13 definitzii pentru constata

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONSTATÁ constát vb. I. Tranz. A stabili situatzia sau starea unui lucru existentza unui fapt a unui adevar etc. Din fr. constater.

CONSTATÁ constát vb. I. Tranz. A stabili situatzia sau starea unui lucru existentza unui fapt a unui adevar etc. Din fr. constater.

constata vt [At: (a. 1865) URICARIUL X 373 / Pzi: constat / E: fr constater] 1 A stabili situatzia sau starea unui lucru existentza unui fapt etc. 2 A consemna intrun act scris. 3 A remarca.

CONSTATÁ constát vb. I. Tranz. A stabili starea unui lucru realitatea adevarul unui fapt. Pina sa manvrednicesc a primi o vizita a dtale (care...constat k o cam prea intirzii) rogute... CARAGIALE O.VII 182. Voi... catatzi defecte in scrierile mele shi intonatzi fanfare cind constatatzi in ele gresheli imagini slabe. ALECSANDRI O. 264.

CONSTATÁ vb. I. tr. A stabili realitatea adevarul unui fapt starea unui lucru. [P.i. constát. / < fr. constater cf. it. constatare lat. constat este sigur].

CONSTATÁ vb. tr. a stabili realitatea adevarul unui fapt starea unui lucru; a remarca a sesiza. (< fr. constater it. constatare)

A CONSTATÁ constát tranz. (adevarul realitatea) A identifica prin experientza directa k fiind real sau adevarat; a stabili. /<fr. constater

constatà v. 1. a stabili adevarul unui fapt; 2. a consemna intr’un act.

*constát a á v. tr. (fr. constater it. constatáre d. lat. constat se shtie care vine d. constare a fi cert a se shti k e asha). Stabilesc existentza unuĭ fapt: Pasteur a constatat existentza microbilor.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

constatá (a ~) vb. ind. prez. 3 constáta

constatá vb. ind. prez. 1 sg. constát 3 sg. shi pl. constáta

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONSTATÁ vb. 1. a observa a remarca a sesiza a vedea (Mold. Transilv. shi Ban.) a zapsi. (A ~ k e suparata.) 2. a stabili. (Ce a ~ ancheta?)

CONSTATA vb. 1. a observa a remarca a sesiza a vedea (Mold. Transilv. shi Ban.) a zapsi. (A ~ k e suparata.) 2. a stabili. (Ce a ~ ancheta?)

Intrare: constata
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • constata
  • constatare
  • constatat
  • constatatu‑
  • constatand
  • constatandu‑
singular plural
  • constata
  • constatatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • constat
(sa)
  • constat
  • constatam
  • constatai
  • constatasem
a II-a (tu)
  • constatzi
(sa)
  • constatzi
  • constatai
  • constatashi
  • constataseshi
a III-a (el, ea)
  • constata
(sa)
  • constate
  • constata
  • constata
  • constatase
plural I (noi)
  • constatam
(sa)
  • constatam
  • constatam
  • constataram
  • constataseram
  • constatasem
a II-a (voi)
  • constatatzi
(sa)
  • constatatzi
  • constatatzi
  • constataratzi
  • constataseratzi
  • constatasetzi
a III-a (ei, ele)
  • constata
(sa)
  • constate
  • constatau
  • constatara
  • constatasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

constata, constatverb

  • 1. A stabili situatzia sau starea unui lucru existentza unui fapt a unui adevar etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pina sa manvrednicesc a primi o vizita a dtale (care... constat k o cam prea intirzii) rogute... CARAGIALE O.VII 182. DLRLC
    • format_quote Voi... catatzi defecte in scrierile mele shi intonatzi fanfare cind constatatzi in ele gresheli imagini slabe. ALECSANDRI O. 264. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.