ACT acte s. n. 1. Document eliberat emis etc. de o autoritate prin care se atesta un fapt o obligatzie identitatea cuiva etc; inscris¹. ◊ Act de acuzare = concluzie scrisa intocmita de organele judiciare spre a dovedi vinovatzia cuiva. 2. Manifestare a activitatzii umane; actziune fapta fapt. ◊ Expr. A lua act (de ceva) = a declara in mod formal k a luat cunoshtintza (de ceva); a afla. A face act de prezentza = a aparea undeva pentru scurt timp din datorie sau din politetze. A face un act de dreptate = a recunoashte meritele shi drepturile unei persoane nedreptatzite. ♦ Rezultat al unei activitatzi conshtiente sau instinctive individuale care are un scop sau tinde catre realizarea unui scop. 3. Diviziune principala a unei opere dramatice reprezentand o etapa in desfashurarea actziunii. Din lat. actum fr. acte.

áct sn [At: KOGALNICEANU ARH. I 95 / Pl: ~e (inv) ~uri / E: fr acte lat actum] 1 Manifestare a activitatzii umane Si: actziune fapta. 2 (Ie) A face ~ de prezentza A se duce intrun loc pentru putzin timp din datorie sau din politetze. 3 (Ie) A lua ~ de ceva A constata. 4 Document eliberat de o autoritate prin care se atesta un fapt o obligatzie etc. 5 Subdiviziune a unei opere dramatice.

ACT acte s. n. 1. Document eliberat emis etc. de o autoritate prin care se arata un fapt o obligatzie identitatea cuiva etc. ◊ Act de acuzare = concluzie scrisa intocmita de organele judiciare spre a dovedi vinovatzia cuiva. 2. Manifestare a activitatzii umane; actziune fapta fapt. ◊ Expr. A lua act (de ceva) = a declara in mod formal k a luat cunoshtintza (de ceva). A face act de prezentza = a aparea undeva pentru scurt timp din datorie sau din politetze. A face un act de dreptate = a recunoashte meritele shi drepturile unei persoane nedreptatzite. ♦ Rezultatul unei activitatzi conshtiente sau instinctive individuale care are un scop sau tinde catre realizarea unui scop. 3. Diviziune principala a unei opere dramatice reprezentand o etapa in desfashurarea actziunii. Din lat. actum fr. acte.

ACT acte s. n. 1. (Urmat de diverse determinari) Manifestare a activitatzii umane; actziune fapt. Semnarea tratatului de prietenie cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste cit shi incheierea de tratate de prietenie cu alte tzari democratice shi doritoare de pace din vecinatatea noastra sint acte de intarire a pacii generale shi a independentzei noastre acte de asigurare a conditziilor externe favorabile pentru nestingherita continuare a operei de dezvoltare democratica shi de ridicare economica a Rominiei. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 140. ◊ Act istoric = actziune realizare infaptuire de importantza istorica pentru stat pentru societate. Adinca nepotrivire in viatza interioara a statului nostru pricinuita de existentza monarhiei a fost lichidata prin actul istoric al inlaturarii monarhiei. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 137. Act de autoritate = dispozitzie decizie hotarire care emana de la o autoritate. ◊ Expr. A face act de autoritate = a face uz (uneori abuz) de autoritatea care tzio da o anumita calitate sau situatzie. A face un act de dreptate = a recunoashte meritele sau drepturile cuiva neluate in seama pina atunci. A lua act (de ceva) = a) a inregistra a nota (ceva); b) a declara in mod formal k a luat cunoshtintza de ceva. A face act de prezentza = a aparea undeva pentru scurt timp din datorie sau din politetze. 2. Rezultat al unei activitatzi conshtiente sau instinctive individuale care are un scop sau care tinde spre realizarea unui scop; fapta actziune lucrare. ◊ Act reflex v. reflex. 3. Diviziune mai mare in desfashurarea actziunii unei opere dramatice (marcata pe scena prin coborirea cortinei). Piesa «O scrisoare pierduta» de I. L. Caragiale are 4 acte. 4. Document emanat de la o autoritate prin care se atesta un fapt o obligatzie o invoiala sau care reprezinta o incheiere o concluzie etc. Act de stare civila. Cu acte in regula infractorii au fost deferitzi justitziei. ▭ Il cheama Ion C. Tudoran dar acesta e un nume pentru actele de la primarie. BOGZA C. O. 361. Din zilele principilor razboinici sau curind dupa dinshii se gasesc cele mai multe acte prin care moshnenii ishi vind moshiile. BALCESCU O. I 138. ◊ Act de acuzare = incheiere scrisa intocmita de autoritatea care a anchetat o cauza penala shi care serveshte k baza de dezbateri la proces. ◊ (Fig.) Viatza noua a femeii muncitoare din tzara noastra se deosebeshte fundamental de viatza inrobita a femeilor din tzarile capitaliste shi constituie un adevarat ac de acuzare impotriva putredei shi fatzarnicei «civilizatzii» imperialiste. SCINTEIA 1953 nr. 2575. ♦ (La pl.) Documente prin care se legitimeaza cineva. Ai acte? Pl. shi: (3 invechit) acturi (ALECSANDRI S. 176).

ACT acte s. n. 1. Document eliberat emis etc. de o autoritate prin care se arata un fapt o obligatzie identitatea cuiva etc. ◊ Act de acuzare = concluzie scrisa intocmita de organele judiciare shi servind k baza de dezbateri la un proces. 2. Manifestare a activitatzii umane; actziune fapt. ◊ Expr. A lua act (de ceva) = a declara in mod formal k a luat cunoshtintza (de ceva). A face act de prezentza = a aparea undeva pentru scurt timp din datorie sau din politetze. A face un act de dreptate = a recunoashte meritele shi drepturile unei persoane nedreptatzite. ♦ Rezultat al unei activitatzi conshtiente sau instinctive individuale care are un scop sau tinde catre realizarea unui scop. 3. Diviziune mai mare in desfashurarea actziunii unei opere dramatice. Lat. lit. actum (fr. acte).

ACT s.n. 1. Rezultatul unei actziuni al unei activitatzi umane; actziune fapta. ◊ A lua act (de ceva) = a afla a inregistra a nota; a face act de prezentza = a aparea undeva obligat sau din politetze. 2. Document oficial care constata un fapt o invoiala o obligatzie etc. ◊ Act de acuzare = concluzie scrisa asupra anchetarii unei cauze penale folosita k baza la dezbaterile unui proces. 3. Diviziune a unei piese de teatru. [< lat. actus cf. fr. acte].

ACT s. n. 1. manifestare a unei activitatzi; actziune fapta. ♦ a face ~ de prezentza = a aparea undeva obligat sau din politetze. 2. document inscris oficial. ♦ ~ de acuzare = concluzie scrisa asupra anchetarii unei cauze penale baza la dezbaterile unui proces. 3. diviziune a unei opere dramatice. (< fr. acte lat. actum)

ACT ~e n. 1) Document oficial care adevereshte un fapt. ◊ ~ de acuzare incheiere scrisa asupra anchetarii unei cauze penale folosita k baza la dezbaterile unui proces. 2) Manifestare a activitatzii omului; fapta; actziune. ~ de curaj. ◊ A lua ~ de ceva a afla a lua cunoshtintza de ceva. A face ~ de prezentza a aparea undeva din politetze sau fiind obligat. 3) Diviziune a unei opere dramatice. Comedie in trei ~e. /<lat. actum fr. acte

act n. 1. deciziunea unei autoritatzi: a lua act de a declara k se va tzinea seama de; act de acuzare expunerea faptelor imputate unui acuzat; actele starii civile registre in cari se inscriu nashterile casatoriile mortzii; 2. inscris constatand o invoiala sau o indatorire: act de societate; 3. certificat: act de botez; 4. diviziunea unei piese teatrale: comedie in 3 acte.

*act n. pl. e (lat. actum lucru facut). Fapt actziune: act de dreptate de autoritate de razboĭ. A face act de prezentza a te arata undeva numaĭ k sa nu fiĭ acuzat c’aĭ lipsit dar fara sa lucrezĭ. Act de credintza dovada de fidelitate. Hirtie (document) care adevereshte un fapt: act de nashtere de cununie de moarte. Act de acuzare expunerea faptelor acuzatuluĭ. A lua act de ceva a constata legal a inregistra faptu (lat. actus). Diviziune a uneĭ pĭese teatrale: tragedie in cincĭ acte.

act s. n. pl. ácte

act s. n. pl. ácte

ACT s. 1. document dovada hartie izvor inscris piesa (inv. shi pop.) scris (inv. shi reg.) scrisoare (inv.) carte izvod incredintzare ravash sinet teshcherea uric zapis. (Numeroase ~ atesta acest fapt istoric.) 2. document hartie legitimatzie. (Rog prezentatzi ~ele!) 3. v. fapta. 4. eveniment. (~ul Unirii.) 5. (TEATRU) (inv.) perdea. (Drama in 5 ~.)

ACT s. 1. document dovada hirtie izvor inscris piesa (inv. shi pop.) scris (inv. si reg.) scrisoare (inv.) carte izvod incredintzare ravash sinet teshcherea uric zapis. (Numeroase ~ atesta acest fapt istoric.) 2. document hirtie legitimatzie. (Rog prezentatzi ~ele!) 3. actziune fapta (inv.) deala (fig.) pas. (Printrun ~ hotarit; raspund de ~ele mele!) 4. eveniment. (~ul Unirii.) 5. (TEATRU) (inv.) perdea. (Drama in 5 ~.)

act (ácte) s. n. 1. Document inscris. 2. Manifestare actziune fapt. < Fr. acte. Der. (din. fr.) actziune s. f.; actziona vb.; actzionar s. m.; actzionist s. m. (actzionar); activ adj.; activ s. n. (credit); activa vb. (a pune in mishcare); activist s. m. (agitator comunist); activitate s. f.; actual adj.; actualist s. m. (adept al actualismului); actualitate s. f.; actualiza vb.; inactziune s. f.; inactiv adj.; inactual adj.

act fragment dintro lucrare lirica muzicala. Cuprinde de obicei unul sau mai multe tablouri sau scene formate la randul lor din numere* (arii* duete* coruri (2) ansambluri solistice). Fragmentele cu caracter exclusiv instr. poarta numele de interludii* sau antracte*. Drama muzicala wagneriana shi apoi opera* moderna tind sa inlocuiasca numerele realizand un tot unitar pana la lasarea cortinei. Delimitarea scenelor devine astfel aproape imperceptibila.

ACT I. In analiza conversatzionala unitate minimala a structurii interactzionale*. Actele intra in componentza mishcarilor* interactzionale actul principal definitoriu pentru tipul de mishcare performat putand fi asociat cu actele optzionale deschise spre interlocutor*. Actele optzionale au rolul de a valida mishcarea precedenta a interlocutorului k o contributzie la conversatzia* in curs sau de a semnala crearea unei posibilitatzi de interventzie a partenerului. De ex.: A. Trebuie sa o luam shi pe Ioana cu noi la munte; B. Da (act de validare a interventziei lui A) dar ar trebui so intrebam daca poate merge (act principal) nui asha? (act de solicitare a unei noi interventzii a lui A). Actele de validare a mishcarii interactzionale precedente indeplinesc o functzie rituala determinata de respectarea cerintzelor principiului politetzii fatica* sau strategica (de umplere a golurilor in conversatzie) II. Act de vorbire /verbal/ de limbaj Act complex realizat prin utilizarea limbii in situatzii* de comunicare concrete. • Produs al unei directzii noi conturate in filosofia limbajului teoria actelor de vorbire a fost formulata de J.L. Austin shi difuzata mai ales prin intermediul sintezei critice realizate de J.R. Searle a carui contributzie la dezvoltarea ideilor de baza ale predecesorului sau nu poate fi neglijata. Punctul de plecare al acestei teorii la constituit identificarea de catre Austin a clasei verbelor performative shi a distinctziei intre enuntzuri* caracterizate prin valoare de adevar (constatative): Ion citeshte o carte shi enuntzuri caracterizate prin reushita sau nereushita (performative): Promit satzi aduc cartea (vezi CONSTATATIV PERFORMATIV) • Dupa Austin in structura oricarui act de vorbire se pot distinge trei tipuri de acte componente: acte locutzionare* ilocutzionare* shi perlocutzionare*. Rostind un anumit enuntz vorbitorul emite anumite combinatzii de sunete organizate sub forma unor secventze de structuri morfosintactice care transmit anumite semnificatzii lexicale shi gramaticale (act locutzionar) dar in acelashi timp exprima o anumita intentzie comunicativa (act ilocutzionar) shi urmareshte realizarea unui anumit efect asupra interlocutorului (act perlocutzionar). De ex. rostind secventza lingvistica Deschide fereastra! un vorbitor solicita interlocutorului sa efectueze o anumita actziune urmarind sal determine pe acesta sai indeplineasca solicitarea. Este aproape curenta intzelegerea teoriei actelor de vorbire drept teorie a actelor ilocutzionare intrucat componenta locutzionara constituie obiectul de studiu al gramaticii iar cea perlocutzionara este exterioara enuntzului propriuzis. Conceptul de act de vorbire este astfel identificat cu acela de act ilocutzionar. Vezi ILOCUTZIONAR. L.I.R.

ACT (< fr. acte < lat. actus de la agere a lucra) Diviziune a actziunii unei opere dramatice impartzite la rindul ei in tablouri sau scene. Numarul actelor separate intre ele prin antracte (pauza intre acte) intro asemenea opera este determinat de intinderea actziunii el variind de la un act (Conu Leonida fatza cu reactziunea de I.L. Caragiale) mai frecvent la trei preconizate de estetica hegeliana precum shi la patru sau chiar mai multe acte (Cocoshul negru de V. Eftimiu shase acte). Un precept formulat de Horatziu shi care a dainuit multa vreme in dramaturgie a fost impartzirea actziunii in cinci acte. Anticii nu cunoshteau diviziunile precise shi nete introduse de moderni in operele lor. In teatrul antic actziunea se intrerupea din vreme in vreme actorii oprinduse din jocul lor sau pastrind tacerea spre a face loc corului. Se produceau astfel unele intermedii care nu erau k in acceptziunea moderna acte propriuzise. Impartzirea in acte apare in dramaturgia latina (ex. Aulularia lui Plautus alcatuita din cinci acte; Adelfi de Terentius din shase acte) cea greaca folosind protaza epitaza catastaza shi catastrofa (v.) impartzire ce corespunde oarecum actelor din teatrul modern cu deosebire k ele nu erau despartzite prin antract. La romani notziunea de act desemna intregul gen dramatic corespunzand in acest sens cu drama la greci. Mai tirziu termenul a fost aplicat unei partzi distincte a operei dramatice. In tragedia clasica franceza tregedienii intre care Corneille in primele sale incercari au cautat sa foloseasca acte de aceeashi lungime tendintza de care teatrul romantic sa emancipat cu atit mai mult teatrul modern.

act de cult v. cult.

ACTELE MARTIRILOR documente despre viatza shi suferintzele martirilor creshtini din epoca primara a bisericii intocmite pe baza relatarilor facute de martori oculari.

ACTUL DE NAVIGATZIE DIN 1651 lege care permitea intrarea in Anglia a marfurilor din colonii numai pe vase engleze iar a celor europene numai pe vase engleze sau apartzinind tzarilor de unde proveneau marfurile. A stimulat dezvoltarea flotei Angliei shi a subminat puterea maritima a Republicilor Provinciilor Unite (viitoarea Olanda).

HABEAS CORPUS ACT (loc. lat. habeas corpus „sa pastrezi corpul”) Lege votata de Parlamentul englez in 1679 privind garantarea libertatzii individuale; era menita sa ingradeasca arestarile shi retzinerea arbitrara a persoanei. Unele dintre prevederi (care se regasesc in H.) au fost aplicate inca din sec. 1314.

LOCUS REGIT ACTUM (lat.) locul guverneaza actul Formula utilizata in dreptul internatzional privat. Un act se intocmeshte in conformitate cu legislatzia statului pe teritoriul caruia a fost incheiat.

QUOD NON EST IN ACTIS NON EST IN MUNDO (lat.) ceea ce nu este in acte nu este pe lume Axioma juridica potrivit careia un lucru neconsemnat printrun act este k shi inexistent.