20 de definiții pentru erudiție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ERUDÍȚIE, erudiții, s. f. Cunoaștere temeinică a uneia sau a mai multor științe; cultură vastă. [Var.: (înv.) erudițiúne s. f.] – Din fr. érudition, lat. eruditio.

erudiție sf [At: HELIADE, O. II, 408 / V: (înv) ~iciune, ~ițiune / E: fr érudition, lat eruditio, -onis] 1 Cunoaștere aprofundată a uneia sau a mai multor științe. 2 Cultură vastă.

ERUDÍȚIE, erudiții, s. f. Cunoaștere temeinică a uneia sau mai multor științe; cultură vastă. [Var.: (înv.) erudițiúne s. f.] – Din fr. erudition, lat. eruditio, -onis.

ERUDÍȚIE s. f. Cunoaștere temeinică a faptelor sau datelor unei (sau ale mai multor) științe; cultură vastă. Gîndesc la adînca erudiție a acestui dascăl. NEGRUZZI, S. I 7. – Variantă: (învechit) erudițiúne (pronunțat -ți-u-) (CARAGIALE, O. VII 157) s. f.

ERUDÍȚIE s.f. Cunoaștere aprofundată a uneia sau a mai multor științe (dobândită mai ales prin lecturi); cultură vastă. [Gen. -iei, var. erudițiune s.f. / cf. fr. érudition, lat. eruditio].

ERUDÍȚIE s. f. cunoaștere temeinică, aprofundată a uneia sau a mai multor științe; cultură vastă. (< fr. érudition, lat. eruditio)

ERUDÍȚIE f. Cunoaștere profundă și temeinică a uneia și a mai multor științe; cultură vastă și temeinică.[G.-D. erudiției] /<fr. érudition, lat. eruditio, ~onis

ERUDIȚIÚNE s. f. v. erudiție.

ERUDIȚIÚNE s. f. v. erudiție.

ERUDIȚIÚNE s. f. v. erudiție.

erudiciune sf vz erudiție

erudițiune sf vz erudiție

ERUDIȚIÚNE s.f. v. erudiție.

erudiți(un)e f. cunoștința aprofundată a literaturei, a limbilor, a istoriei.

*erudițiúne f. (lat. eruditio). Știință, învățătură adîncă. – Și -íție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

erudíție (-ți-e) s. f., art. erudíția (-ți-a), g.-d. erudíții, art. erudíției

erudíție s. f. (sil. -ți-e), art. erudíția (sil. -ți-a), g.-d. erudíții, art. erudíției

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ERUDÍȚIE s. știință, (fam., adesea ir.) savantlâc. (E uimit de ~ lui.)

ERUDIȚIE s. știință, (fam., adesea ir.) savantlîc. (E uimit de ~ lui.)

Erudiție ≠ ignoranță

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ERUDIȚIE. Subst. Erudiție, cunoaștere, știință, știință de carte, învățătură, informație, cunoștință, cultură, pregătire, instrucție, carte (fig.); omnisciență (rar). Pedanterie, savantlîc (depr.). Erudit, cunoscător, învățat, om de știință, cărturar, savant; filozof (pop.), enciclopedist (rar). Șoarece de bibliotecă (fig.). Adj. Erudit, învățat, știut, știutor, doct (adesea ir.), tobă de carte, enciclopedist (rar), savant, cult, cultivat, luminat (fig.), instruit, citit, documentat, informat, pregătit, priceput, competent, versat, atotștiutor, atotvăzător, omniscient (rar). Vb. A cunoaște, a ști, a avea (a poseda) informații, a fi tobă (burduf) de carte, a vorbi ca din carte, a fi cunoscător, a fi expert. A se cultiva, a se instrui, a învăța, a se documenta, a studia, a cerceta. A instrui, a învăța, a cultiva, a informa. - V. cunoaștere, educație, filozofie, informație, învățare.

Intrare: erudiție
erudiție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • erudiție
  • erudiția
plural
  • erudiții
  • erudițiile
genitiv-dativ singular
  • erudiții
  • erudiției
plural
  • erudiții
  • erudițiilor
vocativ singular
plural
erudițiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • erudițiune
  • erudițiunea
plural
  • erudițiuni
  • erudițiunile
genitiv-dativ singular
  • erudițiuni
  • erudițiunii
plural
  • erudițiuni
  • erudițiunilor
vocativ singular
plural
erudiciune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

erudiție, erudițiisubstantiv feminin

  • 1. Cunoaștere temeinică a uneia sau a mai multor științe; cultură vastă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Gîndesc la adînca erudiție a acestui dascăl. NEGRUZZI, S. I 7. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.