conteni [At: COD. VOR. 34/6 / V: (inv) ~tin~ cun~ / Pzi: ~nesc / E: ml continere] 12 vi (D. flinte; construit cu prepozitzia din) A intrerupe o mishcare sau o actziune inceputa. 3 vt A opri. 4 vi (D. ploaie vant plans durere etc.) A se domoli. 5 vi (Pex) A se opri. 6 vt A porunci cuiva sa inceteze. 7 vi A lua sfarshit Si: a inceta. 8 vi (Ie) A ~ din viatza A muri. 9 vi (Ie) A ~ din gura A tacea. 10 vt A potoli pe cineva. 11 vr A se stapani. 12 vt (Cu o complinire introdusa prin pp din de la k sa) A impiedica. 13 vi (Inv) A interzice. 14 vt (Inv) A opri.

CONTENÍ contenesc vb. IV. Intranz. A intrerupe sau a inceta o mishcare sau o actziune inceputa; a se opri (din mers). Freamatul de sara conteni pacea incepea a se intinde iar pe iaz. SADOVEANU O. I 410. In port munca conteni shi vapoarele plecara mai curind de frica inghetzului. DUNAREANU N. 22. Braila douazeci de minute! saude strigatul conductorului indata ce conteneshte tocatul vagonului. SP. POPESCU M. G. 37. Cintarile au contenit deodata. CARAGIALE O. III 81. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «din» mai rar exprimate printrun infinitiv precedat de prep. «de») In «Scrisorile» sale [Alecsandri] nu conteneshte cu sarcasmele impotriva lor [a latinishtilor]. IBRAILEANU SP. CR. 141. Margareta copil rasfatzat... conteni din plins. VLAHUTZA O. A. 126. Pasarea nu mai conteneshte dea cinta. ISPIRESCU L. 298. ◊ Expr. (Invechit) A conteni din viatza = a muri. A contenit din viatza shi sa dus la al sau rind. PANN P. V. II 60. ◊ Tranz. (Complementul indica o actziune) Catre miezul noptzii broashtele shiau contenit corul infricoshat. SADOVEANU P. M. 296. Caprioara conteneshte fuga; pasheshte incet prevazatoare. GIRLEANU L. 26. ◊ Refl. (Rar) Cind loviturile se contenira el abia putea rasufla. RETEGANUL P. I 74.

A CONTENÍ ~ésc 1. intranz. (despre procese fenomene etc.) Ashi opri desfashurarea; a inceta. Ninsoarea ~eshte. 2. tranz. (actziuni) A face sa nu se mai produca; a inceta. /<lat. continere

contenì v. a inceta a face sa inceteze: pasarea nu mai conteneshte de a canta ISP. [It. contenere printr’un intermediar grec bizantin].

contenésc v. tr. (cp. cu lat. contineo retzin opresc shi vrom. cúntin a á shi cuntenesc incontenesc mrom. cúmtin shi acúmtin a á d. lat. pop. cúnctino áre cl. cunctari shi cunctare a pregeta. V. necontenit). Vechĭ. Opresc impedec: il conteni sa spuĭe. Interzic: conteni ucenicilor k sa nu spuĭe. V. refl. Striga cu putére shi nu te conteni (Biblia 1688). V. intr. Azĭ. Vest. Incetez staŭ: ploaĭa durerea a contenit; a conteni din plins cu vorba. V. ostoĭesc.

contení (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. contenésc imperf. 3 sg. conteneá; conj. prez. 3 sa conteneásca

contení vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. contenésc imperf. 3 sg. conteneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. conteneásca

contenesc.

CONTENÍ vb. 1. v. inceta. 2. v. opri. 3. a se curma a inceta a se opri a se potoli a se sfarshi a sta a se termina (inv. shi pop.) a (se) ostoi (prin Ban.) a se prorupe (Mold.) a tinchi (inv.) a se precurma. (Vijelia ploaia a ~.)

CONTENI vb. 1. a inceta a (se) intrerupe a (se) opri a parasi. (~ lucrul in semn de protest.) 2. a inceta a se intrerupe a se opri (Mold. shi Bucov.) a stimpi (inv.) a pristoi. (A ~ din cintat din citit cu vorba.) 3. a se curma a inceta a se opri a se potoli a se sfirshi a sta a se termina (inv. shi pop.) a (se) ostoi (prin Ban.) a se prorupe (Mold.) a tinchi (inv.) a se precurma. (Vijelia ploaia a ~.)

contení (nésc ít) vb. IV 1. A infrina a retzine a stavili. 2. A interzice a impiedica. 3. A opri. 4. A se opri a inceta. 5. A sfirshi a face sa inceteze. 6. A tacea. Var. (inv.) cunteni (rar) contena inconteni. Mr. acumtini megl. cuntini. Origine obscura. Lat. contĭnĕre se potriveshte semantic; iar rezultatul con › cun in loc de cu deshi nu pare normal nu este imposibil (cf. cumpat cumplit fatza de cuprinde; insa pastrarea lui t (cf. tzinea) este mai greu de explicat. Totushi acest etimon a fost admis de Candrea. Cihac II 651 pleaca de la ngr. ϰονταίνω „a apropia a scurta”; dupa Pushcariu Dscor I 22630 shi DAR este vorba de lat. cunctināre in loc de cunctāri „a zabovi a shovai”. Sar putea admite o contaminare cu *contĕnuāre in loc de tĕnuāre „a reduce a diminua”. Cuvintul apare din primele texte din sec. XVI. Der. necontenit adj. (fara oprire neincetat; mereu); cuntenitura s. f. (inv. interdictzie); cuntirimint s. n. (inv. actziunea de a conteni) al carui rotacism indica prezentza unui cuvint din fondul traditzional; contenintza s. f. inv. din sec. XVII astazi inlocuit prin continentza s. f. din lat. continentia (sec. XIX).

conteni Pina acum acest cuvint a fost explicat in doua feluri dar in orice caz k fiind de origine latina: prin lat. contineo (TDRG CADE DLRM); it. contenere printrun intermediar bizantin (DU); CCDE trimit la tzinea; prin lat. *cunctinare (Pushcariu DR I p. 226230 DA); Scriban pe cit intzeleg incearca sa combine cele doua propuneri. Pushcariu art. cit. combate ideea lui Cihac (II p. 651) k sar porni de la bizantz. ϰονταίνειν ϰοντίνειν pentru k in Ps. sch. shi in Cod. Vor. cuvintul apare cu r. REW 2391 a. admite explicatzia prin. *cunctinare shi combate pe Iorgu Iordan care in Arh. Iashi XXIX p. 529 nar fi tzinut seama de faptul k forma veche cu a (vezi totushi BL V p. 91). TDBG pentru schimbarea de conjugare trimite la cuceri din conquirere dar e retzinut de pastrarea lui o neaccentuat; Cioranescu de asemenea face rezerve din cauza dificultatzilor fonetice shi morfologice. Pushcariu DB I p. 226 se refera la „alte cazuri de cu> co” banuiesc k la cele care aveam sa le resping in ER p. 21 urm. In exemplele k inconjura din incunjura schimbarea sa produs intii la persoanele la care u era accentuat deci sa zis inconjur / incunjuram k joc/jucam apoi incunjuram a devenit inconjuram prin analogie. Ar fi fost normal k lat. continere sa fie refacut dupa tenere deci persoana a 3a sa fie conte’net shi sa devina in romaneshte *cutzine vezi fr. contenir la DauzatDuboisMitterand. In sfirshit lat. contineo are multe nuantze dar nicaieri nu pare sa insemne „a inceta”. Avem in romaneshte un verb a conceni „a pune capat a nimici” cu derivatul concenie „sfirshit” de origine slava. La citatele din DA se pot adauga conceni concenie Lex. Reg. I p. 90 conceni „a se odihni” shi concenie in expresia batate concenia la Udrescu concini in MCD p. 20. Presupun k este acelashi cu conteni la care t in loc de c sar explica prin hiperurbanism.