REGÍSTRU registre s. n. 1. Condica caiet sistem de fishe etc. in care se inregistreaza diferite date shi acte cu caracter administrativ comercial etc. ◊ Registru de bord = jurnal de bord pe o nava. Registru de casa = condica ce se tzine obligatoriu de catre fiecare casierie shi in care se inscriu zilnic in ordine cronologica incasarile shi platzile facute de aceasta. Registru de stare civila = condica in care sunt trecute acte de stare civila privitoare la nashtere casatorie deces etc. 2. Sertar sau clapa de otzel de fonta de material ceramic etc. care serveshte la reglarea tirajului sau la inchiderea canalelor de fum de la caldarile de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafatza cuprinsa intre doua profiluri orizontale dea lungul unei fatzade. ♦ Fiecare dintre zonele in care este impartzita o suprafatza decorativa. 4. Ansamblul semnelor de reper care indica suprapunerea exacta a tiparului pe ambele fetze ale hartiei. 5. (In sintagma) Registrul navelor = institutzie de stat sau particulara organizata in scopul stabilirii normelor tehnice de constructzie de receptzie shi de exploatare a navelor. 6. Dispozitiv utilizat in centralele telefonice automate la inregistrarea automata a numarului telefonului chemat. 7. Intinderea scarii muzicale a unui instrument sau a unei voci cuprinsa intre nota cea mai de jos shi nota cea mai de sus care le poate emite instrumentul sau vocea respectiva fara schimbarea timbrului. ♦ (Concr.) Grupul tuburilor sau butoanelor de acelashi timbru ale unui instrument muzical. 8. (Inform.) Dispozitiv folosit in calculatoarele electronice destinat pastrarii temporare a informatziei. Din fr. régistre it. registro germ. Register.

registru [At: SHINCAI HR. I 396/10 / V: (inv) ~ges~ reghi~ / Pl: ~re sn ~ri sm / E: lat register ger Register fr registre eg register] 1 sn Caiet condica sistem de fishe sau de foi volante in care se inregistreaza diferite date shi acte cu caracter administrativ comercial etc. 2 sn (Is) ~ de stare civila (sau al starii civile) Registru in care sunt transcrise unele acte de stare civila referitoare la nashtere casatorie deces etc. 3 sn (Is) ~ de clasa Condica in care sunt inregistratzi in ordine alfabetica elevii unei clase shi in care se noteaza absentzele shi abaterile lor disciplinare. 4 sn (Is) ~ de bord Jurnal de bord pe o nava. 5 sn (Is) ~ de casa Condica ce se tzine obligatoriu de fiecare casierie shi in care se inscriu zilnic in ordine cronologica incasarile shi platzile facute de aceasta. 6 sn (Rar) Condica de prezentza. 7 sn (Inv) Carte sau caiet care cuprinde insemnari despre diverse fapte de importantza istorica. 8 sn (Inv) Contzinutul unui registru (7). 9 sn (Inv) Tabla de materii. 10 sn Intindere a scarii muzicale a unui instrument sau a unei voci cuprinsa intre nota cea mai de jos shi nota cea mai de sus care le poate emite instrumentul sau vocea respectiva fara schimbarea timbrului. 11 sn Serie de sunete ale unei scari muzicale reunite dupa un criteriu comun. 12 sn (Ccr) Garnitura de tuburi la orga de acordaj diferit dar cu timbru identic. 13 sn (Pex) Buton cu care este actzionat registrul (12). 14 sn Grup al coardelor de clavecin sau al butoanelor de acordeon care au acelashi timbru. 15 sn (Aht) Suprafatza cuprinsa intre doua profiluri orizontale dea lungul unei fatzade. 16 sn Fiecare dintre zonele in care este impartzita o suprafatza decorativa. 17 sn Ansamblu al semnelor de reper care indica suprapunerea exacta a tiparului pe ambele fetze ale hartiei. 18 sn (Teh) Placutza din otzel din fonta sau din alt material folosita la inchiderea partziala sau completa a unei conducte prin care circula un fluid gazos. 19 sn Dispozitiv folosit in centralele telefonice automate la inregistrarea automata a numarului telefonului chemat. 20 sn (Is) ~l navelor Institutzie de stat sau particulara organizata in scopul stabilirii normelor tehnice de constructzie de receptzie shi de exploatare a navelor comerciale. 21 sm (Inf) Zona de memorie din interiorul microprocesorului utilizata la stocarea valorilor shi adreselor memoriei externe in timp ce microprocesorul executa operatzii logice sau aritmetice asupra lor.

REGÍSTRU registre s. n. 1. Condica caiet sistem de fishe etc. in care se inregistreaza diferite date shi acte cu caracter administrativ comercial etc. ◊ Registru de bord = jurnal de bord pe o nava. Registru de casa = condica ce se tzine obligatoriu de catre fiecare casierie shi in care se inscriu zilnic in ordine cronologica incasarile shi platzile facute de aceasta. Registru de stare civila = condica in care sunt trecute acte de stare civila privitoare la nashtere casatorie deces etc. 2. Sertar sau clapa de otzel de fonta de material ceramic etc. care serveshte la reglarea tirajului sau la inchiderea canalelor de fum de la caldarile de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafatza cuprinsa intre doua profiluri orizontale care se intind pe toata lungimea unei fatzade. ♦ Fiecare dintre zonele in care este impartzita o suprafatza decorativa. 4. Ansamblul semnelor de reper care indica suprapunerea exacta a tiparului pe ambele fetze ale hartiei. 5. (In sintagma) Registrul navelor = institutzie de stat sau particulara organizata in scopul stabilirii normelor tehnice de constructzie de receptzie shi de exploatare a navelor comerciale. 6. Dispozitiv utilizat in centralele telefonice automate la inregistrarea automata a numarului telefonului chemat. 7. Intinderea scarii muzicale a unui instrument sau a unei voci cuprinsa intre nota cea mai de jos shi nota cea mai de sus care le poate emite instrumentul sau vocea respectiva fara schimbarea timbrului. ♦ (Concr.) Grupul tuburilor sau butoanelor de acelashi timbru ale unui instrument muzical. 8. (Inform.) Dispozitiv folosit in calculatoarele electronice destinat pastrarii temporare a informatziei. Din fr. régistre it. registro germ. Register.

REGÍSTRU registre s. n. 1. Condica in care se trec incasarile cheltuielile trimiterile shi sosirile hirtiilor rezultatele unor masuratori etc. Un furier slabanog shi un majur carunt desfaceau o lada cu registre. CAMILAR N. I 78. Apostol Bologa lua in primire de la locotenentul care venea sal inlocuiasca biuroul cu cele citeva registre shi imprimate. REBREANU P. S. 129. Sandulescu veshnic cu nasun registru facea socoteli. VLAHUTZA O. A. III 26. ◊ Fig. Infernul pentru tine Ishi va deschide negrele registre. TOPIRCEANU B. 93. ◊ Registru de bord = jurnal de bord pe o nava v. jurnal (2). Registru de casa v. casa. Registru de intrare shi ieshire v. intrare. 2. (Tehn.) Sertar sau clapa (de otzel de fonta de material ceramic etc.) actzionata manual sau automat care serveshte la reglarea tirajului prin varierea sectziunii de trecere a gazelor de ardere sau la inchiderea canalelor de fum de la caldarile de abur sau de la cuptoarele industriale. 3. (Arhit.) Suprafatza cuprinsa intre doua profiluri orizontale care se intind pe toata lungimea unei fatzade. Registrul de jos corespunzator parterului are ferestre mai mici dreptunghiulare. CAMIL PETRESCU O. II 596. 4. Ansamblul semnelor de reper care indica suprapunerea exacta a tiparului pe ambele fetze ale hirtiei. 5. (Muz.) Intinderea scarii muzicale a unui instrument sau a unei voci cuprinsa intre nota cea mai de jos shi cea mai de sus care le poate emite instrumentul sau vocea respectiva fara schimbare de timbru. (Fig.) Imaginatzia lui Arghezi se mishca pe un intins registru de la libera asociatzie vizionara pina la notatzia exacta. VIANU A. P. 266. (Concretizat) Dispozitiv cu care se pun in mishcare diferite tzevi de la orga.

REGÍSTRU s.n. 1. Condica in care se consemneaza diferite date shi acte oficiale. 2. Dispozitiv cu ajutorul caruia se regleaza tirajul sau inchiderea unui canal a unui cilindru. 3. Suprafatza dintre doua profiluri orizontale care se intind pe lungimea unei fatzade. 4. Intinderea scarii muzicale care o poate emite un instrument sau o voce. ♦ (Concr.) Garnitura de tuburi de orga (sau de coarde de clavecin) cu acordaj diferit dar cu acelashi timbru. 5. Dispozitiv folosit in centralele telefonice automate la dirijarea selectziei legaturilor. ♦ Registru de memorie = dispozitiv care face parte din organele de comanda shi calcul ale unui calculator electronic. 6. (Poligr.) Ansamblul semnelor de reper care indica suprapunerea exacta a tiparului pe ambele fetze ale hartiei. [< fr. registre it. registro germ. Register].

REGÍSTRU s. n. 1. condica in care se consemneaza diferite date shi acte oficiale. ♦ ~ de stare civila = condica in care sunt inregistrate nashterile casatoriile decesele etc. 2. dispozitiv cu ajutorul caruia se regleaza tirajul sau inchiderea unui canal a unei conducte. 3. (arhit.) suprafatza orizontala de decoratzie intre doua chenare sau delimitata compozitzional. 4. intindere a scarii muzicale care o poate emite un instrument sau o voce. ◊ garnitura de tuburi (la orga) de butoane (la acordeon) sau de coarde (la clavecin) cu acordaj diferit dar cu acelashi timbru. ◊ (fig.) trasaturile particulare tonalitatea proprie unei opere literare a unui discurs etc. ◊ ansamblu de idei de teme etc. 5. dispozitiv folosit in centralele telefonice automate la dirijarea selectziei legaturilor. 6. (shi s. m.) circuit dispozitiv din organele de comanda shi de calcul ale unui calculator electronic destinat memorarii. 7. (poligr.) ansamblul semnelor de reper care indica suprapunerea exacta a tiparului pe ambele fetze ale hartiei. 8. (mar.) institutzie de stat societate care stabileshte normele de constructzie a navelor ce trebuie respectate de proprietar sau armator. (< fr. registre it. registro germ. Register)

REGÍSTRU¹ ~e n. Caiet gros de format mare in care se inscriu diferite date sau insemnari cu caracter administrativ; condica; catastif. /<fr. registre germ. Register lat. register

REGÍSTRU² ~e n. tehn. 1) Placa care serveshte la reglarea deschiderii sau inchiderii unei conducte. 2) (la statziile telefonice automate) Dispozitiv care serveshte la selectarea automata a numarului de telefon chemat. 3) arhit. Suprafatza cuprinsa intre doua profiluri orizontale dea lungul unei fatzade. /<fr. registre germ. Register lat. register

REGÍSTRU³ ~e n. Scara muzicala a unui instrument sau a unei voci cuprinsa intre nota cea mai de jos shi nota cea mai de sus. /<fr. registre germ. Register lat. register

registru n. 1. carte in care se inscriu acte sau afaceri zilnice; 2. Muz. intinderea scarii vocale.

*regístru n. pl. e (fr. régistre d. mlat. regesta lucrurĭ faptuite; it. registro). Condica mare kĭet scortzit in care se trec cheltuĭelile incasarile trimeterile shi sosirile hirtiilor sh. a. Muz. Intinderea scariĭ vocale. La orga miner carel tragĭ la diferite cintece.

regístru s. n. art. regístrul; pl. regístre

regístru s. n. art. regístrul; pl. regístre

REGÍSTRU s. 1. v. condica. 2. (CONT.) registru de casa = jurnal de casa; registru de partizi v. cartea mare. 3. (TEHN.) sertar shuber ventil. (~ la o conducta.) 4. v. ambitus. 5. (MUZ.) (inv.) octoih. (~ul unui instrument de suflat.)

REGÍSTRU s. v. contzinut cuprins sumar tabla de materii.

REGISTRU s. 1. catastif condica (rar) carte (inv. shi reg.) metrica protocol (inv.) kid defter izvod opis tartaj terfelog (turcism inv.) tefter. (Inscris in ~.) 2. (CONT.) registru de partizi = maestru cartea mare. 3. (TEHN.) sertar shuber ventil. (~ la o conducta.) 4. (MUZ.) ambitus diapazon intindere. (~ unei voci.) 5. (MUZ.) (inv.) octoih. (~ unui instrument de suflat.)

registru s. v. CONTZINUT. CUPRINS. SUMAR. TABLA DE MATERII.

registru (it. registro; fr. registre; germ. Register; engl. register) I. Set omogen de sunete muzicale delimitat dintrun spatziu mai larg [ambitus (1)] pe criteriul inaltzimii (2) relative sau shi al modului de emitere. Pentru precizarea unui r. oarecare este necesar sa se stabileasca a) repertoriul de obiecte sonore muzicale in cadrul careia se opereaza delimitarea shi sistemul de organizare care acesta il presupune shi b) criteriul pe baza caruia se efectueaza compartimentarea pe r. Cateva ex.: scara generala sonora (v. frecventza) sau ambitusul se divide dupa inaltzimea relativa in r. grav mediu shi acut. R. considerate sunt relativ net delimitate in extremitatzi; limitarea in diviziuni depinde insa de sistemul (II) intonatzional care sta la baza scarii muzicale shi deci shi a r. Astfel r. care presupune unul din sistemele de intonatzie netemperate (v. temperare) contzine teoretic un numar infinit de obiecte sonore muzicale pe cand cel care se fondeaza pe unul din sistemele intonatzionale temperate contzine un numar precis determinabil de obiecte sonore. Diapazonul (3) cl. se imparte dupa modul de emitere a sunetelor in r. armonicelor* 1 3 shi 5 departajare coincizand aprox. cu cu cea operata pe criteriul inaltzimii relative. In diapazonul vocii (1) umane se disting dupa tipul de emisie r. vocii „de piept” shi r. vocii „de cap”. II. 1. (fr. jeu; germ. Register; Stimmesh engl. diapason) (la orga* shi p. ext. la clavecin*) Ansamblul tuturor sunetelor care pot fi emise de un set de tuburi construite pe aceleashi principii cu aceeashi forma shi din acelashi material shi aduse in stare de functzionare prin actzionarea aceleiashi (acelorashi) manete. 2. (fr. registre; germ. registerzug) Mecanismul prin care tuburile coardele sau lamele r. (II 1) sunt aduse in stare de functzionare.

registru registre s. n. (intl.) cazier judiciar antecedente penale.