CÁRTE cartzi s. f. I. 1. Scriere (literara shtiintzifica didactica etc.) tiparita (sau destinata tiparului) shi legata sau broshata in volum. A scrie (a tipari a citi) o carte. ◊ Imi defileaza pe dinainte toata istoria pina la sfirshitul cartzii. SAHIA N. 49. Rar il vedeai cu cartean mina caci mai la urma nici nu prea avea cartzi de shcoala. HOGASH DR. II 120. Ai voit amice k mai nainte de a o tipari sa citesc eu in manuscript cartea romineasca ce tu ai compus. ODOBESCU S. III 9. Cimpul alb oile negre cine le vede nu le crede cine le pashte le cunoashte (= Cartea) ◊ (Cu determinari indicind natura felul scrierii) Carte de shcoala. Carte de citire. Carte de bucate. Carte albastra (sau alba etc.) = publicatzie oficiala a unui guvern care contzine documente justificative cu privire la o anumita chestiune politica. ◊ Expr. A vorbi (sau a spune) k din carte = a vorbi k un om invatzat intzeleptzeshte; a face caz de eruditzia sa a fi pedant. Carte de capatii v. capatii. ♦ Diviziune mai extinsa decit un capitol a unei opere literare de proportzii mari. Eneida este compusa din 12 cartzi. 2. Fig. Cunoshtintze de scriere shi citire; invatzatura shtiintza instructzie cultura eruditzie. VacaMare e boier getbeget stranepot al TZifescului bolboroseshte trei vorbe frantzuzeshti nu shtie carte abia poate iscali shi bratzul lui tzine girbaciul stapinirii asupra «prostimii». SADOVEANU N. F. 47. Postelnicul SHtefan Meshter ishi petrecuse o parte din tineretza la Venetzia unde invatzase carte latineasca. SADOVEANU F. J. 516. Intrecea mai pe totzi baietzii shi din carte dar shi din nebunii. CREANGA A. 2. ◊ Expr. A se pune pe carte = a se apuca serios de invatzat. A fi toba (sau burduf) de carte v. toba. A nu shti boaba de carte = a nu shti nici citi nici scrie. Sarmane omule daca nu shtii boaba de carte cum ai sa ma intzelegi? CREANGA A. 17. Om al cartzii sau om de carte = om care citeshte mult caruia i place sa studieze sa invetze; carturar. Cum scrie Ia Carte = asha cum trebuie cum se cere; reglementar. 3. (Invechit shi popular) Registru. Co mina pe carte scrie SHi cu altami face mie Sa merg in cantzelarie. Sa manvatz shi eu a scrie. JARNÍKBIRSEANU D. 26. ▭ Cartea mare = registru contabil principal care contzine rezumatul tuturor conturilor. Carte de imobil = registru mic in care se noteaza diferite date privitoare la locatarii unui imobil. II. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») 1. Carnet cu date personale care atesta sau confera anumite drepturi unei persoane. Carte de membru = carnet care dovedeshte apartenentza cuiva la o organizatzie politica de masa profesionala la o societate culturala shtiintzifica etc. Eu zic sa puie pe masa cartea de membru. DUMITRIU N. 247. Le arata unde sa se duca pentru a capata cartea de membru. PAS Z. IV 54. Carte de munca = carnet carel poseda fiecare salariat shi in care sint inscrise date in legatura cu activitatea lui profesionala; carnet in care se tzine evidentza zilelormunca ale membrilor gospodariilor agricole colective. Brigadierul calculeaza cel putzin o data pe saptamina numarul de zilemunca efectuate de fiecare colectivist shi le trece in cartea de munca a acestuia. STAT. GOSP. AGR. 35. 2. Bucata de carton cu insemnari tiparite sau scrise cu mina careia i se dau diferite intrebuintzari Carte poshtala = bucata de carton de forma dreptunghiulara cit un sfert de coala care serveshte pentru corespondentza; p. ext. contzinutul corespondentzei scrise pe acest carton. Cartea poshtala deshi alcatuita de o mina neindeminatica era asha facuta incit sa poata strabate oprelishtile pina la MaluSurpat. SADOVEANU M. C. 75. Carte de vizita = bucata mica de carton care e tiparit numele (adesea shi titlurile profesiunea adresa) unei persoane. Carte de intrare = permis de intrare la o biblioteca publica la un concert etc. 3. (Uneori determinat prin «de joc») Fiecare dintre cele 52 sau 32 de bucatzi de carton diferentziate dupa culori shi dupa figurile insemnate pe unele dintre ele shi intrebuintzate la jocuri de noroc. Pe ici pe colo pe la mese se zareau grupe de jucatori de cartzi oameni cu parul in dezordine tzinind cartzile intro mina ce tremura plesnind din degete cu ceelalta inainte dea bate mishcindushi buzele fara a zice o vorba. EMINESCU N. 37. Nu pot sa bat macar o carte!... Ce ghinion! ALECSANDRI T. I 161. Tragetzi totzi citeo carte! ALEXANDRESCU P. 89. ◊ Expr. A da cartzile pe fatza = ashi da pe fatza gindurile ashi arata planurile. A (sau ashi) juca ultima carte = a intrebuintza in mod riscat cele din urma mijloace de care dispui a face o ultima incercare pentru a izbuti intro imprejurare intro afacere etc. (Azi rar) A da in cartzi = a face cu ajutorul cartzilor de joc prevestiri cu privire la viitorul cuiva (obicei bazat pe superstitzii).III. (Invechit shi popular) 1. Scrisoare epistola ravash. [Sindipa filozoful] ar fi putut... sa scrie sfetnicului marieitale Aban carte in care sa arate rautatea shi primejdia saptaminii ce a trecut. SADOVEANU D. P. 137. Imparatul... cazind in zacare a scris carte fratzinesau craiului sai trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepotzi. CREANGA P. 184. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Mine sami faci carte catre Barbu shi porunca de invirtejire Neagului. ODOBESCU S. A. 98. 2. Ordin scris emis de o autoritate. Scrie carte imparatul scoate vesten tzara toata Cine sar gasi pe fete de la zmei sa i le scoata Sa le ieie de neveste. EMINESCU L. P. 124. Na mindrutzo vin’ shi bea K mai mult nu mii vedea K venit o carte iute Sa ma duc intre regute. JARNÍKBIRSEANU312. 3. Act scris document inscris; dovada. Razashia... miai mincato de haram cu cartzi minciunoase cu plastografii. ALECSANDRI T. 1585. Sint din neamul razashesc... SHi am cartzi bune domneshti Din domni vechi moldoveneshti. SEVASTOS C. 320. Mindra zau marturisesc K pe tine te iubesc; Dautzi carte de la mine K nu moi lasa de tine. JARNÍKBIRSEANU D. 380. ◊ Expr. Ai carte ai parte = a) daca ai acte tzi se recunoashte dreptul; b) daca ai shtiintza de carte obtzii mai ushor succese in viatza. ♦ Carte de judecata = hotarire sentintza judecatoreasca.