uni³ [At: ANON. CAR. / Pzi: unesc / E: ml unire] 12 vtrr A (se) aduna unul langa altul pentru a forma o unitate. 34 vtrr A (se) lega unul de altul (spre a forma un tot un intreg). 56 vtrr A (se) contopi intrun singur tot Si: a (se) unifica (6). 7 vt (Ivr) A aduna la un loc Si: a intruni. 89 vtr (Rar) A (se) adauga (34). 10 vrr A incheia o intzelegere o aliantza in vederea unui scop comun Si: a se alia (1). 11 vrr (Pex) A se pune de acord Si: a se invoi. 12 vrr (Pex) A se ralia la.. .Si: a adera (2). 13 vr (Reg; ie) A se ~ din pretz A ajunge la invoiala Si: a se intzelege. 14 vr (Inv) A avea insushiri comune Si: a se potrivi. 1516 vtrr A (se) lega prin casatorie Si: a (se) casatori (12) (pop) a (se) insotzi. 17 vrr (Pop) A se impreuna sexual.

UNͲ unesc vb. IV. Tranz. A crea o unitate sau un intreg imbinind legind impreunind mai multe elemente. Drumul de fier uneshten zbor Orice popor cu alt popor. ALECSANDRI T. I 361. Uni subt un singur sceptru provintziile romine. NEGRUZZI S. I 271. Soartami cu a multzimii ash vrea sa o unesc. ALEXANDRESCU M. 6. ◊ Refl. Fig. Norii cerului se unisera cu apa oceanului. BART E. 275. Un suvenir poetic... care se uneshte cu harpele din stele. ALECSANDRI P. I 121. ♦ Refl. Ashi da mina a cadea la intzelegere a face cauza comuna. Daca teai fi unit cu capiteniile rascoalei... SADOVEANU O. I 423. Astazi dear fi Dragomir cu noi El cu Groza shi cu Costea sar uni farandoiala. DAVILA V. V. 64. Intrun gind sa ne unim Pe HarapAlb sal slujim. CREANGA P. 255. ♦ Refl. A lua parte la... a se ralia. Acu ma simt vrednica sa ma unesc shi eu la giuramintul vostru. ALECSANDRI T. II 26. ♦ Fig. A casatori. Motzoc shi eu in taina am pus de gind shin cale Cu fiica lui cu Ana pe Despot sal unim. ALECSANDRI T. II 85.

A UNÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se uneasca. 2) (drumuri rauri etc.) A face sa aiba legatura. /<lat. unire

A SE UNÍ ma ~ésc intranz. 1) A se imbina formand un tot; a se agrega. 2) A incheia o intzelegere; a cadea de acord (in vederea unui scop comun). 3) A se impreuna printro intzelegere. /<lat. unire

unì v. a impreuna. [Lat. UNESCERE].

unésc v. tr. (lat. ûnire it. unire pv. fr. cat. sp. pg. unir). Impreun fac sa fie unu singur: lacurile aŭ crescut de ploaĭe pina cind s’aŭ unit unele cu altele satu a crescut pina cind s’a unit cu orashu. Aliez: s’aŭ unit contra luĭ. Casatoresc: s’aŭ unit inaintea altaruluĭ.

uní² (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. unésc imperf. 3 sg. uneá; conj. prez. 3 sa unéasca

uní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. unésc imperf. 3 sg. uneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. uneásca

UNÍ vb. v. conveni intzelege invoi.

UNÍ vb. 1. a (se) imbina a (se) impreuna a (se) lega a (se) reuni. (A ~ elementele intrun tot.) 2. v. asambla. 3. v. imbina. 4. a imbina a incheia a prinde. (A ~ capetele barnelor.) 5. v. agrega. 6. (LINGV. BIOL. TEHN.) a (se) aglutina a (se) alipi a (se) lipi a (se) reuni a (se) suda. (Doua elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. v. unifík. 8. v. fuziona. 9. v. asocia. 10. v. coaliza. 11. v. casatori. 12. a (se) imbina a (se) impleti (fig.) a (se) conjuga. (A ~ in mod armonios diverse preocupari.)

UNI vb. 1. a (se) imbina a (se) impreuna a (se) lega a (se) reuni. (A ~ elementele intrun tot.) 2. a asambla a fixa a imbina a impreuna a monta a reuni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 3. a (se) combina a (se) imbina a (se) impreuna a (se) ingemana. (A ~ intrun anumit fel piesele.) 4. a imbina a incheia a prinde. (A ~ capetele birnelor.) 5. (TEHN.) a se agrega a se alipi a se reuni. (Pulberile se ~ intro combinatzie noua.) 6. (LINGV. BIOL. TEHN.) a (se) aglutina a (se) alipi a (se) lipi a (se) reuni a (se) suda. (Doua elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. a (se) reuni a (se) unifica. (A ~ provinciile intro singura tzara.) 8. a se contopi a fuziona. (Doua partide care se ~.) 9. a se asocia a se grupa a se insotzi a se intovarashi (inv. shi pop.) a se prinde (reg.) a se ortaci (Mold. shi Transilv.) a se insimbra (prin Transilv.) a se sotzi (inv.) a intra. (Vino sa te ~ cu mine.) 10. a se casatori a se lega (pop.) a se insotzi a se lua. (Cind sau ~?) 11. a (se) imbina a (se) impleti (fig.) a (se) conjuga. (A ~ in mod armonios diverse preocupari.)

uni vb. v. CONVENI. INTZELEGE. INVOI.

A (se) uni ≠ a (se) despartzi a (se) dezbina a (se) separa a se dezuni

WHEN A TRUE GENIUS APPEARS IN THE WORLD YOU MAY KNOW HIM BY THIS SIGN THAT THE DUNCES ARE IN ALL CONFEDERACY AGAINST HIM (engl.) cand apare un adevarat geniu in lume potzi sal recunoshti dupa acest semn: totzi ignorantzii se unesc impotriva lui J. Swift „Thoughts on various subjects”.