cárte cartzi s. f. Scriere cu un anumit subiect tiparita shi legata sau broshata in volum. ♦ Cum scrie la carte = asha cum scrie in carte. ♦ Diviziune mai mare decat un capitol a unei scrieri de mari proportzii. ♦ Cartea sfanta = Biblia Sfanta Scriptura; (la pl.) fiecare dintre cele 53 de scrieri ale Vechiului Testament shi cele 27 de scrieri istorice didactice shi profetice ale Noului Testament incepand cu evangheliile shi terminand cu Apocalipsa. Din lat. charta. ◊ Cartea lui Baruh carte profetica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (5 cap.) atribuita lui Baruh ucenicul shi secretarul profetului Ieremia. A fost scrisa de un iudeu elenist din Alexandria cu scopul de a imbarbata pe evrei in suportarea stapanirii straine din timpul exilului. ◊ Cartea intai shi a doua a Cronicilor v. Cartea intaia shi a doua Paralipomena. ◊ Cartea lui Enoh titlu generic sub care sunt cunoscute doua cartzi biblice necanonice dintre care una scrisa intre anii 200 shi 50 i. Hr. sa pastrat in cadrul Bis. creshtine din Etiopia iar alta (Cartea tainelor lui Enoh) reprezinta un apocrif slavon ajungang pana azi sub forma unui text fragmentar. ◊ Cartea Esterei carte canonica istorica a Vechiului Testament (10 cap.) in care se intoriseshte un episod din viatza evreilor care nu sau intors in patrie ci au ramas mai departe in Imperiul persan salvatzi de la exterminare prin vigilentza iudeului Mardoheu shi a nepoatei acestuia Estera. Scopul cartzii este de a se arata grija proniei divine pentru poporul evreu shi motivele pentru instituirea sarbatorii Purim. ◊ Cartea intai a lui Ezdra carte canonica istorica a Vechiului Testament (10 cap.) in care sunt prezentate evenimentele legate de intoarcerea evreilor din robia babiloniana in Iudeea. Scopul cartzii este sa se arate poporului evreu k Dumnezeu shia tzinut promisiunea Sa data prin profetzi prin eliberarea lui din exil shi prin rezidirea templului shi a Ierusalimului. ◊ Cartea a doua a lui Ezdra v. Cartea lui Neemia. ◊ Cartea a treia a lui Ezdra = carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (9 cap.) numita astfel fiindca in traducerea sa greaca shi latina este socotita a doua Ezdra in timp ce Vulgata o socoteshte apocrifa. Scopul cartzii a fost de a face pe guvernatorii straini care administrau pe evrei in Palestina sa se poarte mai bland cu poporul aducand k exmple pe regii Persiei: Cirus shi Darius. ◊ Cartea lui Iosua Navi carte canonica istorica a Vechiului Testament (24 cap.) numita dupa persoana principala din istoria cuprinsa in ea Iosua fiind urmashul lui Moise. Cartea relateaza evenimentele in legatura cu cucerirea shi impartzirea Canaanului intre cele 12 semintzii ale lui Israel. Scopul cartzii este de a dovedi k fagaduintzele facute de Dumnezeu lui Avraam shi urmashilor sai sau implinit prin ocuparea pamantului fagaduit shi ashezarea poporului evreu in acesta. Autorul nu este cunoscut. ◊ Cartea lui Iov carte canonica istorica a Vechiului Testament (42 cap.) al carei autor nu este cunoscut in care se descrie fericirea shi evlavia lui Iov supus unui test de fidelitate cu ingaduintza lui Iahve la propunerea lui Satan. Scopul cartzii este dezlegarea problemei suferintzei numele lui Iov ramanand modelul de indelunga rabdare in orice suferintza fara pierderea credintzei. ◊ Cartea Iuditei carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (16 cap.) care relateaza o istorisire referitoare la atacul lui Olofern generalul lui Nabucodonosor asupra cetatzii Betulia din Palestina de nord cetate salvata de Iudit o femeie vaduva shi pioasa carel ucide pe Olofern. Scopul cartzii este de a intari credintza poporului in Dumnezeu shi de a arata k El il ajuta in vremuri de primejdie. ◊ Cartzile imparatzilor v. Cartzile Regilor. ◊ Cartea intzelepciunii lui Solomon carte poetica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (19 cap.) in care se vorbeshte despre intzelepciune shi foloasele ei precum shi despre roadele ei in istoria poporului evreu. Cartea se recomanda tuturor pentru pazirea credintzei shi a poruncilor lui Dumnezeu precum shi pentru fericirea de idolatrie. ◊ Cartea intzelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah (Ecleziasticul) carte poetica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (51 cap.) care se aseamana cu Pildele (Proverbele) lui Solomon dar are un cuprins mult mai variat shi mai bogat. Cuprinde o serie de sentintze sau maxime privitoare la natura shi la folosul intzelepciunii. Autorul cartzii este Iisus fiul lui Sirah un carturar din Ierusalim iar nepotul sau este traducatorul ei in greceshte. ◊ Cartea Judecatorilor carte canonica istorica a Vechiului Testament (24 cap.) in care este expusa activitatea judecatorilor barbatzi chematzi de Dumnezeu la anumite intervale de timp shi inzestratzi cu puteri deosebite pentru a conduce poporul in vremuri grele. Cuprinde istoria unei perioade de c. 400 ani de la moartea lui Iosua cuceritorul Canaanului pana la introducerea monarhiei teocratice prin Samuel. Scopul cartzii este in general de a arata lupta monoteismului contra idolatriei popoarelor canaanene. ◊ Cartea intai a Macabeilor carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (16 cap.) care istoriseshte lupta evreilor sub conducerea Macabeilor impotriva sirienilor pentru credintza stramosheasca shi independentza politica incepand cu Alexandru cel Mare shi pana la Hircan (175135 i. Hr.). Cartea a fost scrisa in limba ebraica shi autorul este necunoscut. ◊ Cartea a doua a Macabeilor carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (15 cap.) care nu este o continuare a primei cartzi relatand aceeashi epoca dar mai pe scurt. Autorul un iudeu elenist din Egipt nu este cunoscut. ◊ Cartea a treia a Macabeilor carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (7 cap.) care contzine descrierea unei persecutzii a regelui Ptolemeu Filopator (221224 i. Hr.) impotriva evreilor din Egipt. Cartea a fost scrisa probabil in Alexandria de un iudeu din Egipt in limba greaca. ◊ Cartea lui Neemia (Cartea a doua a lui Ezdra) cartea canonica a Vechiului Testament (13 cap.) care istoriseshte restaurarea zidurilor cetatzii Ierusalimului shi reinnoirea legamantului incheiat cu Dumnezeu. Autorul acestei scrieri este Ezdra contemporan cu Neemia care sa ocupat indeosebi cu scrisul fiind carturar shi preot. ◊ Cartea intai shi a doua a Paralipomena (Cartea intai shi a doua a Cronicilor) cartzi canonice istorice ale Vechilui Testament (29 shi respectiv 36 cap.) numite Cronici de fericitul Ieronim shi Paralipomena in traducerea Septuagintei. Scopul cartzilor a fost sa arate k soarta poporului evreu fericita sau nefericita depinde de credintza in Dumnezeu de exercitarea cultului shi de pazirea Legii date prin Moise. ◊ Cartea Psalmilor (Psaltirea) v. psalm. ◊ Cartea intai shi a doua a Regilor (Cartea intai shi a doua a lui Samuel) cartzi canonice ale Vechiului Testament (31 shi respectiv 24 cap.) care continua istoria judecatorilor. Se numesc shi cartzi ale lui Samuel fiindca acesta este barbatul care a condus poporul Israel k profet shi judecator shi a pus baza monarhiei teocratice ungand k regi pe Saul shi pe David din porunca lui Dumnezeu. ◊ Cartea a treia shi a patra a Regilor cartzi canonice istorice ale Vechiului Testament (22 shi respectiv 25 cap.) cunoscute in vechile traduceri romaneshti shi sub numele de Cartzile Imparatzilor care continua istoria revelatziei divine de la moartea lui David pana la exilul babilonian. Dupa traditzia rabinica autorul ar fi fost profetul Ieremia sau un contemporan al sau. ◊ Cartea Rut carte canonica istorica a Vechiului Testament (4 cap.) in care se aduc noi elemente privind genealogia lui David shi prin aceasta genealogia lui Iisus Hristos In plus cartea arata k shi paganii vor ajunge la cunoashterea adevaratului Dumnezeu moabiteanca Rut de alt neam decat cel ales ajungand prin providentza divina in sanul poporului evreu. ◊ Cartea intai shi a doua a lui Samuel v. Cartea intai shi a doua a Regilor. ◊ Cartea tainelor lui Enoh v. Cartea lui Enoh. ◊ Cartea lui Tobit carte istorica necanonica (anaghinoscomena) a Vechiului Testament (14 cap.) care reprezinta o prelucrare poetica a unei istorisiri pastrate in traditzie despre Tobit shi fiul sau Tobie de pe timpul exilului asirian. Cartea a fost scrisa la sfarshitul sec. 3 shi inceputul sec. 2 i. Hr.