CÁRTE cartzi s. f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect tiparita shi legata sau broshata in volum. ◊ Carte albastra (sau alba neagra etc.) = publicatzie oficiala a unui guvern care contzine documente justificative privitoare la o problema politica. ◊ Expr. A vorbi (sau a spune) k la (sau k din) carte = a vorbi k un om invatzat; a vorbi asha cum trebuie; a face caz de eruditzia sa a fi pedant. A se pune pe carte = a se apuca serios de invatzat. Cum scrie la carte = asha cum trebuie cum se cere. Om de carte = persoana care citeshte studiaza mult; carturar. ♦ Diviziune mai mare decat un capitol a unei scrieri de proportzii mari. 2. Fig. Cunoshtintze de scriere shi de citire; invatzatura shtiintza cultura. Ai carte ai parte. 3. Registru. II. 1. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Carnet cu date personale care atesta sau confera unei persoane anumite drepturi. Carte de membru. ◊ Carte de munca = document (in forma de caietzel) care cuprinde date privitoare la activitatea unei persoane (vechime in munca locul de munca) shi care serveshte acesteia pentru anumite drepturi (pensie retributzie concediu etc.); carnet de munca. 2. Bucata de carton cu insemnari scrise sau tiparite careia i se dau diferite intrebuintzari: pentru corespondentza (carte poshtala) k permis de intrare la un concert la o biblioteca (carte de intrare) indicand numele (profesia adresa etc.) unei persoane (carte de vizita) etc. ♦ Fiecare dintre cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare diferentziate dupa culorile semnele shi figurile imprimate pe ele shi intrebuintzate la anumite jocuri de noroc. ◊ Expr. A da cartzile pe fatza = ashi arata gandurile sau planurile a spune adevarul. A (shi) juca ultima carte = a face o ultima incercare (riscand) in vederea atingerii unui scop. A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile shi a se avanta cu toate riscurile intro confruntare (disperata) in scopul atingerii unui ideal. A da in cartzi = a ghici viitorul cu ajutorul cartzilor de joc. III. (Inv. shi pop.) 1. Scrisoare. 2. Ordin scris emis de o autoritate. 3. Act scris document; dovada. Carte de judecata = hotarare sentintza judecatoreasca. Refacut din cartzi (pl. lui *carta < lat. charta) prin analogie cu partepartzi; (II) din fr. carte.

carte sf [At: COD. VOR. 38/5 / V: (inv) ~ta / Pl: cartzi / E: lat charta cf fr carte] 1 (Ivp) Scrisoare. 2 (Ivp; spc) Scrisoare de recomandare. 3 (Ivp; is) ~ de carat Act de transport Cf foaie de parcurs. 4 (Ivp; is) ~ alba Hartie (alba) de scris. 5 (Ivp) Ordin scris emis de o autoritate (domneasca). 6 (Ivp) Act scris Si: document. 7 (Ivp) Dovada. 8 (Ivp; ie) Ai ~ ai parte Daca ai act de proprietate asupra unui bun tzi se recunoashte dreptul de stapan. 9 (Pex; iae) Ai invatzatura cunoshtintze potzi reushi in viatza. 10 (Ivp; is) ~ de judecata Sentintza judecatoreasca (scrisa). 11 (Ivp; is) ~ deschisa de obshtie Publicatzie. 12 (Inv; is) ~ cu limba de moarte Testament. 13 (Bis; inv; is) ~ de blestem sau de afurisenie Scrisoare din partea unui arhiereu prin care una sau mai multe persoane sub amenintzarea anatemei sunt obligate sa marturiseasca adevarul cu privire la o crima la un litigiu. 14 (Inv; is) ~ de lasaciune Sentintza de divortz. 15 (Inv; is) ~ de voie veghiata Permisiune de a merge undeva shi a se intoarce Si: permis de libera trecere. 16 Scriere cu un anumit subiect tiparita shi legata sau broshata in volum. 17 (Is) ~ albastra (sau alba neagra etc.) Publicatzie oficiala a unui guvern care contzine documente justificative privitoare la o problema politica. 18 (Ie) A vorbi (sau a spune) k la (sau k din) ~ A vorbi k un om invatzat. 19 (Iae) A vorbi asha cum trebuie cum se cuvine. 20 (Iae) A face caz de eruditzia sa Si: a fi pedant. 21 (Ie) A se pune (cu burta) pe ~ A se apuca (serios) de invatzat. 22 (Is) Om de ~ Carturar. 23 (Ie) Cum scrie la ~ Asha cum trebuie cum se cere. 24 (Inv; is) ~a cantecelor Cantarea cantarilor. 25 (Inv; is) ~a neamului Genealogie. 26 (Ivp; is) ~ de shcoala Manual. 27 (Is) ~ de bucate Carte (16) care contzine retzete de mancaruri. 28 (Pop; is) Din ~ Ornament cusut pe ie nedefinit mai indeaproape. 29 Diviziune mai mare decat un capitol a unei scrieri de proportzii mari. 30 (Fig) Cunoshtintze de scriere shi citire Si: invatzatura. 31 (Fig) Eruditzie. 32 (Ie) A nu shti boaba de ~ A nu shti sa scrie shi sa citeasca. 33 (Ie) A fi toba de ~ A fi foarte invatzat erudit. 34 (Inv; is) Sfanta ~ Biblia. 35 Registru. 36 (Finantze; is) ~a depunerilor spre fructificare Registru mare in care banca tzine evidentza deponentzilor. 37 (Iuz; is) ~ de gir Cont de gir. 38 (Urmat de prepozitzii introduse prin prepozitzia „de”) Carnet cu date personale care atesta sau confera unei persoane anumite drepturi. 39 (Is) ~ de munca Carnet de munca. 40 Bucata de carton cu insemnari scrise sau tiparite careia i se dau diferite intrebuintzari: pentru corespondentza (~ poshtala) k permis de intrare la biblioteca (~ de intrare) indicand numele profesiunea adresa etc. unei persoane (~ de vizita) etc. 41 (SHis ~ de joc) Fiecare dintre cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare diferentziate dupa culorile semnele shi figurile imprimate pe ele shi intrebuintzate la anumite jocuri de noroc. 4243 (Ie) A da cartzile pe fatza Ashi arata gandurile sau planurile. 44 (Iae) A spune adevarul (dupa ce mai intai a incercat sal ascunda). 45 (Ie) A(shi) juca ultima ~ A face o ultima incercare (riscand) in vederea atingerii unui scop. 46 (Ie) A juca ~a cea mare A depune toate eforturile shi a se avanta cu toate riscurile intro confruntare (desperata) in scopul atingerii unui ideal. 47 (Ie) A da in cartzi A incerca sa ghiceshti viitorul cu ajutorul cartzilor (41) de joc. 48 (Nob) Stomacul al treilea al rumegatoarelor a carui cavitate interioara este imbracata in membrana.

CÁRTE cartzi s. f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect tiparita shi legata sau broshata in volum. ◊ Carte albastra (sau alba neagra etc.) = publicatzie oficiala a unui guvern care contzine documente justificative privitoare la o problema politica. ◊ Expr. A vorbi (sau a spune) k la (sau k din) carte = a vorbi k un om invatzat; a vorbi asha cum trebuie; a face caz de eruditzia sa a fi pedant. A se pune pe carte = a se apuca serios de invatzat. Cum scrie la carte = asha cum trebuie cum se cere. Om de carte = persoana care citeshte studiaza mult; carturar. ♦ Diviziune mai mare decat un capitol a unei scrieri de proportzii mari. 2. Fig. Cunoshtintze de scriere shi de citire; invatzatura shtiintza cultura. Ai carte ai parte. 3. Registru. II. 1. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Carnet cu date personale care atesta sau confera unei persoane anumite drepturi. Carte de membru. ◊ Carte de munca = carnet de munca. 2. Bucata de carton cu insemnari scrise sau tiparite careia i se dau diferite intrebuintzari: pentru corespondentza (carte poshtala) k permis de intrare la un concert la o biblioteca (carte de intrare) indicand numele (profesiunea adresa etc.) unei persoane (carte de vizita) etc. ♦ Fiecare din cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare diferentziate dupa culorile semnele shi figurile imprimate pe ele shi intrebuintzate la anumite jocuri de noroc. ◊ Expr. A da cartzile pe fatza = ashi arata gandurile sau planurile a spune adevarul. A(shi) juca ultima carte = a face o ultima incercare (riscand) in vederea atingerii unui scop. A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile shi a se avanta cu toate riscurile intro confruntare (desperata) in scopul atingerii unui ideal. A da in cartzi = A pretinde k ghiceshte viitorul cu ajutorul cartzilor de joc. III. (Inv. shi pop.) 1. Scrisoare. 2. Ordin scris emis de o autoritate. 3. Act scris document; dovada. ◊ Carte de judecata = hotarare sentintza judecatoreasca. Refacut din cartzi (pl. lui *carta < lat. charta) prin analogie cu partepartzi; (II) din fr. carte.

CÁRTE cartzi s. f. I. 1. Scriere (literara shtiintzifica didactica etc.) tiparita (sau destinata tiparului) shi legata sau broshata in volum. A scrie (a tipari a citi) o carte. ◊ Imi defileaza pe dinainte toata istoria pina la sfirshitul cartzii. SAHIA N. 49. Rar il vedeai cu cartean mina caci mai la urma nici nu prea avea cartzi de shcoala. HOGASH DR. II 120. Ai voit amice k mai nainte de a o tipari sa citesc eu in manuscript cartea romineasca ce tu ai compus. ODOBESCU S. III 9. Cimpul alb oile negre cine le vede nu le crede cine le pashte le cunoashte (= Cartea) ◊ (Cu determinari indicind natura felul scrierii) Carte de shcoala. Carte de citire. Carte de bucate. Carte albastra (sau alba etc.) = publicatzie oficiala a unui guvern care contzine documente justificative cu privire la o anumita chestiune politica. ◊ Expr. A vorbi (sau a spune) k din carte = a vorbi k un om invatzat intzeleptzeshte; a face caz de eruditzia sa a fi pedant. Carte de capatii v. capatii. ♦ Diviziune mai extinsa decit un capitol a unei opere literare de proportzii mari. Eneida este compusa din 12 cartzi. 2. Fig. Cunoshtintze de scriere shi citire; invatzatura shtiintza instructzie cultura eruditzie. VacaMare e boier getbeget stranepot al TZifescului bolboroseshte trei vorbe frantzuzeshti nu shtie carte abia poate iscali shi bratzul lui tzine girbaciul stapinirii asupra «prostimii». SADOVEANU N. F. 47. Postelnicul SHtefan Meshter ishi petrecuse o parte din tineretza la Venetzia unde invatzase carte latineasca. SADOVEANU F. J. 516. Intrecea mai pe totzi baietzii shi din carte dar shi din nebunii. CREANGA A. 2. ◊ Expr. A se pune pe carte = a se apuca serios de invatzat. A fi toba (sau burduf) de carte v. toba. A nu shti boaba de carte = a nu shti nici citi nici scrie. Sarmane omule daca nu shtii boaba de carte cum ai sa ma intzelegi? CREANGA A. 17. Om al cartzii sau om de carte = om care citeshte mult caruia i place sa studieze sa invetze; carturar. Cum scrie Ia Carte = asha cum trebuie cum se cere; reglementar. 3. (Invechit shi popular) Registru. Co mina pe carte scrie SHi cu altami face mie Sa merg in cantzelarie. Sa manvatz shi eu a scrie. JARNÍKBIRSEANU D. 26. ▭ Cartea mare = registru contabil principal care contzine rezumatul tuturor conturilor. Carte de imobil = registru mic in care se noteaza diferite date privitoare la locatarii unui imobil. II. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») 1. Carnet cu date personale care atesta sau confera anumite drepturi unei persoane. Carte de membru = carnet care dovedeshte apartenentza cuiva la o organizatzie politica de masa profesionala la o societate culturala shtiintzifica etc. Eu zic sa puie pe masa cartea de membru. DUMITRIU N. 247. Le arata unde sa se duca pentru a capata cartea de membru. PAS Z. IV 54. Carte de munca = carnet carel poseda fiecare salariat shi in care sint inscrise date in legatura cu activitatea lui profesionala; carnet in care se tzine evidentza zilelormunca ale membrilor gospodariilor agricole colective. Brigadierul calculeaza cel putzin o data pe saptamina numarul de zilemunca efectuate de fiecare colectivist shi le trece in cartea de munca a acestuia. STAT. GOSP. AGR. 35. 2. Bucata de carton cu insemnari tiparite sau scrise cu mina careia i se dau diferite intrebuintzari Carte poshtala = bucata de carton de forma dreptunghiulara cit un sfert de coala care serveshte pentru corespondentza; p. ext. contzinutul corespondentzei scrise pe acest carton. Cartea poshtala deshi alcatuita de o mina neindeminatica era asha facuta incit sa poata strabate oprelishtile pina la MaluSurpat. SADOVEANU M. C. 75. Carte de vizita = bucata mica de carton care e tiparit numele (adesea shi titlurile profesiunea adresa) unei persoane. Carte de intrare = permis de intrare la o biblioteca publica la un concert etc. 3. (Uneori determinat prin «de joc») Fiecare dintre cele 52 sau 32 de bucatzi de carton diferentziate dupa culori shi dupa figurile insemnate pe unele dintre ele shi intrebuintzate la jocuri de noroc. Pe ici pe colo pe la mese se zareau grupe de jucatori de cartzi oameni cu parul in dezordine tzinind cartzile intro mina ce tremura plesnind din degete cu ceelalta inainte dea bate mishcindushi buzele fara a zice o vorba. EMINESCU N. 37. Nu pot sa bat macar o carte!... Ce ghinion! ALECSANDRI T. I 161. Tragetzi totzi citeo carte! ALEXANDRESCU P. 89. ◊ Expr. A da cartzile pe fatza = ashi da pe fatza gindurile ashi arata planurile. A (sau ashi) juca ultima carte = a intrebuintza in mod riscat cele din urma mijloace de care dispui a face o ultima incercare pentru a izbuti intro imprejurare intro afacere etc. (Azi rar) A da in cartzi = a face cu ajutorul cartzilor de joc prevestiri cu privire la viitorul cuiva (obicei bazat pe superstitzii).III. (Invechit shi popular) 1. Scrisoare epistola ravash. [Sindipa filozoful] ar fi putut... sa scrie sfetnicului marieitale Aban carte in care sa arate rautatea shi primejdia saptaminii ce a trecut. SADOVEANU D. P. 137. Imparatul... cazind in zacare a scris carte fratzinesau craiului sai trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepotzi. CREANGA P. 184. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Mine sami faci carte catre Barbu shi porunca de invirtejire Neagului. ODOBESCU S. A. 98. 2. Ordin scris emis de o autoritate. Scrie carte imparatul scoate vesten tzara toata Cine sar gasi pe fete de la zmei sa i le scoata Sa le ieie de neveste. EMINESCU L. P. 124. Na mindrutzo vin’ shi bea K mai mult nu mii vedea K venit o carte iute Sa ma duc intre regute. JARNÍKBIRSEANU312. 3. Act scris document inscris; dovada. Razashia... miai mincato de haram cu cartzi minciunoase cu plastografii. ALECSANDRI T. 1585. Sint din neamul razashesc... SHi am cartzi bune domneshti Din domni vechi moldoveneshti. SEVASTOS C. 320. Mindra zau marturisesc K pe tine te iubesc; Dautzi carte de la mine K nu moi lasa de tine. JARNÍKBIRSEANU D. 380. ◊ Expr. Ai carte ai parte = a) daca ai acte tzi se recunoashte dreptul; b) daca ai shtiintza de carte obtzii mai ushor succese in viatza. ♦ Carte de judecata = hotarire sentintza judecatoreasca.

CÁRTE cartzi s. f. I. 1. Scriere tiparita shi legata sau broshata in volum. ◊ Carte albastra (sau alba neagra etc.) = publicatzie oficiala a unui guvern contzinand documente justificative privitoare la o problema politica. ◊ Expr. A vorbi (sau a spune) k din carte = a vorbi k un om invatzat; a face caz de eruditzia sa a fi pedant. ♦ Diviziune mai mare decat un capitol a unei scrieri de proportzii mari. 2. Fig. Cunoshtintze de scriere shi citire; invatzatura shtiintza cultura. ◊ Expr. A se pune pe carte = a se apuca serios de invatzat. Cum scrie la carte = asha cum trebuie cum se cere. Om de carte = persoana care citeshte studiaza mult; carturar. 3. Registru. II. 1. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Carnet cu date personale care atesta sau confera unei persoane anumite drepturi. Carte de membru. Carte de munca. 2. Bucata de carton cu insemnari scrise sau tiparite careia i se dau diferite intrebuintzari: serveshte pentru corespondentza (carte poshtala) k permis de intrare la un concert la o biblioteca (carte de intrare) contzine numele (profesiunea adresa etc.) unei persoane (carte de vizita) etc. ♦ Fiecare dintre cele 52 sau 32 de bucatzi de carton diferentziate dupa culorile semnele shi figurile insemnate pe ele shi intrebuintzate la jocuri de noroc. ◊ Expr. A da cartzile pe fatza = ashi da pe fatza gandurile ashi arata planurile. A(shi) juca ultima carte = a face o ultima incercare pentru atingerea unui scop. A da in cartzi = a pretinde k face prevestiri cu ajutorul cartzilor de joc. III. (Inv. shi pop.) 1. Scrisoare. 2. Ordin scris emis de o autoritate. 3. Act scris document; dovada. Ai carte ai parte (= daca ai studii potzi ajunge departe). ♦ Carte de judecata = hotarare sentintza judecatoreasca. Lat. charta.

CÁRTE cartzi f. 1) Scriere tiparita legata sau broshata in volum. ◊ ~ de capatai lucrare preferata de cineva absolut indispensabila intrun domeniu de activitate. 2) fig. Bagaj de cunoshtintze care le poseda cineva; invatzatura; studii. ◊ A face ~ a insushi cunoshtintze. A shti ~ a fi om invatzat. A vorbi k din ~ a vorbi k un om invatzat. A lega ~ea de gard a renuntza la invatzatura. 3) Document oficial cu date personale care confirma drepturile unei persoane; carnet. ~ de munca. 4) Bucata de carton de dimensiuni mici care contzine diferite insemnari shi serveshte la anumite scopuri. ~ de vizita. ~ poshtala. ~ de joc. 5) inv. Comunicare in scris trimisa cuiva; scrisoare; ravash. A trimite ~. 6) inv. Caiet unde se fac diferite insemnari cu caracter administrativ; registru. ~ de imobil. [G.D. cartzii] /<lat. charta

carte f. 1. reunire de foi tiparite sau scrise cusute laolalta shi formand un volum: carte de citire; 2. diviziune mai mare decat un capitol: cartea III cap 4; 3. fig. shtiintza de carte invatzatura: shtie carte; 4. pop. scrisoare: imparatul a scris carte fratzinasau craiului CR.; 5. adresa sau ordin domnesc inscris dela o autoritate: ai carTe ai parte; carte de judecata hotarirea unui judecator de plasa; 6. mic carton de jucat insemnat pe o parte cu o figura sau cu o coloare: o pereche de cartzi coprinde 52 de bucatzi; a face cartzile a le amesteca; a da cartzile a le impartzi la jucatori; a da cu cartzile (in cartzi) a ghici a spune norocul; a da cartzile pe fatza a da de gol a spune lamurit: shtii ce... ia sa dam noi cartzile pe fatza Car. [Lat. CHARTAE scrisoare carte].

cárte f. pl. cartzĭ (lat. charta it. pv. sp. pg. carta fr. charte. V. carta). Volum compus din foĭ tiparite saŭ shi scrise: dictzionaru e un fel de carte. Carte de aur care cuprinde numele oamenilor ilushtri. Carte de citire saŭ de lectura carte care eleviĭ din shcoala o citesc numaĭ dar n’o invatza pe de rost. Invatzatura studiŭ. A invatza carte 1) a invatza sa citeshtĭ shi sa scriĭ (intr.) 2) al invatza pe altu sa citeasca shi sa scrie (tr.). A shti carte 1) a shti sa citeshtĭ shi sa scriĭ 2) a fi om invatzat. A merge a umbla la carte a te duce la shcoala a o frecŭenta. A te lasa de carte a parasi studiu. Diviziune parte a uneĭ cartzĭ (tradus dupa lat. liber ceĭa ce pe rom. e maĭ bine zis parte). Vechĭ. Scrisoare (Trans. Pop.). Document act adeverintza. A avea carte la mina a poseda acte (Vechĭ shi pop.). Carte de judecata sententza judecatoreasca de unde vine shi expresiunea: Aĭ carte? Aĭ parte adica k „daca aĭ act la mina aĭ drepturĭ asupra uneĭ moshiĭ” ĭar azĭ k „daca aĭ carte (invatzatura) eshtĭ fericit”. Un mic carton cu figurĭ care formeaza o serie de 52 de cartoane numite cartzĭ de joc. (V. masla). O pareche un rind de cartzĭ de joc saŭ (maĭ rar) un joc de cartzĭ o serie de 52 de aceste cartzĭ. A juca la (saŭ in) cartzĭ a juca cartzĭ saŭ (maĭ ales cind e obiceĭ) a juca cartzile a perde timpu in diferite jocurĭ care se fac cu aceste cartzĭ. A face cartzile a le amesteca. A taĭa cartzile a le despartzi in 23 gramezĭ schimbind ordinea lor k sa fiĭ maĭ sigur k cel ce lea amestecat nu te va inshela punindule cum ĭa placut luĭ. A da cartzile a le impartzi. A da in cartzĭ saŭ cu cartzile a gici a prezice viitoru pin cartzĭ de joc. A da cartzile pe fatza a spune tot a nu ascunde nimica. A juca ultima carte a face o ultima incercare k sa scapĭ de o primejdie. Cartzile sapientziale V. sapientzial. Cartzile sibiline V. sibilin. Carte galbena alba albastra verde portocalie carte cu documente diplomatice (dupa colectziunea de documente diplomatice care se distribuĭa parlamentuluĭ in Francia shi care se numea carte galbena dupa coloarea scoartzelor eĭ). Cartea de aur un registru in care la Venetzia eraŭ scrise cu litere de aur numele tuturor familiilor nobile. Fu distrusa la 1797 in timpul razboaĭelor Italieĭ. Cartea roshie registru secret al cheltuĭelilor particulare al luĭ Ludovic XV shi XVI al Franciiĭ shi care se compunea din treĭ marĭ volume legate in marochin rosh. Fu regasita dupa evenimentele de la 10 Aŭgust intr’un cabinet secret al casteluluĭ de la Versailles shi publicata in parte din ordinu Conventziuniĭ.

cárta³ sf vz carte

cárte de crédit s. f. Cartela magnetica cu ajutorul careia se pot face platzi electronice ◊ „Serviciile poshtale ale Marii Britanii experimenteaza noi tipuri de aparate telefonice automate care sunt utilizate nu prin introducerea unor monezi ci a unor cartzi speciale de credit fabricate din plastic. Pe videoindicatorul aparatului telefonic apare suma care reprezinta costul convorbirii.” Sc. 29 XII 81 p. 5. ◊ „Visa International ofera shase produse de baza care se potrivesc diferitelor operatziuni de casa. Acestea sunt: Classic Card (carduri clasice) care poate fi folosita drept carte de credit carte de schimb sau carte de debit.” R.l. 1 IX 93 p. 4; v. shi cod confidentzial holograma shoping (din fr. carte de crédit)

cártedocumént s. f. Carte cu valoare documentara ◊ „O cartedocument despre Eminescu.” R.l. 1 VIII 74 p. 1. ◊ „«Toamna patimirii noastre» de Vartan Arachelian este o foarte buna cartedocument despre participarea Romaniei la primul razboi mondial o evocare a unui moment de rascruce din istoria dobandirii unitatzii noastre natzionale.” Sc. 18 III 80 p. 4; v. shi Sapt. 10 II 78 p. 3 (din carte + document dupa fr. livredocument; DMC 1975)

cárteevenimént s. f. Carte a carei aparitzie constituie un eveniment ◊ „O carteeveniment: Octavian Goga «Ne invatza Marasheshtii»” Sapt. 24 II 84 p. 7. ◊ „«Euharistia» [...] reprezinta pentru ortodoxia romaneasca o carteeveniment.” R.l. 19 III 93 p. 2 (din carte + eveniment)

cártefílm s. f. ◊ „In Frantza a inceput o noua industrie: de la «film» la «carte» in sensul editarii unor somptuoase volume [...] cu prefetze note shi dosare critice biofilmografie de autori shi de interpretzi. Este initziativa casei de cultura Balland care a lansat deja o prima serie din aceste cartzifilme din opera cinematografica a unor mari realizatori precum Carné [...] Renoir [...] Godard [...]” R.lit. 20 III 75 p. 22 (din carte + film dupa model fr.)

*cárta f. pl. cartzĭ shi carte (fr. carte lat. charta d. vgr. hártes hirtie. V. carte carton harta hirtie). Foaĭe de carton p. scris. Lege fundamentala constitutziune: carta cea mare a libertatzilor (magna charta libertatum) de la 1215 a devenit baza legilor Anglieĭ. Carta de vizita saŭ bilet de vizita mic carton care e scris numele uneĭ persoane care cind nu te gaseshte acasa tzĭo lasa k sa shtiĭ cine a fost. Carta de student de alegator hirtie bilet condicutza care arata k eshtĭ student alegator. Carta de bucate lista de bucate (lista e maĭ uzitat). Carta alba (tradus dupa fr. carte blanche) bilet care tzil da altu k sa scriĭ in numele luĭ orĭce vreĭ shi pin urmare sa facĭ ce vreĭ intr’un domeniŭ oarecare. Fig. A da cuĭva carta alba a lasa in voĭa luĭ sa faca orĭce vrea intr’o afacere a ta. Carta poshtala carton tiparit eliberat de serviciu poshtal shi care are o fatza libera p. corespondentza. (La 27 Ĭanuariŭ 1869 doctoru E. Hermann publica in ziaru Neue Freie Presse din Viena un articul in care propunea acest noŭ fel de corespondentza in locul scrisorilor in plicurĭ. La 10 Octobre aparu intiĭa serie de cartzĭ poshtale in AustroUngaria de la care aceasta practica sistema de corespondentza trecu la celelalte state). SHi carte poshtala.

cárte (volum cartonash text scris) s. f. g.d. art. cắrtzii; pl. cartzi

cárte (volum cartonash text scris) s. f. g.d. art. cartzii; pl. cartzi

carte (de citit poshtala de vizita) pl. cartzi

carte cartzi.

cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.

cárte de múnca s. f. + prep. + s. f.

cárte poshtála s. f. + adj.

cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.

cárte de múnca s. f. + prep. + s. f. g.d. art. cartzii de múnca; pl. cartzi de múnca

cárte poshtála s. f. + adj. g.d. art. cartzii poshtále; pl. cartzi poshtále

CÁRTE s. 1. lucrare opera scriere tiparitura tom volum (livr.) op. (O ~ groasa.) 2. (CONT.) cartea mare = maestru registru de partizi. 3. carte funciara v. cadastru; carte funduara v. cadastru. 4. v. invatzatura.

CÁRTE s. v. act catastif condica dispozitzie document dovada epistola epistolie hartie hotarare izvor inscris ordin piesa porunca ravash registru scrisoare.

CARTE s. 1. lucrare opera scriere tiparitura tom volum (livr.) op. (O ~ groasa.) 2. (CONT.) cartea mare = maestru registru de partizi. 3. carte funciara = cadastru carte funduara (reg.) tabela (Transilv.) telechim (in trecut in Transilv.) urbariu; carte funduara = cadastru carte funciara (reg.) tabela (Transilv.) telechim (in trecut in Transilv.) urbariu. 4. cultura cunoshtintze (pl.) instructzie invatzatura pregatire studii (pl.) (inv. shi pop.) slova (inv. shi reg.) carturarie (reg.) scrisoare (inv.) minte pricopseala pricopsire. (Lipsit de ~; poseda multa ~.)

carte s. v. ACT. CATASTIF. CONDICA. DISPOZITZIE. DOCUMENT. DOVADA. EPISTOLA. EPISTOLIE. HIRTIE. HOTARIRE. IZVOR. INSCRIS. ORDIN. PIESA. PORUNCA. RAVASH. REGISTRU. SCRISOARE.

CARTE CU INVATZATÚRA s. v. cazanie cuvant omilie predica.

CARTE DE ZÓDII s. v. rojdanic zodiac zodiar.

CARTE DOMNEÁSCA s. v. hrisov.

SCORPIA CARTZILOR s. v. scorpionul de cartzi.

carte cu invatzatura s. v. CAZANIE. CUVINT. OMILIE. PREDICA.

carte de zodii s. v. ROJDANIC. ZODIAC. ZODIAR.

carte domneasca s. v. HRISOV.

scorpia cartzilor s. v. SCORPIONUL DE CARTZI.

cárte (cắrtzi) s. f. 1. Scrisoare. 2. Document act scris. 3. Scriere tiparita shi legata volum. 4. Capitol sectziune. 5. Bucata de carton cu insemnari scrise sau tiparite. 6. Lista de bucate meniu. 7. Instructzie intzelepciune. 8. Cartzi de joc. 9. La rumegatoare foios ghem. Mr. carte megl. carti „hirtie”. Lat. charta „hirtie scrisoare” (Pushcariu 99; CandreaDens. 273; REW 1866; Philippide II 636; DAR); cf. alb. kartë „hirtie” it. prov. cat. sp. port. carta. Exista mari divergentze cu privire la schimbarile semantice shi originea lor; cf. Capidan Dacor. I 335; Densusianu GS II 14; Skok Archiv. slaw. Phil. XXXVII 3; Iordan BF VI 150. Cf. carturar. Der. cartar s. m. (Trans. jucator trishor); carticica s. f. (broshura; pachet pentru hirtie de tzigari); cartzulie s. f. (broshura; scrisoare bilet; document act). Din rom. provine bg. karticka „carte de vizita”.

CARTE. Subst. Carte carticea (dim.) carticica cartzulie cartzishoara (rar) cartzoi (augm. rar) volum volumash (dim.) tom foliant taftolog (depr.) terfelog. Tratat; monografie. Publicatzie publicare (inv.) tiparitura scriere uvraj (inv.) op (livr.) opuscul opera lucrare; memento memorator compendiu manual promptuar abecedar bucoavna (inv.) azbucoavna (inv.) bucvariu (inv.) breviar almanah; anale; crestomatzie antologie florilegiu analecte culegere miscelaneu (livr.); bestiar; pandecte; romancero; spicilegiu (livr.); culegere de studii; opere alese selectziune; opere complete. Dictzionar dictzionarash (dim.) vocabular (inv.) vorbar (inv.) glosar lexic lexicon enciclopedie; atlas album. Broshura broshurica (dim.) filada (inv.) placheta; fascicula. Bestseller. Incunabul editzie princeps; editzie bibliofila; editzie critica; editzie revizuita (shi adaugita). Cronica letopisetz. Zodiac zodiar rojdanic gromovnic. Carte religioasa; biblie palie (inv.) pentateuc liturghier evanghelie evangheliar tetraevanghel cazanie apostol praxiu. Talmud. Coran. Carte de rugaciuni. Penticostar molitvelnic breviar diurnal. Editzie. Tiraj. Biblioteca. Biblioteconomie bibliologie shtiintza cartzii. Bibliofilie. Bibliofil. Bibliografie. Bibliograf. Librarie; anticariat anticarie. Librar; anticar buchinist (frantzuzism); bibliotecar. Cititor lector (livr.). Editor redactor tehnoredactor corector. Adj. De carte. Monografic. Antologic. Enciclopedic. Bibliografic. Bibliofil. Infolio incvarto inoctavo. Vb. A scrie o carte a redacta a tipari (a scoate a edita a publica) o carte. A intocmi o antologie. A citi o carte a lectura (rar) a rasfoi o carte. V. autor dramaturgie jurnalistica literatura poezie scriere semn shcoala.

cárte cartzi s.f. 1. Tom volum. 2. (inv.; pop.) Scrisoare bilet misiva: „Pana scriu o cartice / So trimit la mama mea” (Lenghel 1985: 212). 3. (inv.) Hrisov document pashaport: „Dashe Moldovai departe / Nu pot mere fara carte. / Cartea mio scrie juratu / Pecetea mio pune satu” (Barlea 1924: 202). Refacut din cartzi (pl. lui *carta < lat. charta „hartie scrisoare”) (DEX Pushcariu Philippide CDDE); cf. alb. kartë (DER). Cuv. rom. > bg. karticka „carte de vizita” (DER).

cárte cartzi s.f. 1. Scrisoare bilet misiva: „Pana scriu o cartice / So trimit la mama mea” (Lenghel 1985: 212). 2. Hrisov document pashaport: „Dashe Moldovai departe / Nu pot mere fara carte. / Cartea mio scrie juratu / Pecetea mio pune satu” (Barlea 1924 I: 202). Lat. charta „hartie scrisoare”.

cárte cartzi s. f. Scriere cu un anumit subiect tiparita shi legata sau broshata in volum. ♦ Cum scrie la carte = asha cum scrie in carte. ♦ Diviziune mai mare decat un capitol a unei scrieri de mari proportzii. ♦ Cartea sfanta = Biblia Sfanta Scriptura; (la pl.) fiecare dintre cele 53 de scrieri ale Vechiului Testament shi cele 27 de scrieri istorice didactice shi profetice ale Noului Testament incepand cu evangheliile shi terminand cu Apocalipsa. Din lat. charta. ◊ Cartea lui Baruh carte profetica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (5 cap.) atribuita lui Baruh ucenicul shi secretarul profetului Ieremia. A fost scrisa de un iudeu elenist din Alexandria cu scopul de a imbarbata pe evrei in suportarea stapanirii straine din timpul exilului. ◊ Cartea intai shi a doua a Cronicilor v. Cartea intaia shi a doua Paralipomena. ◊ Cartea lui Enoh titlu generic sub care sunt cunoscute doua cartzi biblice necanonice dintre care una scrisa intre anii 200 shi 50 i. Hr. sa pastrat in cadrul Bis. creshtine din Etiopia iar alta (Cartea tainelor lui Enoh) reprezinta un apocrif slavon ajungang pana azi sub forma unui text fragmentar. ◊ Cartea Esterei carte canonica istorica a Vechiului Testament (10 cap.) in care se intoriseshte un episod din viatza evreilor care nu sau intors in patrie ci au ramas mai departe in Imperiul persan salvatzi de la exterminare prin vigilentza iudeului Mardoheu shi a nepoatei acestuia Estera. Scopul cartzii este de a se arata grija proniei divine pentru poporul evreu shi motivele pentru instituirea sarbatorii Purim. ◊ Cartea intai a lui Ezdra carte canonica istorica a Vechiului Testament (10 cap.) in care sunt prezentate evenimentele legate de intoarcerea evreilor din robia babiloniana in Iudeea. Scopul cartzii este sa se arate poporului evreu k Dumnezeu shia tzinut promisiunea Sa data prin profetzi prin eliberarea lui din exil shi prin rezidirea templului shi a Ierusalimului. ◊ Cartea a doua a lui Ezdra v. Cartea lui Neemia. ◊ Cartea a treia a lui Ezdra = carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (9 cap.) numita astfel fiindca in traducerea sa greaca shi latina este socotita a doua Ezdra in timp ce Vulgata o socoteshte apocrifa. Scopul cartzii a fost de a face pe guvernatorii straini care administrau pe evrei in Palestina sa se poarte mai bland cu poporul aducand k exmple pe regii Persiei: Cirus shi Darius. ◊ Cartea lui Iosua Navi carte canonica istorica a Vechiului Testament (24 cap.) numita dupa persoana principala din istoria cuprinsa in ea Iosua fiind urmashul lui Moise. Cartea relateaza evenimentele in legatura cu cucerirea shi impartzirea Canaanului intre cele 12 semintzii ale lui Israel. Scopul cartzii este de a dovedi k fagaduintzele facute de Dumnezeu lui Avraam shi urmashilor sai sau implinit prin ocuparea pamantului fagaduit shi ashezarea poporului evreu in acesta. Autorul nu este cunoscut. ◊ Cartea lui Iov carte canonica istorica a Vechiului Testament (42 cap.) al carei autor nu este cunoscut in care se descrie fericirea shi evlavia lui Iov supus unui test de fidelitate cu ingaduintza lui Iahve la propunerea lui Satan. Scopul cartzii este dezlegarea problemei suferintzei numele lui Iov ramanand modelul de indelunga rabdare in orice suferintza fara pierderea credintzei. ◊ Cartea Iuditei carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (16 cap.) care relateaza o istorisire referitoare la atacul lui Olofern generalul lui Nabucodonosor asupra cetatzii Betulia din Palestina de nord cetate salvata de Iudit o femeie vaduva shi pioasa carel ucide pe Olofern. Scopul cartzii este de a intari credintza poporului in Dumnezeu shi de a arata k El il ajuta in vremuri de primejdie. ◊ Cartzile imparatzilor v. Cartzile Regilor. ◊ Cartea intzelepciunii lui Solomon carte poetica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (19 cap.) in care se vorbeshte despre intzelepciune shi foloasele ei precum shi despre roadele ei in istoria poporului evreu. Cartea se recomanda tuturor pentru pazirea credintzei shi a poruncilor lui Dumnezeu precum shi pentru fericirea de idolatrie. ◊ Cartea intzelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah (Ecleziasticul) carte poetica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (51 cap.) care se aseamana cu Pildele (Proverbele) lui Solomon dar are un cuprins mult mai variat shi mai bogat. Cuprinde o serie de sentintze sau maxime privitoare la natura shi la folosul intzelepciunii. Autorul cartzii este Iisus fiul lui Sirah un carturar din Ierusalim iar nepotul sau este traducatorul ei in greceshte. ◊ Cartea Judecatorilor carte canonica istorica a Vechiului Testament (24 cap.) in care este expusa activitatea judecatorilor barbatzi chematzi de Dumnezeu la anumite intervale de timp shi inzestratzi cu puteri deosebite pentru a conduce poporul in vremuri grele. Cuprinde istoria unei perioade de c. 400 ani de la moartea lui Iosua cuceritorul Canaanului pana la introducerea monarhiei teocratice prin Samuel. Scopul cartzii este in general de a arata lupta monoteismului contra idolatriei popoarelor canaanene. ◊ Cartea intai a Macabeilor carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (16 cap.) care istoriseshte lupta evreilor sub conducerea Macabeilor impotriva sirienilor pentru credintza stramosheasca shi independentza politica incepand cu Alexandru cel Mare shi pana la Hircan (175135 i. Hr.). Cartea a fost scrisa in limba ebraica shi autorul este necunoscut. ◊ Cartea a doua a Macabeilor carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (15 cap.) care nu este o continuare a primei cartzi relatand aceeashi epoca dar mai pe scurt. Autorul un iudeu elenist din Egipt nu este cunoscut. ◊ Cartea a treia a Macabeilor carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (7 cap.) care contzine descrierea unei persecutzii a regelui Ptolemeu Filopator (221224 i. Hr.) impotriva evreilor din Egipt. Cartea a fost scrisa probabil in Alexandria de un iudeu din Egipt in limba greaca. ◊ Cartea lui Neemia (Cartea a doua a lui Ezdra) cartea canonica a Vechiului Testament (13 cap.) care istoriseshte restaurarea zidurilor cetatzii Ierusalimului shi reinnoirea legamantului incheiat cu Dumnezeu. Autorul acestei scrieri este Ezdra contemporan cu Neemia care sa ocupat indeosebi cu scrisul fiind carturar shi preot. ◊ Cartea intai shi a doua a Paralipomena (Cartea intai shi a doua a Cronicilor) cartzi canonice istorice ale Vechilui Testament (29 shi respectiv 36 cap.) numite Cronici de fericitul Ieronim shi Paralipomena in traducerea Septuagintei. Scopul cartzilor a fost sa arate k soarta poporului evreu fericita sau nefericita depinde de credintza in Dumnezeu de exercitarea cultului shi de pazirea Legii date prin Moise. ◊ Cartea Psalmilor (Psaltirea) v. psalm. ◊ Cartea intai shi a doua a Regilor (Cartea intai shi a doua a lui Samuel) cartzi canonice ale Vechiului Testament (31 shi respectiv 24 cap.) care continua istoria judecatorilor. Se numesc shi cartzi ale lui Samuel fiindca acesta este barbatul care a condus poporul Israel k profet shi judecator shi a pus baza monarhiei teocratice ungand k regi pe Saul shi pe David din porunca lui Dumnezeu. ◊ Cartea a treia shi a patra a Regilor cartzi canonice istorice ale Vechiului Testament (22 shi respectiv 25 cap.) cunoscute in vechile traduceri romaneshti shi sub numele de Cartzile Imparatzilor care continua istoria revelatziei divine de la moartea lui David pana la exilul babilonian. Dupa traditzia rabinica autorul ar fi fost profetul Ieremia sau un contemporan al sau. ◊ Cartea Rut carte canonica istorica a Vechiului Testament (4 cap.) in care se aduc noi elemente privind genealogia lui David shi prin aceasta genealogia lui Iisus Hristos In plus cartea arata k shi paganii vor ajunge la cunoashterea adevaratului Dumnezeu moabiteanca Rut de alt neam decat cel ales ajungand prin providentza divina in sanul poporului evreu. ◊ Cartea intai shi a doua a lui Samuel v. Cartea intai shi a doua a Regilor. ◊ Cartea tainelor lui Enoh v. Cartea lui Enoh. ◊ Cartea lui Tobit carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (14 cap.) care reprezinta o prelucrare poetica a unei istorisiri pastrate in traditzie despre Tobit shi fiul sau Tobie de pe timpul exilului asirian. Cartea a fost scrisa la sfarshitul sec. 3 shi inceputul sec. 2 i. Hr.

AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea A citi shi a comenta un text ad aperturam libri pe loc fara o pregatire prealabila. Varianta: Aperto libro.

APERTO LIBRO v. AD APERTURAM LIBRI.

CARTE ROMANEASCA DE INVATZATURA V. Pravila lui Vasile Lupu.

CAZANIA LUI VARLAAM (CARTE ROMANEASCA DE INVATZATURA) carte de cult cuprinzand evangheliile citeva legende hagiografice shi primele incercari de versificare in limba romana (un imn de lauda domnitorului shi doua imnuri religioase). Tiparita de mitropolitul Varlaam la Iashi in 1643. Monument de limba romaneasca veche.

DOCTUS CUM LIBRO (lat.) savant cu cartea (in mana) Expresie ironica vizand carturarii incapabili de o gandire originala.

FACEREA (CARTEA FACERII sau GENEZA) prima carte a „Vechiului Testament” shi prima dintre cele cinci cartzi ale lui Moise care alcatuiesc Biblia ebraica (Tora). Considerata de specialishtii epocii moderne k apartzinand mai multor traditzii F. povesteshte despre originea lumii shi a omului despre inceputul istoriei omenirii despre relatzia lui Dumnezeu cu poporul lui Israel incepand cu stramoshul Avraam shi terminand cu fiii lui Iacov.

HABENT SUA FATA LIBELLI (lat.) cartzile ishi au soarta lor Terentianus Maurus „De littersi syllabis pedibus et metris” 258: „Procaptu lectoris habent sua fata libelli” („Incapute pe mana cititorului cartzile ishi au soarta lor”). Autorul acestui vers a avut el insushi o soarta trista intrucat cartea sa de prozodie a fost data uitarii iar aforismul acesta atribuit altor scriitori latini.

TIMEO HOMINEM UNIUS LIBRI (lat.) ma tem de omul unei singure cartzi Cugetare a lui Toma d’Aquino avand initzial sensul k cel care cunoashte o singura carte dar temeinic este un adversar de temut. Astazi se aplica celor limitatzi shi fanatici.

Ad aperturam libri sau Aperto libro (lat. „La deschiderea cartzii”) In vechime cartzile fiind transcrise de mina aveau multe gresheli shi omisiuni. A traduce sau a comenta un asemenea text la primul contact era deci o treaba destul de dificila. Se impunea o cercetare prealabila o confruntare cu originalul. De aceea expresia „aperto libro” adica deschizind cartea a devenit sinonima cu „pe nepregatite” cu „la prima vedere”. IST.

carte cartzi s. f. (tox.) cantitate de rashina de canabis care de regula are forma unei placi sau a unei cartzi.

a da cartzile pe fatza expr. 1. a dezvalui adevarul. 2. a discuta deschis.

a face cartzile expr. (glum.) a turna bauturile in pahare.

a fi toba de carte expr. a fi foarte invatzat / instruit.

a juca cartea cea mare expr. a profita de o shansa care poate modifica radical viatza cuiva.

a juca cu cartzile pe fatza expr. a actziona cinstit a fi corect in relatziile cu altzii.

a se pune cu burta pe carte expr. a se apuca de invatzat.

a shti carte expr. 1. a shti sa citeasca. 2. a fi instruit.

burduf de carte expr. foarte instruit foarte erudit.^[1]

carte albastra / neagra expr. hotarare / sentintza judecatoreasca.

shtergema din cartea de imobil expr. (inv. glum.) bautura alcoolica ieftina de provenientza incerta.

toba de carte / de invatzatura expr. foarte invatzat foarte instruit.