FAPT (1 2) fapte (4) fapturi s. n. 1. Intamplare sau imprejurare reala lucru petrecut in realitate. Fapt istoric. ◊ Loc. adv. shi adj. De (sau in) fapt = (care este) in realitate efectiv. ◊ Expr. Fapt e k... = nu e mai putzin adevarat k... adevarul e k... in orice caz. ♦ Fenomen. Fapte de limba. 2. Actziune savarshita de cineva; fapta. ◊ Expr. Fapt implinit = actziune care sa incheiat care nu mai poate fi schimbata; situatzie definitiva. 3. (Pop.; in legatura cu unele momente ale zilei; urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. „de”) Inceput. Faptul zilei. In fapt de seara. 4. (Pop.; in superstitzii) Farmec vraja. Lat. factum.

fapt² ~a a [At: CUV D. BATR. II 53 / Pl: nct / E: face] (Inv) Facut².

fapt¹ sn [At: PALIA (1581) ap. CP 205 / Pl: ~e (inv) ~uri (pop 23 reg 2628) faptzi sm / E: ml factum] 1 (Inv) Creare (1). 2 (Inv) Realizare. 3 (Inv) Indeplinire. 4 (Inv) Construire. 5 Fapta (1). 6 (Ivp; ie) A (se) da in ~ A (se) declara vinovat. 7 (Ivp; ie) A prinde in ~ A prinde in flagrant delict. 8 (Iae) A prinde pe cineva savarshind un adulter. 9 (Is) ~ implinit Situatzie iremediabila sau inatacabila. 10 (Inv) Fapta buna. 11 Lucru petrecut in realitate Si: eveniment. 12 (In ziare; is) ~(ul) divers Rubrica in care se povestesc pe scurt intamplari (mai mult sau mai putzin) deosebite. 13 (Jur) Orice eveniment susceptibil sa aiba consecintze juridice. 14 Ceea ce exista in realitate shi este observabil Si: fenomen (3). 1516 (Iljv) De (sau in) ~ (sau inv cu ~ul ioc „cu numele”) (Care e) in realitate. 17 (Ie) ~ e k... Nu e mai putzin adevarat k... 18 (Iae) Adevarul e k... 19 (Iae) In orice caz... 20 (Pop; in legatura cu unele momente ale zilei; urmat de determinari in genitiv sau introduse prin pp „de”) Inceput Faptul zilei. In fapt de seara. 21 (Pop) Farmec (2). 22 (Ivp; in superstitzii) Boala de stomac shi de ficat provocata prin fapt (21). 23 (Ent; pop) Larva strigai (Acherontia atropos). 24 (Pop; in superstitzii) Vierme descantat trimis de o vrajitoare sa faca rau cuiva. 25 (Mpp; reg; shis ~ de vant) Scarlatina. 26 (Bot; reg; shic ~ manantzal iarba ~ului) Feciorica (Herniaria glabra). 27 (Bot; Buc) Trifoiash (Trifolium campestre). 28 (Bot; reg; ic) ~(ul)mare SHtevie (Astrantia major).

fápt¹ s.n. 1 Lucru petrecut in realitate; imprejurare intamplare reala; circumstantza concreta. ◊ Fapt divers v. divers. ◊ Loc.adv. adj. De (sau in) fapt = (care este) in realitate efectiv. ◊ Stare de fapt v. stare. ◊ Expr. Fapt e k... = nu e mai putzin adevarat k... adevarul e k... in orice caz. ♦ Fenomen. In baza faptelor de limba... am sustzinut k „u” final a disparut (ROSET.). 2 Actziune fapta (savarshita de cineva). Se vede k pashtetzi boboci de nu va pricepetzi al cui fapt e acesta (CR.). ◊ Expr. Fapt implinit = a) actziune care sa incheiat care nu mai poate fi schimbata; b) situatzie iremediabila sau inatacabila. 3 (jur.) Orice eveniment susceptibil de a avea consecintze juridice. ◊ Fapt juridic = a) fapta involuntara savarshita fara a urmari producerea unor efecte juridice; b) actziune savarshita voluntar pentru a produce efecte juridice. Eroare de fapt v. eroare. Fapt penal v. penal. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) in fapt (sau asupra faptului) = a surprinde pe cineva in momentul cand comite ceva (rau); a prinde in flagrant delict. 4 Ceea ce exista in realitate shi este observabil; fenomen (3). 5 (pop.; in legatura cu unele momente ale zilei; urmat de determ. in gen. sau introduse prin prep. „de”) Inceput. Tarziu! caci faptul zile in slava se repede (EMIN.). ◊ Loc.adv. In faptul zilei (sau al diminetzii) = la inceputul zilei (sau al diminetzii). In faptul serii (de seara) = pe inserate. Fig. In faptul tineretzii = la inceputul tineretzii. Vezi cum soarele saprinde In faptul tineretzii (ALECS.). ◊ Expr. A da in fapt de zori v. zori. 6 (pop.; in credintze shi superstitzii) Vraja farmec. ◊ Expr. A tzipa fapt (pe cineva) v. tzipa. ♦ Boala de stomac shi de ficat produse prin vraja. 7 (entom.; pop.) Larvadestriga (Acherontia atropos). 8 (bot.; reg.) Trifoiash (Trifolium campestre). ◊ Compus: faptmanantzal = feciorica (Herniaria glabra). • pl. e (inv.) uri / lat. factum.

FAPT fapte shi (4) fapturi s. n. 1. Intamplare sau imprejurare reala lucru petrecut in realitate. Fapt istoric. ◊ Loc. adv. shi adj. De (sau in) fapt = (care este) in realitate efectiv. ◊ Expr. Fapt e k... = nu e mai putzin adevarat k... adevarul e k... in orice caz. ♦ Fenomen. Fapte de limba. 2. Actziune savarshita de cineva; fapta. ◊ Expr. Fapt implinit = actziune care sa incheiat care nu mai poate fi schimbata; situatzie definitiva. 3. (Pop.; in legatura cu unele momente ale zilei; urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. „de”) Inceput. Faptul zilei. In fapt de seara. 4. (Pop.; in superstitzii) Farmec vraja. Lat. factum.

FAPT fapte shi (4 rar) fapturi s. n. 1. Intimplare reala lucru petrecut in realitate. V. eveniment. Fapt istoric. ▭ O carte placuta in care formulele costelive ale mecanicii... sint mai peste tot locul foarte binishor furishate printre o multzime de notziuni istorice de povatzuiri intzelepte shi de fapte interesante. ODOBESCU S. III 11. ◊ Fapt divers v. divers. ◊ Loc. adv. De fapt (rar cu faptul) = in realitate intradevar. Principatele erau cu numele shi cu faptul grinarul sultanului. GHICA S. V. ◊ Expr. Fapt e k... = nui mai putzin adevarat k... adevarul e k... in orice caz... ♦ Fenomen. In baza faptelor de limba de astazi shi din textele vechi am sustzinut k «u» final a disparut la o epoca anterioara primelor documente de limba romina. ROSETTI S. L. 64. 2. Actziune act savirshit (de cineva); fapta. Dvoastra cinstitzi oaspetzi se vede k pashtetzi boboci de nu va pricepetzi al cui fapt e acesta. CREANGA P. 233. Nu neor judeca pe dat Ci neor judeca pe fapt. SHEZ. I 15. ◊ Expr. A pune (pe cineva) in fatza unui fapt implinit = a obliga pe cineva sa accepte o situatzie data. 3. (In legatura cu unele momente ale zilei urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») Inceput. Pe soare sal opreasca el noaptea o recheama Furtunelor da zborul pamintul del distrama... Tirziu! caci faptul zilei in slava se repede! EMINESCU O. I 98. ◊ Loc. adv. In faptul zilei (diminetzii serii etc.) sau in fapt de zi (de seara etc.). Cintecul ceades tzil cint Cind teadorm in fapt de sara Puiule eun cintec sfint Vechi shi simplu de la tzara. IOSIF V. 139. De cum a dat in fapt de zori Veneau cu fete shi feciori Trasnind radvanele de crai Pe netede poteci de plai. COSHBUC P. I 55. Mergi draga plutind vesel k pasarea ushoara Cen faptul diminetzii din cuib la ceruri zboara. ALECSANDRI O. 85. (Fig.) Trist e deshertul ce sentinde Pe sub amurgul vietzii Cind vezi cum soarele saprinde in faptul tineretzii! ALECSANDRI P. III 183. 4. (In superstitzii) Farmece vraji. SHi aseara sau vorbit Doi mama intrun corn de shura Sami arunce fapt shi ura. JARNÍKBIRSEANU D. 186.

FAPT¹ ~e n. 1) Intamplare care a avut loc in realitate; eveniment. ~istoric. 2) Fenomen izolat dintrun anumit domeniu. ~e de limba. 3) v. FAPTA. 4) (in imbinare cu substantive ce denumesc anumite perioade exprima ideea de inceput) In ~ul zilei. In ~ul serii. /<lat. factum

FAPT² ~uri n. pop. rar Procedeu magic caruia i se atribuie insushiri supranaturale; farmec; vraja. /<lat. factum

fapt n. 1. lucru facut act: ashai faptul; 2. intamplare de povestit: faptele sunt materialul istoriei; Faptele Apostolilor carte scrisa de St. Luca shi coprinzand istoria creshtinismului dela inaltzarea (33) pana la sosirea St. Pavel la Roma (63); 3. adevarat real: e fapt; 4. facere inceput: faptul zilei se aprinde pe a dealurilor frunte AL.; fig. in faptul viu al vietzii ne pare drumul lung AL.; 5. vraja farmec in special boala ce poporul crede k o capata cineva cand io arunca dushmanul in cale: sami arunce fapt shi ura POP. descantec de fapt. [Vechiurom. fapt = lat. FACTUM; pentru sensul 5 v. face].

fapt n. pl. e (lat. factum it. fatto fr. fait sp. hecho pg. feito. V. fac). Lucru facut (faptuit) actziune: asha s’a petrecut faptu. Eveniment: un fapt singular. Pl. urĭ. Farmece farmacatoriĭ facatura vraja. Lucrurĭ care contzin farmece. Faptu e k adevaru e k. Fapt e k e adevarat k. A veni la fapt a veni la esentza lucruluĭ. Cale de fapt acte de violentza. A prinde pe cineva asupra faptuluĭ al prinde in flagrant delict. De fapt in fapt in realitate (in opoz. cu de drept): Ludovic XIII era rege de drept dar de fapt era Richelieu. In faptu zileĭ sereĭ cind se lumineaza de ziŭa cind se insereaza. V. facut 1.

+fapt (de ~) loc. adv.

+fapt (in ~) (jur.) loc. adv.

fapt² (actziune) s. n. pl. fápte

fapt³ (farmec vraja) (pop.) s. n. pl. fápturi

fapt (actziune) s. n. pl. fápte

fapt (farmec vraja) s. n. pl. fápturi

FAPT s. 1. caz intamplare. (~ul din Vaslui.) 2. v. intamplare. 3. v. fenomen.

FAPT s. v. descantec farmec magie scarlatina vraja vrajitorie.

FAPT s. 1. caz intimplare. (~ din Vaslui.) 2. chestiune intimplare lucru. (A survenit un ~ neashteptat.) 3. fenomen. (Un ~ de limba.)

fapt s. v. DESCINTEC. FARMEC. MAGIE. SCARLATINA. VRAJA. VRAJITORIE.

FAPTUL ZÍLEI s. v. aurora crepuscul zori.

fapt (te) s. n. 1. (Inv.) 1. Creatzie facere. 2. Actziune infaptuire. 3. (Inv.) Creatura. 4. Intimplare reala. 5. (Cu notziuni care exprima timpul) Inceput origine. 6. Vraja farmec. 7. Larva a fluturelui Acherontia atropos. 8. Trifoi galben Triofolium procumbens. 9. Planta Astrantia mayor. Mr. faptu fapta megl. fat. Lat. factum (Pushcariu 579; CandreaDens. 535; REW 3135; DAR; cf. SHeineanu Semasiol. 188) cf. it. fatto prov. fach fr. fait sp. hecho port. feito. Pl. este faptzi la sensurile 79. Era inainte part. de la a face sec. XVI inlocuit de facut. Der. fapta s. f. (fapt; opera; actziune; inv. creatzie facere) sing. reconstituit analogic de la pl. fapte (dupa Tiktin shi DAR din lat. facta pl. n.); faptash s. m. (delicvent); faptnic(a) s. f. shi n. (roiba Rubia tinctorum) numita astfel fiindca se crede k vindeca o boala greshit atribuita lui fapt 7; faptoriu s. m. (inv. creator); faptui vb. (a face a savirshi a comite); faptuitor s. m. (delicvent autor al unui delict); faptura s. f. (inv. creatzie facere; lucrare opera; lume univers; compozitzie structura; aspect forma mod de a fi; fiintza vie creatura) din lat. factura cf. alb. fëtürë (Meyer 111; Philippide II 641) it. fattura v. prov. faitura v. fr. faiture sp. hechura port. feitura (Pushcariu 580; CandreaDens. 537; REW 3136; DAR); infaptui vb. (a realiza a verifica a duce la bun sfirshit). In legatura cu sensul magic al lui fapt cf. it. fatturare „a vraji”; fattura „vraja” port. feitiço „vraja” de unde fr. fétiche › rom. fétish.

fapt a adj. (inv.) facut.

fapt s.n. (inv.) 1. Faptura fiintza creatura. 2. Intrebuintzat in descantece cu sensul de „charme” (Papahagi 1925). 3. (mag.) Farmec vraja (pl. fapturi): „So talnit cu fapt de vant / Fapt din camp / Fapt pus / Fapt adus / Fapt suflat / Fapt tzapat / Fapt de moroi / Fapt de stragoi” (Papahagi 1925: 285). Lat. factum „fapt actziune lucrare lucru” (Pushcariu CDDE DA cf. DER; SHaineanu Scriban DEX MDA).

fapt e s.n. 1. (inv.) Faptura fiintza creatura. 2. Intrebuintzat in descantece cu sensul de „charme” (Papahagi 1925). 3. (mag.) Farmec vraja (pl. fapturi): „So talnit cu fapt de vant / Fapt din camp / Fapt pus / Fapt adus / Fapt suflat / Fapt tzapat / Fapt de moroi / Fapt de stragoi.” (Papahagi 1925: 285). Lat. factum „fapt actziune lucrare lucru”.

a pica cu fapt expr. (intl.) a fi prins in flagrant delict.

a se da in fapt expr. a marturisi.

a se turna cu fapt expr. (intl. inv.) a fi prins shi arestat in flagrant delict.