OPRÍ opresc vb. IV. 1. Tranz. A intrerupe (brusc) o mishcare o actziune un proces un fenomen in desfashurare a face sa inceteze sa stea pe loc; a stavili a curma. ♦ Refl. A conteni a inceta a stagna. 2. Intranz. shi refl. A sta pe loc; p. ext. a intarzia a poposi a zabovi. ♦ Tranz. A intrerupe din mers o fiintza un vehicul; a face sa stea pe loc. ◊ Expr. A opri calea (cuiva) sau ai fi oprita calea = a sta in calea cuiva; a impiedica pe cineva (din drum). ♦ Tranz. A retzine undeva a determina sa ramana. ♦ Tranz. A retzine cu fortza a sechestra; a aresta. 3. Tranz. A retzine pentru sine a pune deoparte ashi insushi un obiect o valoare etc. ♦ A rezerva a retzine (pentru mai tarziu) locuri bilete etc. 4. Refl. A se asheza (temporar) a se stabili a se fixa undeva. ♦ Ashi indrepta ochii privirea atentzia etc. asupra unui lucru asupra unei probleme etc.; a se concentra asupra unui punct asupra unei chestiuni etc. care merita atentzie; a insista. 5. Tranz. A impiedica de la o actziune a nu ingadui a nu permite; a interzice. ♦ Refl. A se stapani a se infrana a se abtzine de la ceva. [Imper. sg. shi: (reg.) opreá] Din sl. oprĕti.

opri [At: TETRAEV. (1574) 235 / Pzi: ~resc / E: slv опрѣти (сѧ)] 1 vt (C. i. o actziune in desfashurare un proces fizic sau psihic un mecanism in actziune) A face sa inceteze brusc Si: a curma a intrerupe a stavili. 2 (Pop; ie) Minte de se ~resc apele in loc Spune minciuni foarte mari. 3 vr A inceta. 4 vt A potoli foamea. 5 vr (Pex) A poposi. 6 vt (C. i. o fiintza sau un vehicul in mers) A face sa stea pe loc. 7 (Pfm; ie) A ~ (cuiva) calea A sta in calea cuiva. 8 (Iae) A impiedica pe cineva in drum. 9 vt A determina pe cineva prin staruintze sa ramana undeva. 10 vt A retzine ceva cu fortza Si: a sechestra. 11 vt A aresta. 1213 vt A se asheza (temporar) Si: a se fixa a se stabili. 14 vr Ashi fixa atentzia asupra unei probleme Si: a se concentra. 15 vr A insista. 16 vt A impiedica o actziune. 17 vta (Inv) A interzice. 18 vr A se stapani de la ceva. 19 vi (Inv; ccd) A refuza. 20 vt (Inv; ccd) A retzine pentru sine. 21 vt A pune deoparte ceva pentru al folosi. 22 vt A rezerva pentru sine sau pentru altzii. 2324 vti (Inv) A porunci cu severitate. 25 vt (Ivr) A ajuta. 26 vt (Ivr) A ierta. 27 vt (Ivr) A elibera.

OPRÍ opresc vb. IV. 1. Tranz. A intrerupe (brusc) o mishcare o actziune un proces un fenomen in desfashurare a face sa inceteze sa stea pe loc; a stavili a curma. ♦ Refl. A conteni a inceta a stagna. 2. Intranz. shi refl. A sta pe loc; p. ext. a intarzia a poposi a zabovi. ♦ Tranz. A intrerupe din mers o fiintza un vehicul; a face sa stea pe loc. ◊ Expr. A opri calea (cuiva) sau ai fi oprita calea = a sta in calea cuiva; a impiedica pe cineva (din drum). ♦ Tranz. A retzine (prin rugamintzi) pe cineva undeva al determina sa ramana. ♦ Tranz. A retzine cu fortza a sechestra; a aresta. 3. Tranz. A retzine pentru sine a pune deoparte ashi insushi un obiect o valoare etc. ♦ A rezerva a retzine (pentru mai tarziu) locuri bilete etc. 4. Refl. A se asheza (temporar) a se stabili a se fixa undeva. ♦ Ashi indrepta ochii privirea atentzia etc. asupra unui lucru asupra unei probleme etc.; a se concentra asupra unui punct asupra unei chestiuni etc. care merita atentzie; a insista. 5. Tranz. A impiedica de la o actziune a nu ingadui a nu permite; a interzice. ♦ Refl. A se stapani a se infrana a se abtzine de la ceva. [Imper. sg. shi: (reg.) opreá] Din sl. oprĕti.

OPRÍ opresc vb. IV. 1. Tranz. A intrerupe (brusc) o mishcare sau o actziune in desfashurare a face sa inceteze a curma a stavili (pentru un timp limitat sau pentru totdeauna). Inima il indemna [sa intre in hora] dar frica de plutonier i oprea avintul. REBREANU R. I 136. Sprea opri acea privire dacul manta shio ridica. EMINESCU O. IV 137. ◊ (Urmat de determinari aratind actziunea care este curmata) Cinele... a apucat de straie pe stapinul sau cu atita putere incit la oprit de a mai luneca. DRAGHICI R. 104. ◊ (Urmat de determinari aratind instrumentul actziunii) Tu mopreshti deash vrea sa fug Cuo singura privire. COSHBUC P. II 220. Eal opreshten loc cu ochii. EMINESCU O. I 80. ♦ (Cu privire la o fiintza) A face sa stea pe loc a intrerupe din mers a face sa inceteze actziunea activitatea inceputa aflata in curs de desfashurare. Magda ishi opri calul shi ridica o mina. SADOVEANU O. VII 57. Moshneagul opri caii la pas. C. PETRESCU S. 181. Tot i venea sa opreasca pe Luca. REBREANU R. I 194. ◊ (Intarit prin «in drum» «in cale» sau urmat de determinari locale) Am fost oprit pe bulevard de un domn shi o doamna. CAMIL PETRESCU U. N. 184. Amabilitatea cu care matzi oprit in drum k sa ma aducetzi aici in gazda. ALECSANDRI T. I 281. Nu mai cunoashtem drumul; neam oprit. SADOVEANU O. VI 526. Iepurashul se opri o clipa sa se odihneasca. GIRLEANU L. 19. Caii noshtri apuca prin riu shi se opresc in mijlocul lui k sa se adape. ALECSANDRI O. P. 362. (Refl. pas.) Nu shtiu cum sa fac sa se opreasca focurile. CAMIL PETRESCU U. N. 401. ◊ (In personificari) Gerul vine de la munte la fereastra se opreshte. ALECSANDRI P. A. 113. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «din») aratind mishcarea sau actziunea care se intrerupe) Se uita la boi cum se oprisera amindoi din rumegat shil priveau nelinishtitzi. MIRONESCU S. A. 45. Aude baba ceva shi se opreshte din povestit. CARAGIALE O. III 54. ◊ Intranz. (Numai despre obiecte) Trecatorii se rasuceau in calciiul shoshonilor intorcind spatele vintului... facind semne automobilelor sa opreasca. C. PETRESCU C. V. 135. In ograda intrase shi oprise un car cu doi bouleni jigaritzi. REBREANU R. I 101. 2. Refl. A sta pe loc undeva; a poposi a zabovi. Mam oprit in dreptul lui fara puterea de ami continua drumul. VORNIC P. 20. Dar unde te opreshti acum in mijlocul pustiului shi... sub torentele vijelioase ale ploii? GALACTION O. I 80. Eu in copilarie iubeam sa ma opresc Pe murii manastirii. ALEXANDRESCU M. 10. ♦ Tranz. A retzine (prin rugamintzi) pe cineva a determina sa ramina undeva. Aproape toata ziua era la Domitzian. Uneori il opreau la masa. BASSARABESCU V. 10. ♦ Tranz. A retzine cu fortza a sechestra a aresta. Eu nu ma dau cu una cu doua... La ce sa ma opritzi? ALECSANDRI T. I 98. 3. Tranz. (Cu privire la obiecte valori) A retzine (pentru sine) ashi insushi a pune deoparte (pentru a se servi). Aprinse shi ishi opri cutia de chibrituri. C. PETRESCU V. 55. Mie imi opresc trei lei fiindcam avut trei pini intregi. CREANGA A. 145. Iatzi trimis 2400 fr. insa 200 fr. ia oprit el pentru cheltuieli. GHICA A. 787. ♦ A rezerva a retzine (pentru sine sau pentru altzii). Mai avetzi locuri pentru Timishoara? Perfect. Fii te rog dragutz shi opreshte... trei locuri. BARANGA I. 219. TZiam oprit demincare. C. PETRESCU I. II 175. Mesele shi bancile erau oprite inadins pentru dinshii k sa poata petrece mai in tihna. REBREANU I. 32. 4. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «asupra») A se concentra asupra unui punct sau a unei probleme care merita atentzie; a insista. Ne pare rau k marginile articolului ne silesc a ne opri foarte putzin asupra acestei opere artistice. GHEREA ST. CR. II 326. ♦ (Despre ochi priviri) A se fixa. 5. Tranz. A impiedica de la o actziune a nu ingadui a nu da voie sa...; a interzice. Mai grav este k tu incepi sami sapi autoritatea in fatza lumii shi k opreshti pe oameni sa execute poruncile mele. REBREANU R. I 119. Intunericul ma oprea sa vad fatza Adelei. IBRAILEANU A. 90. Baiete ia raspuns mama nu vreau sa te opresc de la ce ai pus de gind. CARAGIALE P. 122. ◊ (Eliptic) Intrarea oprita. ♦ Refl. (Despre persoane) A se stapini a se infrina a se abtzine (de la ceva). Ii venea flacaului de drag sa o soarba intro lingura de apa dara se opri shi nu facu nici o mishcare. ISPIRESCU L. 35. Ma iertatzi dar zau! nu ma pot opri de ris. ALECSANDRI T. I 358. Orice dama lar fi vazut in ceasul acela nu sar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGRUZZI S. I 16. Imper. sg. shi: (regional) opreá (DELAVRANCEA S. 263).

A OPRÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se opreasca. 2) A pune deoparte (pentru sine sau pentru altcineva). 3) (despre legi reguli dispozitzii etc.) A pune sub interdictzie; a interzice. [Sil. opri] /<sl. oprĕti

A SE OPRÍ ma ~ésc intranz. 1) Ashi intrerupe mishcarea sau functzionarea. 2) A poposi pentru un anumit timp; a se asheza temporar undeva. 3) Ashi infrana pornirile; a se retzine; a se infrana; a se stapani; a se controla. [Sil. opri] /<sl. oprĕti

oprì v. 1. a impiedeca din mers din curs: a opri o pendula un rau; 2. a retzine: ia oprit leafa; 3. a nu lasa: l’a oprit de a pleca; 4. a interzice: legea opreshte aceasta; 5. a intercepta: a opri scrisorile; 6. a inceta de umblat de vorbit sau de lucrat: opreshtete; 7. a sta locului a zabovi: s’a oprit trei zile in orash. [Slav. OPRĬETI a sprijini].

oprésc v. tr. (vsl. oprĭeti a opri d. prĭetipron a sprijini de unde vine shi poprĭeti shi opirati a sprijini zaprĭeti a inchide zaporŭ ratez rus. zapór zavor ceh. opritĭ a sprijini. V. popresc o pri shi zapor). Impedec din mers nu las sa plece sa curga sa circule: lam oprit de a pleca a opri un ceasprnic un tren un izvor. Interceptez: a opri nishte scrisorĭ. Retzin: a opri cuĭva leafa opreshte asta pentru tine. Interzic nu permit: lam oprit de a pleca legea opreshte asta. V. refl. Incetez de a merge de a lucra de a vorbi: m’am oprit o zi la Cluj oratoru s’a oprit din vorba. Vechĭ opreá opreshtete staĭ.

oprí (a ~) (opri) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. oprésc imperf. 3 sg. opreá; conj. prez. 3 sa opreásca

oprí vb. (sil pri) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. oprésc imperf. 3 sg. opreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. opreásca

OPRÍ vb. I. 1. a sta (inv. shi reg.) a se sprijini (inv.) a se popri. (A mers cea mers apoi sa ~.) 2. v. poposi. 3. a poposi (inv.) a conaci. (Sa ~ la un han.) 4. v. abate. 5. v. stabili. 6. v. statziona. 7. v. stopa. 8. v. frana. 9. v. sta. 10. v. inchide. II. 1. v. inceta. 2. a conteni a inceta a (se) intrerupe a parasi. (Au ~ lucrul in semn de protest.) 3. a(shi) inceta a(shi) intrerupe a(shi) sista a(shi) suspenda. (Uzina shia ~ activitatea.) 4. a conteni a inceta a se intrerupe (Mold. shi Bucov.) a stampi (inv.) a pristoi. (Sa ~ din cantat din citit cu vorba.) 5. a se curma a inceta a se intrerupe (fig.) a se frange. (Cantecul sa ~ brusc.) 6. a (se) curma a (se) intrerupe (fig.) a (se) taia. (I sa ~ respiratzia de emotzie.) 7. v. curma. 8. a se intrerupe (inv.) a se zaticni. (Sa ~ din mancat.) III. 1. v. impiedica. 2. a impiedica a retzine (inv. shi reg.) a popri (inv.) a apara. (Nul pot ~ sa...) 3. v. retzine. 4. v. abtzine. IV. 1. a pastra a retzine a rezerva. (TZiam ~ bilete la spectacol.) 2. v. retzine. 3. a pastra a rezerva a tzine. (Ia ~ loc la rand.) V. 1. a interzice. (Te ~ sa te mai duci acolo!) 2. v. prohibi. 3. v. interzice.

OPRI vb. I. 1. a sta (inv. shi reg.) a se sprijini (inv.) a se popri. (A mers cea mers apoi sa ~.) 2. a poposi a sta a shedea a trage a zabovi. (Sa ~ la umbra unui stejar.) 3. a poposi (inv.) a conaci. (Sa ~ la un han.) 4. a se abate a da a trece. (In drum sa ~ shi pe la el.) 5. a se asheza a se fixa a se instala a se stabili a se statornici (pop.) a se salashlui (inv. shi reg.) a se salashui (inv.) a se sadi a se stavi. (Sau ~ in acele cimpii manoase.) 6. a statziona. (Nu e voie sa ~ in fatza spitalului.) 7. a stopa. (Mashina ~ brusc.) 8. a frina. (~ mashina.) 9. a sta (fig.) a incremeni. (Ceasul sa ~.) 10. a inchide. (A ~ apa gazele.) II. 1. a conteni a se curma a inceta a se potoli a se sfirshi a sta a se termina (inv. shi pop.) a (se) ostoi (prin Ban.) a (se) prorupe (Mold.) a tinchi (inv.) a se precurma. (Vijelia ploaia a continuat shi nu sa ~ decit seara.) 2. a conteni a inceta a (se) intrerupe a parasi. (Au ~ lucrul in semn de protest.) 3. a(shi) inceta a(shi) intrerupe a(shi) sista a(shi) suspenda. (Uzina shia ~ activitatea.) 4. a conteni a inceta a se intrerupe (Mold. shi Bucov.) a stimpi (inv.) a pristoi. (Sa ~ din cintat din citit cu vorba.) 5. a se curma a inceta a se intrerupe (fig.) a se fringe. (Cintecul sa ~ brusc.) 6. a (se) curma a (se) intrerupe (fig.) a (se) taia. (I sa ~ respiratzia de emotzie.) 7. a curma a intrerupe (fig.) a reteza a stavili. (Na putut ~ scandalul; ia ~ vorba.) 8. a se intrerupe (inv.) a se zaticni. (Sa ~ din mincat.) III. 1. a impiedica a infrina a stavili (fig.) a frina. (Nu puteau ~ avintul revolutzionar.) 2. a impiedica a retzine (inv. shi reg.) a popri (inv.) a apara. (Nul pot ~ sa...) 3. a retzine a stapini (rar) a prididi (fig.) a inghitzi. (Ashi ~ lacrimile.) 4. a se abtzine a se domina a se infrina a rabda a se retzine a se stapini. (Nu sa putut ~ sa nui spuna.) IV. 1. a pastra a retzine a rezerva. (TZiam ~ nishte masline.) 2. a pastra a retzine. (~ restul!) 3. a pastra a rezerva a tzine. (Ia ~ loc la rind.) V. 1. a interzice. (Te ~ sa te mai duci acolo.) 2. a interzice a prohibi (inv.) a popri. (A ~ vinzarea bauturilor alcoolice.) 3. a interzice a proscrie. (A ~ duelul.)

A (se) opri ≠ a (se) porni

A opri ≠ a permite

A se opri ≠ a continua a se mishca

OPRÉSHTE interj. 1. v. stop! 2. ho.

OPRESHTE interj. ho! stai! (~! murgule!)

oprí (oprésc oprít) vb. 1. A retzine a para. 2. A retzine a contzine a supune a constringe. 3. A interzice. 4. A invita a gazdui. 5. A deduce a conchide. 6. A inchide a pune in inchisoare. 7. (Vb. refl.) A inceta a zabovi a se intrerupe. Sl. opreti (Miklosich Slaw. Elem. 34; Cihac II 229) cf. ceh. opreti „a sustzine” shi opor. Der. opreala s. f. (oprire popas; incetare sfirshit; inchisoare); oprelishte s. f. (inv. oprire detentzie; inv. prohibitzie); oprea interj. (stai opreshtete!); oprelnic adj. (represiv); opritor adj. (inv. protector sustzinator); opritoare s. f. (piedica obstacol); opritura s. f. (interdictzie; padure in care e oprita taierea copacilor).