe a smulge la salatzi intrales shi leaga o sarcina mare mare. CREANGA P. 215. ◊ Expr. A lega doua in tei v. tei. ◊ Refl. pas. Brazdele cosite... se leaga sau se mrejuie adeca se fac snopi. PAMFILE A. R. 130. 5. A fixa a stringe ceva cu o funie cu un fir etc. k sa nu se desfaca sa nu se clatine sau sa nu alunece. Peste piua pravali o bucata de stinca care o lega din toate partzile cu shapte lantzuri de fier. EMINESCU N. 7. Numai pantofii sa mii leg. ALECSANDRI T. I 41. Pe lopata no poci pune [piinea] De noi legao co fune. JARNÍKBIRSEANU D. 428. ♦ (Cu privire la un obiect compus din mai multe piese) A stringe cu un cerc; a incercui a imbina. Rotarii sint solicitatzi a face roate mai suptziri... ferarii a le lega cu fier. I. IONESCU D. 497. Oala dogita in zadar o mai legi. Butea cu un cerc nicicum se leaga. Expr. A lega tabara = (invechit shi arhaizant) a inconjura o tabara cu care prinse unul de altul k sa nu poata patrunde dushmanul. Mariasa cu aceiashi luptatori... legase tabara intre codri shi smircuri. SADOVEANU N. P. 11. 6. A prinde una de alta foile unei cartzi shi ai pune scoartze. V. brosha cartona. Pergamente shi colectzii vechi nepretzuite Legaten marochine. CAMIL PETRESCU V. 7. O carte veche legata cu piele. EMINESCU N. 44. II. 1. Tranz. (Urmat de determinari locale) A prinde a agatza a atirna un obiect de altul. Vitoria potrivise shi legase pushca cea scurta dinapoia shalei. SADOVEANU B. 106. Ashteapta pina vin alte care del leaga dinapoia lor shi se duce in treaba lui spre casa. CREANGA P. 42. Tot cu friul mai mustrat SHi cu zbiciul mai minat SHi la gard k mai legat. HODOSH P. P. 46. ◊ Fig. Mama... ramasese vaduva cu doi copii legatzi de poale. STANCU D. 6. ◊ Expr. A lega (ceva) la (sau de) gard v. gard. A lega (pe cineva) la gard v. gard. 2. Tranz. Fig. (Mai ales in constructzii negative) A reuni sunete sau cuvinte pentru a vorbi a combina (cuvintele care urmeaza sa exprime o idee). Nu poate sa lege nici un cuvint. BART E. 186. De uimire nu putea lega o vorba. VLAHUTZA N. 198. ♦ A exprima. Daca... Ai ajuns satzi legi in stihuri vro durere sau vrun vis Nutzi intemeia o lume de iluzii pe ceai scris. VLAHUTZA O. A. 75. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la doua puncte departate) A uni a face sa comunice a stabili o legatura. O pirtie ne leaga tinda de fintina. STANCU D. 72. SHoseaua... leaga orashul cu portul. SAHIA N. 43. ◊ Refl. pas. La un semn un tzarm de altul legind vas de vas se leaga. EMINESCU O. I 144. 4. Tranz. Fig. A infiripa a stabili (relatzii de prietenie sau de dragoste). Om lega fratzie de cruce. EMINESCU N. 7. Ochii shi sprincenile... leaga dragostele. TEODORESCU P. P. 301. ◊ Refl. pas. Dupa despartzirea lunga intilnirea lor se leaga greu. SADOVEANU M. C. 121. Asculta dar cum sa legat acest amor. NEGRUZZI S. I 64. ◊ (Cu privire la o convorbire etc.) Discutzia se lega taraganat fara insufletzire. C. PETRESCU A. 370. 5. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane sau colectivitatzi) A uni a apropia (din punctul de vedere al sentimentelor al ideilor al intereselor). Dragostea cinto dragostea mare Ce leaga popoare linga popoare. FRUNZA S. 52. Nam grija caci ne leaga pe amindoi destinul Deoi pierde eu Suceava tu Laski pierzi Hotinul. ALECSANDRI T. II 176. ◊ Refl. reciproc. Sau legat buni prieteni shi amindoi au petrecut multe amurguri shi multe noptzi. SADOVEANU E. 132. ♦ A casatori. Desfacuta doi dragutzi shi legata doi uritzi. JARNÍKBIRSEANU D. 176. ◊ Expr. A lega viatza (sau ashi lega viatza) de cineva sau de viatza cuiva ori (rar) ai lega cuiva lumea cu cineva = a (se) casatori. Las’ sa leg a mea viatza de a ta. EMINESCU O. I 142. Numi lega maica lumea Cu cine nu mii voia. SEVASTOS C. 46. ◊ Refl. Dear vroi cu mine fata sa se legen cununie. ALECSANDRI P. III 236. 6. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. («de») A se tzine scai de cineva a nui da pace a plictisi a starui mereu pe linga cineva; a se agatza de cineva ai cere socoteala al trage la raspundere. Leagate de fatatzi ce te legi de mine? COSHBUC P. I 252. Nu eu mam legat de tine ci tu teai legat de mine. SLAVICI O. I 359. Ciubotele varumeu se rup... SHi el suparat la culme se leaga de Pavel sai faca altele in locul acelora. CREANGA A. 105. ◊ Fig. De cine doru se leaga Nu se face om de treaba. HODOSH P. P. 37. 7. Refl. Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») A se indeletnici cu ceva a avea interes pentru ceva. In loc sa ma leg de sapa Eu duceam murgul la apa. ALECSANDRI P. P. 254. ♦ A se ocupa de ceva. De care parte a literaturii imi raminea sa ma leg? ALECSANDRI S. 110. III. Tranz. 1. (Cu privire la oameni) A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei fringhii unui lantz etc.; a inlantzui a incatusha a fereca a pune in fiare. Lega pe Decuseara cu minilen spate. RETEGANUL P. III 43. Pe ciobani legatumiau Dulaimpushcatuiau Iar pe baciul cel mai mare Il fereca shi mai tare. ALECSANDRI P. P. 58. Ma lega virtos de coate. id. ib. 266. ◊ Expr. A lega (pe cineva) de miini shi de picioare = ai face imposibila orice mishcare al imobiliza complet. A lega burduf (sau butuc cobza fedelesh) pe cineva sau ceva v. c. Nebun de legat = nebun furios. ♦ (Cu privire la o parte a corpului) A imobiliza cu ajutorul unei legaturi. Sacuii le legara miinile la spate. BALCESCU O. II 259. Ii lega bratzelen cruci. ALECSANDRI P. P. 135. ◊ Expr. A lega cot la cot v. cot. A lega limba (sau gura) cuiva = a opri pe cineva sa vorbeasca. ◊ Refl. (In expr.) A i se lega (cuiva) limba = a amutzi a nu mai putea vorbi (de obicei din cauza unei emotzii). Se uita tzinta la localul Camerei shi i se pare k i sa legat limba in gura. SP. POPESCU M. G. 82. Nutzi aflu nume... Limban gura mi se leaga. EMINESCU O. I 82. Ma ingini pentru k mi se leaga limba cind te vad. ALECSANDRI T. 903. A i se lega (cuiva) picioarele = a nu mai putea umbla (de obicei din cauza unei emotzii). Picioarele mi se leaga Ori de frunza ori de iarba Ori de tine mindra draga. JARNÍKBIRSEANU D. 10. 2. (Cu privire la un animal) A prinde de ceva (cu un friu lantz funie etc.) k sa nu poata fugi; a priponi. Au descalecat shau lasat caii unul linga altul fara sai lege fara sa le deie grauntze. SADOVEANU B. 162. Il ruga sashi lege ogarul. ISPIRESCU L. 296. Vorba ceea: leaga calul unde zice stapinul. CREANGA P. 224. IV. Fig. 1. Refl. A se obliga a se indatora ashi lua angajamentul a fagadui solemn. Te legi k ma vei chema? Ma leg. RETEGANUL P. I 57. Giupinul Arvinte se leaga cu giuramint de afurisenie. ALECSANDRI T. I 320. Le scrisese in mai multe rinduri k sa vie leginduse prin cele mai mari juraminte k nu le va face nimica. NEGRUZZI S. I 159. ◊ (Tranz. in expr.) A lega pe cineva cu limba de moarte v. limba. 2. Tranz. (In superstitzii shi in basme) A opri din actziune prin vraji farmece. Dupa cum scrie la gromovnic in zilele acestea sint legate vinturile shi furtunile pina shia cloci ouale in stincile marii paserea alchion. SADOVEANU O. A. II 158. Este o femeie tare batrina tare zbircita dar tare vrajitoare! Norii i leaga apa oncheaga face ce vrea doar co nuia. VISSARION B. 167. Poate k zidarii shi caramidarii or fi legat norii. ALECSANDRI T. I 399. V. Tranz. 1. (Cu privire la oameni sau la partzi ale corpului omenesc) A infashura a inveli a acoperi. Satzi leg ochii shi urechile cun shtergar. CREANGA P. 54. Ochii k iau legat. SHEZ. I 77. ◊ Expr. A lega la ochi pe cineva = a amagi a inshela pe cineva. Mi se pare k... tea legat la ochi shi in loc de iapa tzia vindut o mitza. HOGASH M. N. 9. (Glumetz) Ashi lega capul = a se casatori. Ei nui da inima sashi lege capul cu nici unul din petzitorii ce veneau sa o ceara. ISPIRESCU L. 386. ◊ Refl. Se ridica sa vorbeasca o femeie... Se legase la cap cu o cirpa roshie caci shtia cai sta bine. DUMITRIU N. 167. Se lega cu marama la cap. ISPIRESCU U. 71. ◊ Refl. reciproc. Fetele se leaga una pe alta la ochi. SHEZ. I 145. 2. A pansa a bandaja a obloji. Il lega la buba shi ursul pleca mormaind. ISPIRESCU L. 326. Uda cirpan apa rece Te leaga la cap shitzi trece. JARNÍKBIRSEANU D. 14. ◊ Refl. Fiecare se leaga undel doare (= fiecare ishi cunoashte greutatzile). ◊ Expr. A te lega la cap (cind nu te doare) = atzi crea complicatzii inutile. VI. 1. Intranz. (Despre plante) A trece de la inflorire la rodire a prinde rod. Pomul inflori mai frumos shi lega mai mult decit altadata. ISPIRESCU L. 82. ◊ Tranz. (Rar) [Fasolea] se suie pina la un loc SHaden loc shi leaga bob. TEODORESCU P. P. 276. 2. Refl. (Despre sosuri dulcetzuri sherbeturi etc.) A se ingrosha a se intari a se inchega. Dute de le mai da o fiertura [dulcetzilor] pina sor lega cumsecade. ALECSANDRI T. I. 31.

legá¹ [At: COD. VOR.¹ 10r/12 / Pzi: leg / E: ml ligare ] 1 vt (C.i. fire funii fashii dintro tzesatura etc.) A uni strans capetele printrun nod sau cu un ochi funda etc. pentru a forma un intreg Si: a innoda a strange a innadi. 2 vt (Ie) A lega gura panzei lega nodurile lega la gura A innoda firele de la capatul urzelii inainte de a incepe tzesutul unei panze pentru a nu se destrama batatura. 3 vt (Fig; iae) A incepe cu bine un lucru sau o afacere. 4 vt (Fig; iae) A incepe sai mearga bine cuiva. 5 vt (Reg; ie) A lega baierile de la punga A face economii. 6 vt (Reg; iae) A deveni mai econom multzuminduse cu un trai mai modest. 7 vt (Ivp; ie) A lega tei (sau teie) de curmei (sau curmeie) A cauta subterfugii. 8 vt (Ivp; iae) A vorbi fara temei. 9 vt A innoda shireturi nojitze etc.. pentru a incheia sau pentru a fixa incaltzamintea pe picior Si: a se incaltza. 10 vt (Prc; c.i. opinci obiele) A strange pe picior cu ajutorul nojitzelor. 11 vt (Reg; ie) Cat tziai lega nojitza (sau nojitzele) la un picior Foarte repede. 12 vt A face noduri ochiuri de impletitura sau de plasa Si: a innoda. 13 vt (Ic) Ac de ~t Crosheta. 14 vt (Iac) Andrea. 15 A petrece in jurul gatului cravata pe sub gulerul camashii fixand in fatza capetele printrun nod special executat. 16 vt (Pex) A purta cravata dupa o anumita moda. 17 vrp (D. barbatzi indragostitzi; ie) Ai lega caltzaveta A fi foarte supus femeii iubite facandui toate poftele. 18 vt A pune shi a innoda bani obiecte de valoare intrun coltz de batista basma shtergar etc.. pentru ai pastra sau ai lua cu sine. 19 vt (Spc) A pune shi a innoda bani obiecte de valoare intrun coltz de batista basma shtergar etc. pentru ai oferi k plata k pomana impreuna cu obiectul in care au fost pushi. 20 vt (C.i. fire shtergare naframe etc. de o culoare cu o anumita semnificatzie) A prinde de ceva prin innodare pentru a aminti ceva sau k semn a ceva. 21 vt (Spc; c.i. cozile impletite ale femeilor; urmat de determinarile „in cununa” „una peste alta”) A impreuna prin infashurare in jurul capului ori prin petrecerea peste cap dintro parte in alta. 22 vt (Spc; reg) A innoda frunzele a doua sau mai multe fire de porumb verde pentru a face umbra. 2324 vtr (Fig; d. prietenie) A (se) consolida. 25 vt (C.i. saci desagi pungi etc.) A inchide la gura adunand marginile shi innodandule sau strangandule cu o sfoara ale carei capete se innoada. 26 vt (C.i. obiecte materii etc..) A pune intro invelitoare intrun sac intro punga etc. care se strange la gura sau la margini. 27 vt (Pop; ie) Leaga sacul pana e plin Averea trebuie administrata chibzuit inca de la inceput. 28 vt (Pop; ie) In sacul ~t nu shtii cei ~t Se spune despre o femeie insarcinata despre care nu se shtie daca va nashte baiat sau fata. 29 vt (Pop; ie) A lega paraua cu shapte (sau noua zece) noduri (atze) A cheltui cu economie o suma de bani. 30 vt (Pop; iae) A fi zgarcit. 31 vt (C.i. nervi canalele unor glande cordonul ombilical) A obtura prin strangulare. 32 vt (C.i. documente vechi pergamente teancuri de foi cutii pachete etc.) A impacheta prin infashurare shi prindere cu panglici sau sfori pentru a nu se deteriora sau pentru a fi transportate. 33 vt (Reg) A petrece funii prinse de un druc dea lungul sau dea latul carului incarcat cu paie etc. pentru a le presa shi a le tzine strans. 34 vt (Spec) A aplica o pecete pe un document pe o scrisoare etc. pentru a o sigila. 35 vt (C.i. fire de grau de canepa sau nuiele vreascuri etc.) A lua shi a pune laolalta strangandule cu ajutorului unei chite etc. astfel incat sa nu se risipeasca sa nu se sfarame sa fie ushor manipulate. 36 vt A incinge cu o funie etc. snopuri manunchiuri etc. pentru a nu se desface. 3738 vt (Pop; ie) A (nu) ~ doua in (sau intrun) tei (prin etimologie populara trei) A (nu) pune nimic deo parte din cashtigul obtzinut. 39 vt (Reg; ie) A nu lega doua A nu aduna deloc bani sau avere. 40 vt (Pop; gmtz; ie) Sai legi cu tei (intrun curmei) shi sai dai pe apa (sau in garla) Se spune despre doi oameni la fel de netrebnici sau de ineficientzi. 41 vt (C.i. parul oamenilor) A strange la un loc cu ajutorul unei panglici al unei funde etc. pentru a nu se imprashtia in dezordine pentru a nu acoperi ochii. 42 vt (C.i. obiecte de imbracaminte sau partzi ale acestora) A aduna pe langa corp facand din doua sau mai multe partzi un tot prin innodare sau prin impreunarea capetelor a marginilor etc. ori cu ajutorul unui cordon al unui brau al unei panglici etc. k sa nu se desfaca sa nu alunece sau sa nu stea neglijent Si: a incinge. 43 vt (Reg; c.i. opinci urmat de determinarea „la cioc”) A strange a incretzi marginile cu o sfoara cu o curelusha trecuta prin mai multe gauri. 4445 vtr (D. oameni) A (se) incinge cu un brau. 46 vt (Rar; c.i. panzele corabiei) A aduna la un loc Si: a strange. 47 vt (Rar) A incepe hora. 48 vt (C.i. ushi obloane portzi etc.) A consolida prin aplicarea unor drugi a unei shine etc. pentru a mari rezistentza ori soliditatea Si: a fereca. 49 vt (Fig; ie) A avea inima ~ta cu curele A fi nepasator. 50 vt (Fig; iae) A fi insensibil. 51 vt A strange butoaie lazi etc. cu shine sau cercuri de fier pentru a le spori rezistentza in utilizare. 52 vt A strange cu un cerc piesele care alcatuiesc un obiect pentru a realiza un tot. 53 vr (Ivp; ie) Butia cu un cerc nicicum nu se leaga A nu putea anula un rau dintro data. 54 vt A intari rotzile de lemn ale unor vehicole prin aplicarea unei shine peste obezi. 55 vt (C.i. carutze care) A imbraca in fier caroseria. 56 vt (C.i. mai ales obiecte de podoaba) A imbraca cu placi de metal pretzios Si: a placa. 57 vt (C.i. piese de mobilier pergamente sau acte de pretz) A imbraca prin acoperire integrala sau partziala cu piele cu catifea etc. pentru a proteja sau pentru a infrumusetza. 58 vt A prinde una de alta foile unei cartzi prin coasere sau lipire shi ai pune scoartze Si: a brosha a cartona a coperta (reg) a compacta. 59 vr (Rar; d. oameni urmat de „in zale”) Ashi imbraca armura Si: (inv) a se implatosha a se inzaua. 60 vt (C.i. obiecte dezmembrate sau piese detashabile ale unui obiect) A (re)compune prin punerea una langa alta a partzilor componente sau desfacute prin strangerea lor cu o funie lama metalica sarma etc. Si: (pfm) a drege. 61 vi (Ie) Viatza ~ta cu atza Se spune despre existentza precara sau periclitata a cuiva. 62 vt (Inv; ie) A lega tabara (sau rar lagarul) A fortifica prin diverse intarituri in special prin care de lupta o armata care statzioneaza sau se afla in marsh pentru a impiedica intruziunea inamicului in randurile proprii. 63 (Inv; iae) A pune o armata in dispozitiv de lupta. 64 vt (C.i. obiecte de marime sau de greutate mica) A fixa pe loc sau unul de altul cu ajutorul unui lantz al unei franghii etc. pentru a nu se desprinde pentru a nu cadea sau pentru a ramane in pozitzia sau in locul dorit Si: a agatza a atarna a prinde a tzintui. 65 vt (Ivp; spc) A construi plute asambland trunchiuri de copaci. 66 vt (Ivp; c.i. partzi detashabile ale unor obiecte precum condeiul coasa etc..) A fi fixat in toc sau in legatoare pentru a putea fi utilizat sau pentru a nul pierde. 67 vt (Spc; c.i. lastari de vitzadevie ori tulpine ale unor plante de cultura agatzatoare) A fixa pe araci Si: a araci. 68 vt (Pop; c.i. fuiorul sau caierul de lana) A pune in furca de tors o cantitate de lana shi a o prinde de aceasta cu o panglica cu o sfoara etc. 69 vt (C.i. ambarcatziuni; udp „de” „la” care indica locul sau obiectul de care se fixeaza) A fixa prin parame Si: a acosta a ancora. 70 vi (Mrn; ie) A lega in barba A ancora cu doua ancore ale caror lantzuri sunt paralele. 71 vt (Mrn; ie) A lega la schela A opri intrun port o corabie fixando cu parame de stalpii cheiului. 72 vt (Ivr) A intinde panzele unei corabii. 73 vt (C.i. ustensile aparate de mici dimensiuni greutatzi) A fixa de o parte a corpului cu o funie cu o curea cu un lantzisor etc. pentru a fi ushor de purtat sau de folosit.. 74 vi (Reg; ie) A umbla cu ciolanele ~te la gat Se spune despre cineva care se comporta nefiresc. 75 vt (Ivr; ie) Ai ~ (cuiva) lingurile de gat A nu ashtepta cu masa pusa pe cineva invitat care a intarziat. 76 vt (Ivr; iae) A lasa flamand pe cineva. 77 vt (Irg; ie) Ai ~ (cuiva) bashica (sau tinicheaua) de coada A concedia pe cineva cu scandal. 78 vt (Irg; iae) A retrage cuiva bunavointza sau favoarea de care se bucura Si: a disgratzia. 79 vt (Pop; ie) SHoarecele nu incapen gaura shishi mai leaga shio tigva de coada Se spune despre oamenii care incearca sa faca mai mult decat pot. 80 vt (Fam; ie) A lega cartea (sau vornicia etc.) de gard A intrerupe o activitate. 81 vt (Reg; ie) A nu fi ~t de gard A nu fi etern sau fara sfarshit. 8283 vtr(p) (C.i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) prinde unul de altul. 8485 vtr(p) (C.i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) prinde unul pe altul de ceva sau de cineva. 8687 vtr(p) (C.i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) atarna. 8889 vtr(p) (C.i. oameni sau trupurile lor; udp „de” „in” „cu”) A (se) inlantzui pentru a actziona k o singura fortza. 90 vt (Pop; ie) Bun sal legi la rana Se spune despre un om bland shi generos. 91 vt (Pop; ie) Omul batran shi nebun leagal de gard shii da fan Se zice despre cel care nu mai poate fi educat sau indreptat. 92 vt (Reg; d. copii mici; ie) A fi ~t de poalele mamei A depinde total de ajutorul mamei. 93 vt (Fam; ie) A tzine (pe cineva) ~t de fusta (cuiva) A fi nedeslipit de cineva. 94 vt (Pop; d. musafiri; ie) A fi ~t de scaun A nu mai pleca. 95 vt (Fig; c.i. sunete cuvinte) A imbina in conformitate cu normele specifice unei limbi pentru a vorbi sau a citi cursiv. 96 vt (Fig; c.i. propozitzii fraze) A formula shi a combina pentru a exprima ceva. 9798 vt (Ie) A (nu) putea sa lege un cuvant o vorba (sau vreo cateva cuvinte vorbe) A (nu) putea rosti. 99100 vt (Iae) A (nu) putea construi (decat) cu dificultate un enuntz. 101 vt (Rar; ie) A lega vorbe fara shir A vorbi incoerent. 102 vt (Rar; ie) A nu lega doua A nu putea intzelege nimic din vorbirea cuiva. 103 vt (Fig; rar; c.i. subiectul scrierii shie „a lega in stihuri”) A versifica. 104105 vtr (D. activitatzi psihice in fiziologia umana) A (se) forma. 106 vt (D. divinitate persoane cu putere de decizie) A crea. 107 vt (Ilv; d. oshti) A lega impresurare A se desfashura. 108 vr (Ivr; d. caldura) A se forma. 109 vr (Ivr; d. caldura) A se degaja. 110111 vtr (D. cai de comunicatzie poduri etc.) A uni orashe locuri etc..aflate la o oarecare distantza unele de altele. 112113 vtr (D. sali camere spatzii din imobile) (A face sa comunice sau) a comunica. 114 vt (C.i. obiecte perechi piese formate din doua partzi identice) A uni prin alaturare sau prin strangere cu ajutorul unui shiret lantzishor etc. 115 vt (C.i. pari stalpi etc.) A uni pentru a ingradi sau a imprejmui ceva. 116 vt (C.i. grinzi barne etc. folosite in constructzie) A impreuna cu ajutorul cuielor sau prin incastrare. 117 vt A asambla partzile componente ale unor piese din structura unor unelte agricole. 118119 vtr (D. sprancene linii geometrice sau ornamentale) A (se) imbina. 120 vt A (re)face conexiunea dintre vase sanguine nervi oase tzesuturi etc. 121 vt (Med) A sutura. 122 vr (Ivr) A se incleia. 123 vr (D. lapte) A se prinde. 124 vr (D. sirop) A se ingrosha devenind cleios. 125 vt (Teh; c.i. conductori sau anumite piese shi ansamble ale unui sistem electric electronic sau de alt tip) A realiza o conexiune intre un element al acestuia shi o sursa de alimentare Si: a conecta a cupla a racorda. 126 vt (Teh; spc) A instala aparatele shi dispozitivele necesare conectarii la retzea a unei mashini a unui aparat etc. 127 vt (C.i. piatra sau blocuri de piatra de constructzie peretzi etc.) A fixa intrun ansamblu omogen shi de o mare soliditate Si: a incastra a intzepeni. 128129 vtr (D. atomi substantze chimice sau alimente in stare fluida) A fi combinat sau a se combina cu… 130 vt A uni cuvintele cu ajutorul cratimei. 131 vt (C.i. cuvinte propozitzii fraze) A nu marca grafic prin spatzii albe unitatzile unui enuntz. 132133 vtr (D. propozitzii sau d. elemente ale acestora) (A fi in relatzie sau) a se relatziona cu…. 134135 vtr (D. accentul silabic sunete secventze muzicale) (A fi unit sau) a se uni in chip armonios Si: a (se) armoniza. 136137 vtr (Spc; d. cuvinte idei secventze narative) A (se) structura in mod logic coerent. 138139 vtr (Fig; c.i. oameni) A (se) aduna in aceeashi parte sau la un loc. 140 vt (C.i. lucruri fenomene creatzii sau partzi aspecte ale acestora) A grupa pe baza unor insushiri comune ori pe baza unor aprecieri consideratzii etc. 141142 vtr (D. regiuni geografice sau istorice) A (se) situa in acelashi plan ori in acelashi sistem. 143 vr (Ilv) A se lega prieteni A se imprieteni. 144 vr (Ilv) A se lega tovarashi A se intovarashi. 145 vr (Ilv) A se lega fratzi de cruce A deveni fratzi de cruce Si: (inv) a se infratzi. 146147 vtr (C.i. raporturi afective de rudenie etc.) A (se) stabili o relatzie de prietenie rudenie etc. 148 vt (Fam; ilv) A ~ (o) cunoshtintza A cunoashte pe cineva. 149 vt (Ie) A lega vorba (sau vorba inv voroava) A intra in vorba cu cineva. 150 vt (D. primari conducatori state etc.) A intra in relatzii diplomatice politice unilaterale etc. 151 vt (Inv; ie) A lega pacea (sau impacaciunea) A incheia pace. 152 vt (Ie) A lega cuvant A face un legamant. 153 vt (Ivr; ie) A lega tablele A ratifica un acord prin documente. 154155 vtr (Inv) A (se) casatori. 156 vt (Ivp; ie) Ashi lega viatza (sau rar vietzile) ori soarta (shi viatza) (de cineva) A se casatori. 157158 vt (Ivp; ie) A fi ~t cu Duhul (sau rar cu cel necurat) A fi unit (cu Duhul Sfant sau) cu cel necurat. 159 vt (Ie) Ashi lega destinul (soarta) de cineva (sau de soarta) destinul cuiva A impartashi aceeashi soarta evolutzie cu cineva. 160 vt (Rar; ie) A fi ~t cu veshnicia A fi predestinat veshniciei. 161 vrr (D. oameni familii colectivitatzi) A se unui in jurul aceluiashi ideal. 162 vrr (D. oameni familii colectivitatzi) A se asocia. 163 vt (D. neamuri ashezaminte) A (se) infratzi. 164 vr (Rar; d. personalitatzi creatoare) A se asemana pe baza afinitatzilor de creatzie. 165166 vtr (D. oameni suflet inima minte) A fi atashat sau a se atasha de cineva. 167 vt (Rar; ie) Ashi lega ochii (de ceva) A nushi putea lua privirea de la ceva. 168169 vtrp (Inv; ie) A lega de glie (sau de pamant rar de moshie) (A aduce pe cineva sau) a fi adus in situatzia de rob de subordonare din punct de vedere economic politic shi social fatza de un anumit tzinut de o anumita moshie. 170171 vti (Inv; pex; iae) A diminua sau a ingradi libertatea de mishcare shi de organizare a cuiva. 172 vi (Fig; urmat de „de pamant” „de brazda”) A fi constrans sa duca o viatza limitata spiritual. 173 vi A fi atashat de locul de munca de rangul detzinut sau oamenii de care depind acestea. 174 vi (Pex) A fi in subordinea sau la cheremul cuiva. 175 vr (Ivp) A se ocupa cu pasiune de ceva. 176 vt (Inv) A fi interesat de… 177 vt (Inv; c.i. nume orgolii functzii) Ashi face un merit un renume etc. din ceva. 178 vr (Fam) A provoca la vorba la cearta la bataie etc. prin cuvinte gesturi atitudini etc. sfidatoare sau violente Si: a se agatza (inv) a se alega¹ a persecuta (irg) a agasa a enerva a sacai a supara a plictisi a zadari (liv) a bate la cap a tracasa (reg) a se tzine de capul cuiva a se tzine scai de cineva a zahai. 179 vr (Ie) Ce te legi de (cineva)? Se spune cand o persoana nu este lasata in pace. 180 vr (Ivp; ie) A se lega de cineva k scaiul de oaie a se lega de capul (cuiva) A sta mereu in preajma cuiva devenind uneori agasant. 181 vr (Rar; ie) A se lega de coada (cuiva) A se tzine dupa cineva. 182 vr (Ivr; ie) Ashi lega unul shi altul gura (de cineva) A barfi. 183 vr (Pop; d. dor dragoste boala etc.) A pune stapanire pe… SHi: a se aprinde a se lipi. 184 vr (Ivp; d. blesteme vraji) A se adeveri. 185 vr (Ie) ~sar moartea de…! Blestem prin care se doreshte moartea cuiva. 186 vt A acosta o persoana de sex opus cu intentzia de a o seduce sau de a abuza sexual de ea. 187 vt A face avansuri cuiva intrun mod nepermis Si: a hartzui sexual. 188189 vtr A pretinde pe nedrept ceva. 190191 vtr A (se) folosi (de) ceva drept pretext pentru a face scandal a se razbuna etc. 192 vt (C.i. fenomene procese obiecte etc. aparent disparate) A fi in stransa conexiune cu… 193 vt (C.i. notziuni concepte etc.) A fi in mod strict corelat cu... Si: a se corela a se interconditziona. 194 vt (C.i. activitatzi procese fenomene etc.; udp „de”) A determina. 195 vt (C.i. activitatzi procese fenomene etc.; udp „de”) A conditziona. 196 vt (Pex; c.i. activitatzi procese fenomene etc.; udp „de”) A influentza. 197 vt (C.i. oameni) A depinde de… 198199 vtr (C.i. rezultatele unor activitatzi intelectuale sau artistice shi consecintzele unor fenomene procese etc.; udp „cu” „de”) A (se) asocia cu... 200201 vtr (C.i. produse ale unor activitatzi creatoare urmarile unor fapte procese etc.) A (se) fundamenta. 202203 vtr (Pex; c.i. produse ale unor activitatzi creatoare urmarile unor fapte procese etc.) A (se) explica prin… 204205 vtr (Ie) A(shi) lega numele (de ceva) A (se) face cunoscut prin ceva. 206207 vtr (Iae) A i (se) asocia reputatzia cu ceva. 208 vt (C.i. opinii idei etc. sau efecte rezultate etc.) A desprinde pe cale de consecintza Si: a decurge a deriva. 209 vrr (D. credintze cunoshtintze anecdote povesiri traditzii etc.; udp „de”) A se referi la... 210 vrr (D. credinte cunoshtintze anecdote povesiri traditzii etc.; udp „de”) A trimite la…. 211 vt (C.i. oameni) A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei funii al unui lantz al unor catushe Si: a fereca a incatusha a inlantzui a pune in fiare. 212 vt (Spc; c.i. persoane urmarite delincventzi etc.) A lua prizonier Si: a aresta a captura a inchide a intemnitza. 213 vt (Ie) A ~ (pe cineva) fedelesh (sau burduf butuc bute cobza nod snopi ivr k butuc) A imobliliza complet pe cineva prin legaturi (89) foarte bine stranse. 214 vt (Ie) A ~ (pe cineva) spate in spate (sau la spate) A imobilza intro singura legatura trupurile a doi oameni ashezatzi spate la spate. 215 vt (Fig; ie) A ~ (pe cineva) de maini shi de picioare A imobiliza total pe cineva. 216 vt (Fig; pex; iae) A priva pe cineva de libertatea de mishcare sau de actziune. 217 vi (Fam; ie) A fi nebun (sau rar bun) de ~t A fi bolnav psihic aflat intro criza de agitatzie psihomotorie. 218 vi (Fam; iae) A se comporta k un nebun. 219 vt (Inv; c.i. condamnatzi) A imobliza prin fixarea cu diverse legaturi de unul sau de doi stalpi de cozile a doua camile de varfurile a doi copaci etc. pentru a pedepsi pentru a supune la cazne sau pentru a ucide Si: a tzintui. 220 vt (Rar; ie) A ~ (pe cineva) la stalpul infamiei A condamna pe cineva in public Si: a blama. 221222 vtr (Fig) A (se) incurca. 223224 vtr A (se) prinde in cursa. 225 vt (Ivp) A lua in stapanire Si: a supune. 226 vrp (Fig) A fi tzinut in loc. 227 vrp (Fig) A fi impiedicat. 228 vt (Fig; ie) A lega mainile A lipsi de puterea de a actziona. 229 vt (Inv; ie) A fi cu mainile ~te la piept Ashi impreuna mainile in semn de cucernicie sau de neputintza. 230 vt (Inv; pex; iae) A fi uluit. 231 vt (Ie) A lega limba (sau gura) cuiva A impiedica pe cineva sa vorbeasca. 232 vt (Iae) A reduce la tacere pe cineva. 233234 vtr (Ie) A i (se) lega cuiva limba (A face sa nu mai vorbeasca sau) a nu mai putea vorbi Si: a amutzi. 235236 vtr (Spc; iae) A nu mai putea vorbi din motive de boala. 237 vt (Fam; ie) Leagatzi gura (sau clantza fleoanca leorpa troampa)! Nu mai vorbi. 238 vt (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) fierul A impiedica pe cineva sa mai lupte blocandui mishcarea spadei Si: a dezarma. 239 vt (Inv) A impiedica mishcarea unei rotzi. 240 vt (C.i. animale domestice rar pasari; udp „cu” „de” „la”) A fixa printrun lantz printro funie etc. petrecuta pe dupa o parte a corpului pentru a mana in directzia dorita ori pentru a impiedica sa fuga. 241 vt (Ie) A (shi) ~ magarul (sau samarul) de gard A se imbogatzi in urma slujbei care o are. 242 vt (Rar; ie) Ashi lega calul (reg caii) A se linishti. 243 vt (Reg; ie) A lega cainele la gard A se lauda in mod justificat. 244 vt (Fam) A lega catzeaua leagatzi cateaua (sau haita)! A se opri din vorbit. 245 vr (Pop; d. peshti) A se prinde in unditza navod etc. 246 vrr A se obliga sa indeplineasca sau sa respecte conditziile sau termenii unui contract ai unei conventzii etc. 247 vrr A cadea de acord SHi: a se invoi. 248 vr (Pop) A paria. 249 vr (Pop; spc; d. calushari) A se constitui in formatzie in urma unui juramant Si: a se jura. 250 vt (Udp „cu” „prin” „de”) A fi constrans prin ceva fatza de cineva sau ceva. 251 vt (Udp „cu” „prin” „de”) A fi dator. 252 vt (Ie) A spune cuvinte care leaga Ashi lua un angajament fatza de cineva cu ocazia logodnei sau casatoriei. 253 vt (Spc) A pune drept zalog Si: (pop) a chiezashi. 254 vt (Inv; c.i. dari impozite etc. legi dispozitzii etc.) A institui shi a face sa intre in vigoare. 255 vt (Ivr) A fixa un legamant care implica un anumit tip de credintza morala. 256 vt (Bis; ivp; c.i. sarbatori sau posturi din calendarul creshtin) A institui prin hotarare sinodala zilele de sarbatorire ale unui sfant shi zilele sau perioadele de timp in care creshtinii sunt datori sa posteasca. 257 vt (Pop) A impune o interdictzie Si: a interzice. 258 vt (Inv) A anula printro lege (33) amendament etc. o dare un impozit etc. 259 vt (a) (Bis; ioc a dezlega; d. apostoli preotzi etc.) A opri prin anumite dispozitzii reguli canoane etc. de la anumite fapte conduite etc. Si: a interzice. 260 vt (a) (Bis; pex; ioc a dezlega) A lipsi de iertare abaterile de la canoanele instituite shi pe oamenii care se fac vinovatzi de ele. 261 vt (a) (Bis; spc) A nu dezlega pacatele cuiva. 262 vt (a) (Pex; inv; d. oameni institutzii etc. cu mare influentza sau putere de decizie) A dispune dupa bunul plac de putere de prerogativele etc. unei functzii meserii etc. 263 vt (a) (Fig; pop; icr a dezlega) A vraji pe cineva. 264 vt (a) (Fig; pop; icr a dezlega) A descanta de ceva pe cineva. 265 vt (Pex; ivp; c.i. oameni sentimente privirile acestora etc.) A aduce in imposibilitate de a actziona sau de a functziona normal. 266 vt (Ivp; c.i. barbatzi trupul virilitatea acestora) A face impotent prin farmece. 267 vt (C.i. miri sau unirea sexuala dintre aceshtia) A impiedica prin vrajitorie sa se produca. 268 vt (C.i. ploaie vant furtuna) A opri prin vraji descantece sa survina. 269 vt (C.i. ploaie vant furtuna etc.) A face prin vraji sa se abata asupra unui anumit tzinut. 270 vt (Ivr; c.i. un ritual magic o vraja efectele acestora) A opri sa se produca Si: a anula a desface a suprima. 271272 vtrp (Ie) A ~ (cuiva) drumul A impiedica pe cineva sa mearga pe unde doreshte. 273274 vtrp (Iae) A zadarnici planurile cuiva. 275 vt (Pop; c.i. bani comori etc.) A fi sub puterea unui blestem. 276 vt A acoperi de obicei prin infashurare cu ajutorul unei bucatzi de panza a unei naframe etc. pentru a proteja. 277 vt (Spc) A acoperi gura ochii pentru a impiedica pe cineva sa vada sa vorbeasca etc. 278279 vtr (D. femei) (A fi imbrobodit sau) a se imbrobodi. 280281 vtr (D. barbatzi urmat de „turceshte”) (A fi infashurat sau) ashi infashura capul dupa moda orientala cu un shal un turban etc. 282 vt (Ie) Ashi lega capul cu… ashi lega de cap necaz (sau nevoie) A se casatori. 283 vt (Iae) Ashi complica existentza. 284285 vti (Ie) Ashi lega ochii a lega la ochi A (se) amagi. 286287 vti (Iae) A(shi) face iluzii. 288289 vti (Spc; iae) A fermeca. 290 vt (Pop) A acoperi cu un val basma etc. capul miresei in cadrul ceremoniei de nunta in semn de trecere a acesteia in radul nevestelor. 291 vt A acoperi cu ceva corpul unei fiintze sau partzi ale acestora pentru a le proteja. 292 vt (Reg; c.i. stoguri clai capitze de fan paie etc.) A acoperi varful cu ceva pentru a proteja de umezeala de vant etc. 293 vt A ingriji o rana sau pe cineva bolnav prin aplicarea de pansamente comprese bandaje Si: a bandaja a pansa. 294 vr (Fam; ie) A se lega la cap fara sal doara Ashi crea complicatzii greutatzi inutile. 295296 vtrp (Pop) A (se) trata. 297 vt (Pop) A alina o durere sufleteasca. 298 vi (Ivp; d. plante de cultura florile acestora) A se afla in perioada de fructificatzie Si: a face fructe. 299 vi (Ie) A lega sec A nu rodi. 300 vi (Spec; d. varza) A face capatzana. 301 vi (Ivp; d. pomi altoitzi) A da nashtere la tulpini secundare. 302303 vir (D. roade fructe etc.) A incepe sa se dezvolte trecand de la stadiul de floare la cel de fruct. 304 vi (Pan; d. animale) A concepe. 305 vi (Rar; d. anumitzi compushi chimici) A se solidifica in prezentza unui reactiv. 306 vr (Fig; d. oameni) A deveni mai vanjos Si: a se intari.

A LEGÁ¹ leg 1. tranz. 1) (capetele unei sfori funii etc.) A uni printrun nod formand un intreg; a innoda. 2) (saci pungi etc.) A infashura cu o sfoara strangand marginile; a inchide la gura (cu ajutorul unei sfori). ◊ ~ baierile (de) la punga a reduce cheltuielile facand economii. ~ paraua cu zece noduri a face economii exagerate. 3) (capetele unei boccele) A innoda crucish. 4) (obiecte) A uni impreuna (cu ajutorul unei sfori) formand un manunchi. ~ snopi. 5) (obiecte) A fixa (de ceva) cu ajutorul unei funii al unui shiret etc. 6) (piese ce alcatuiesc un obiect) A strange laolalta (cu ceva) constituind un tot. 7) (foile tiparite) A uni cosand impreuna prevazand cu o coperta; a brosha. 8) (lucruri) A uni printrun raport logic sau functzional. 9) (puncte indepartate in spatziu sau in timp) A pune in raport unul cu altul. 10) (sunete ale vorbirii cuvinte) A articula unind intre ele shi formand lantzul vorbirii. 11) (relatzii) A face sa se nasca. ~ dragoste. 12) (persoane) A pune in lantzuri; a fereca; a inlantzui. ◊ ~ burduf (sau butuc cobza) a lega foarte strans imobilizand. ~ de maini shi de picioare a) a imobiliza; b) a impiedica sa actzioneze. ~ limba (sau gura) cuiva a reduce la tacere (pe cineva). 13) (animale) A prinde de ceva (cu o funie sau cu un lantz) impiedicand sa fuga. 14) (partzi ale corpului ranite) A infashura strans (cu un bandaj); a pansa; a bandaja. ◊ ~ la ochi a inshela. 15) (in superstitzii) A opri prin vraji farmece. 2. intranz. (despre plante) A fi in faza cand incepe sa dea rodul. /<lat. ligare

A SE LEGÁ ma leg intranz. 1) Ashi lua obligatzia (sa faca ceva); a se angaja; a se obliga. ~ prin juramant. 2) A se apropia sufleteshte (de cineva sau de ceva); a se atasha. 3) A avea pretentzii (fatza de cineva) atacandul shi cerand socoteala; a se agatza (de cineva). 4) (despre dulcetzuri sosuri etc.) A deveni mai dens fiind intro stare intermediara dintre cea lichida shi cea solida; a se ingrosha. /<fr. leguer lat. legare

legà v. (activ) 1. a innoda a strange cu lantz sau funie: a lega butuc cobza fedelesh; 2. a impreuna sau prinde cu ceva: a lega vitza de arac butzile cu cercuri; fig. poteca leaga carciuma de primarie; 3. a coase foile unei cartzi shi ai pune o scoartza; 4. a infashura strans: a lega capul a lega o rana; 5. fig. a uni strans: a lega prieteshug dragoste; 6. a da din floare fruct: graul a inceput sa lege. ║ (reciproc) 1. a se prinde a se inchiega: dulceatza s’a legat bine; 2. a se opri in loc a se paraliza: i se leaga limba; 3. fig. a se obliga: a se lega prin juramant; 4. a nu da pace a baga vina: se leaga mereu de mine. [Lat. LIGARE].

leg a á v. tr. (lat. lĭgare it. legare fr. lier pv. sp. pg. liar. Leaga; sa lege. V. aleg 1 oblig). Inod string cu atza cu funia cu lantzu sh. a.: a lega cu sfoara un snop cu cercurĭ un butoĭ. String cu ceva shi fixez saŭ unesc cu ceva: a lega un cal de gard o luntre de mal vitza de haragĭ. Infashor bandajez pansez: a lega cuĭva o rana a lega pe cineva la rana la picĭor. Vechĭ. A lega tabara a pune carutzele de jur in prejuru tabereĭ shi a lega intre ele. A lega pace (N. Cost. 1 393) a incheĭa pace. Barb. (dupa fr. relier shi germ. binden). Scortzesc pun scoartze groase uneĭ cartzĭ: a lega o carte (V. cartonez). Ingrosh incheg (un sirop o dulceatza un sherbet). Fig. Intru in relatziune: a lega prietenie cu cineva. Pun in relatziune: caile ferate leaga tzarile intre ele. Fig. A lega la ochĭ a lega cuĭva ochiĭ al impedica sa vada al inshela al mistifica. A lega cuĭva minile al face sa nu poata lucra saŭ unelti ceva. A lega la gard (k pe o vita) atzĭ asigura imposibilitatea de actziune a cuĭva (a unuĭ prost de ex.). Acest om nu poate lega nicĭ doŭa vorbe (intre ele) nu poate vorbi curent saŭ vorbeshte prost. V. intr. Pomiĭ aŭ legat (saŭ tr. aŭ legat rod) aŭ produs poame. V. refl. Ma inod ma string cu ceva: ma leg cu basmaŭa la cap. Ma string cu ceva shi ma unesc: m’am legat cu funia de mijloc shi mĭam dat drumu’n putz. Fig. Ma ingrosh ma prind ma incheg: dulceatza (siropu sh. a.) s’a legat bine. Ma oblig: ma leg sa execut o lucrare (V. acolisesc). A tzi se lega limba a nu putea vorbi (pronuntza). A te lega (saŭ: a lega) de cineva al provoca a cauta cearta saŭ vorba cu el. A te lega cu cineva a face societate (aliantza conventziune) cu el.

legá¹ (a ~) (a uni) vb. ind. prez. 3 leága

legá (a uni) vb. ind. prez. 1 sg. lég 3 sg. shi pl. leága

leg (cu o sfoara) lega inf.

LEGÁ vb. 1. v. innoda. 2. a strange. (A ~ opincile cu nojitzele.) 3. v. pansa. 4. v. priponi. 5. v. incatusha. 6. v. cercui. 7. v. uni. 8. v. cartona. 9. a se inchega a se ingrosha a se invartosha. (Dulceatza sa ~.) 10. v. asocia. 11. v. casatori. 12. v. atasha.

LEGA vb. 1. a innoda. (A ~ o sfoara.) 2. a stringe. (A ~ opincile cu nojitzele.) 3. (MED.) a (se) bandaja a (se) pansa (rar) a (se) infasha (inv. shi pop.) a (se) obloji (reg.) a (se) imbandaja. (Sa ~ la rana.) 4. a priponi (Transilv. shi Ban.) a paivani. (A ~ un animal la pascut.) 5. a fereca a incatusha a inlantzui. (A ~ un arestat.) 6. a cercui. (~ un butoi.) 7. a (se) imbina a (se) impreuna a (se) reuni a (se) uni. (A ~ elementele unui tot.) 8. a cartona (rar) a scortzi (Transilv.) a compacta. (A ~ o carte.) 9. a se inchega a se ingrosha a se invirtosha. (Dulceatza sa ~.) 10. a (se) asocia a (se) inlantzui. (Idei care se ~ intre ele.) 11. a se casatori a se uni (pop.) a se insotzi a se lua. (Cind sau ~?) 12.* (fig.) a se apropia a se atasha. (Mam ~ mult de acest copil.)

A lega ≠ a dezlega

legá (lég legát) vb. 1. A prinde cu o sfoara etc. 2. A uni a adauga a inlantzui cu noduri sau legaturi. 3. A amara a fixa a propti. 4. A imbuca a imbina a umple. 5. A stringe a impiedica mishcarea a intzepeni. 6. A cartona a brosha (o carte). 7. A vorbi coerent. 8. A incinge a infashura. 9. A inflori a rodi. 10. A intari a solidifica un sos. 11. A ingrosha o marmelada. 12. A fixa a stabili a decide a institui. 13. A obliga a constringe a sili. 14. A impune precepte morale sau bisericeshti. 15. A uni prin casatorie. 16. A prohibi a interzice. 17. A face pe cineva neputincios prin interzicerea vrajilor. 18. A comunica a pune in legatura. 19. (Refl.) A intra in contact a se imprieteni. 20. (Refl.) A se dedica. 21. (Refl.) A se incaiera cu cineva. 22. (Refl.) A se compromite a obliga. Mr. leg ligare megl. leg ligari istr. legu. Lat. lĭgāre (Pushcariu 958; CandreaDens. 969; REW 5024; DAR) cf. it. legare prov. sp. port. liar fr. lier. Sensul 17 explicat greshit de Iordan BF IX 140 plecind de la obiceiul de a castra taurashii legindule testiculele (cf. M. L. Wagner BF X 158) este o evolutzie normala a sensurilor 14 shi 16. Der. legat adj. (unit fixat intzepenit; broshat coerent; gros dens; robust voinic; obligat; ingradit; neputincios; implinit format perfect despre persoane); legator adj. (care leaga); legator s. m. (cel care leaga cartzi paie etc.; incarcator de snopi); legatoreasa s. f. (cea care leaga cartzi snopi); legatoare s. f. (legatoreasa; banda fasha; aliaj amestec; cravata; grinda); legatorie s. f. (atelier de legare a cartzilor serviciul legatorului; Arg. razie); legamint (mr. ligamintu) s. n. (legatura; relatzie; conventzie pact obligatzie compromis; farmec descintec vraja) cu suf. mint (dupa Pushcariu 959; CandreaDens. 972; REW 5023; DAR; direct din lat. lĭgamentum); legatura s. f. (unire; broshare de carte; coarda curea; lantz fiare; copula; legare de pamint; inv. fundament ciment; bandaj pansament; manunchi snop; boccea pachet; relatzie tratat; unire aliantza; uniune libera relatzii amoroase; conventzie acord; compromis obligatzie; mandat obligatzie religioasa sau morala; decret ecleziastic; descintec menit sa indeparteze lupii; vraja care impiedica pe proaspatul casatorit sa realizeze unirea trupeasca) cu suf. tura (dupa Pushcariu 960; CandreaDens. 970; REW 5026; DAR direct din lat. lĭgatŭra cf. mr. ligatura it. legatura sp. ligadura); legatui vb. (a obliga; refl. a se obliga a se compromite; refl. a se intzelege a cadea de acord) cu suf. ui; legatuiala s. f. (invoiala acord; obligatzie); legatuintza s. f. (legatura latz; obligatzie pact). Cf. dezlega.

legá leg vb. tranz. In expr. a lega cununile cuiva = a vraji o fata sau un baiat sa nu se poata casatori. Lat. ligare „a lega a prinde” (Pushcariu CDDE DA cf. DER; DEX MDA).

lega leg I v. t. (intl.) a aresta a inchide. II v. r. (numai la pers. a IIIa sg. shi pl.) a se confirma.

a lega (pe cineva) burduf / cobza expr. a lega (pe cineva) strans k sa nu poata scapa.

a lega (cuiva) lingurile de gat / de brau expr. a lasa (pe cineva) nemancat fiindca a venit tarziu la masa.

a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgarcit.

a se lega (de cineva) expr. 1. a acosta (pe cineva). 2. a se atasha (de cineva) a tzine (la cineva).

a se lega de gard expr. a abandona a renuntza (la ceva).

a se lega la cap fara sal doara expr. ashi crea complicatzii inutile.