21 de definitzii pentru termina

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TERMINÁ términ vb. I. 1. Tranz. A duce o actziune pana la capat; a ispravi a sfarshi. ◊ Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina pe sfarshite. 2. Refl. A lua sfarshit a se incheia. ♦ A avea o terminatzie a se sfarshi in... Cuvantul „masa ” se termina cu o vocala.Expr. (Fam.) A se termina cu cineva se spune cand cineva nu mai are nicio shansa de scapare. [Prez. ind. acc. shi: termín] Din fr. terminer lat. terminare.

termina [At: DRLU / V: (fer) ~mena / Pzi: termin (A shi: (pop) ~min) (irg) ~nez / E: fr terminer lat terminare] 12 vtr A duce o actziune pana la capat (sau a lua sfarshit) Si: a (se) ispravi a (se) incheia a (se) sfarshi. 3 vr (Pfm; ie) A se ~ cu cineva A nu mai avea nici o shansa de scapare. 4 vi (Pfm; ie) A ~ cu cineva A rupe relatziile cu cineva. 5 vr (D. cuvinte) A avea o anumita terminatzie (1).

TERMINÁ términ vb. I. 1. Tranz. A duce o actziune pana la capat; a ispravi a sfarshi. ◊ Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina pe sfarshite. 2. Refl. A lua sfarshit a se incheia. ♦ A avea o terminatzie a se sfarshi in... Cuvantul „masa” se termina cu o vocala.Expr. (Fam.) A se termina cu cineva se spune cand cineva nu mai are nici o shansa de scapare. [Prez. ind. acc. shi: termín] Din fr. terminer lat. terminare.

TERMINÁ términ vb. I. 1. Tranz. A duce o actziune pina la capat; a sfirshi a ispravi. Imi cam terminasem treburile paici pe linga casa. PREDA I. 79. Mai multzi juni romini ceshi terminase studiile in strainatate inturninduse in tzara ishi propusesera a da un impuls literaturii lincezinde. NEGRUZZI S. I 334. 2. Refl. A se sfirshi a se incheia. Dar ce anume a fost shi cum sa terminat povestea nu mai shtia. C. PETRESCU C. V. 106. ◊ Expr. (Familiar) A se termina cu cineva se spune cind cineva nu mai are nici o scapare. In curind ishi va aduce aminte de prea multe. SHi atunci sint pierduta. Atunci sa terminat cu mine. DUMITRIU N. 133. ♦ A avea o terminatzie a se sfirshi cu... Cuvintul «masa» se termina cu o vocala. Accentuat shi: (prez. ind.) termín.

TERMINÁ vb. I. tr. refl. A (se) sfarshi a (se) ispravi. ♦ refl. A avea o terminatzie a se sfarshi in... [P.i. términ conj. ne imper. na. / < fr. terminer lat. terminare].

TERMINÁ vb. I. tr. refl. a (se) sfarshi a (se) ispravi. II. refl. a avea o terminatzie a se sfarshi in... (< fr. terminer lat. terminare)

A TERMINÁ términ tranz. (actziuni) 1) A duce pana la capat; a sfarshi; a incheia. 2) A face sa se termine. /<fr. terminer lat. terminare

A SE TERMINÁ pers. 3 se términa intranz. 1) (despre actziuni intervale de timp etc.) A ajunge pana la capat; a se sfarshi; a se incheia; a se ispravi; a dovedi. 2) A avea drept terminatzie; a se sfarshi; a se incheia. /<fr. terminer lat. terminare

terminà v. 1. a ispravi a duce la capat: a termina o lucrare; 2. a fi la capat: floarea termina planta; 3. a ajunge la capat: s’a terminat; 4. Gram. a avea o dezinentza oarecare.

2) *términ a á v. tr. (lat. término náre; fr. terminer). Sfirshesc ispravesc mintuĭ duc la capat: a termina o lucrare. Is la capat incheĭ: floarea care termina planta. V. refl. Gram. Am desinentza cutare: cuvintu umbros se termina in os.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

terminá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. términ 3 términa; conj. prez. 3 sa términe; imperf. 2 sg. términa

terminá vb. ind. prez. 1 sg. términ 3 sg. shi pl. términa; conj. prez. 3 sg. shi pl. términe; imper. 2 sg. términa

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TERMINÁ vb. 1. a (se) ispravi a (se) incheia a (se) sfarshi (livr.) a (se) fini (rar) a (se) epiloga (pop.) a (se) dovedi a (se) gata a (se) gati a (se) istovi a (se) mantui (prin vestul Transilv.) a (se) sculi (inv.) a (se) savarshi. (A ~ treaba; spectacolul sa ~.) 2. a finaliza a ispravi a incheia a sfarshi (inv.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) 3. v. desavarshi. 4. a epuiza a ispravi a incheia a sfarshi (astazi rar) a slei (pop.) a gata a mantui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. v. incheia. 6. v. ieshi. 7. a se incheia a se sfarshi (inv. shi pop.) a se petrece (inv. shi reg.) a se obarshi. (Toate trec shi se ~.) 8. v. absolvi. 9. v. solda. 10. v. lichida. 11. v. sfarshi. 12. v. expira. 13. v. consuma. 14. v. inceta.

TERMINA vb. 1. a (se) ispravi a (se) incheia a (se) sfirshi (livr.) a (se) fini (rar) a (se) epiloga (pop.) a (se) dovedi a (se) gata a (se) gati a (se) istovi a (se) mintui (prin vestul Transilv.) a (se) sculi (inv.) a (se) savirshi. (A ~ treaba; spectacolul sa ~.) 2. a finaliza a ispravi a incheia a sfirshi (inv.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) 3. a desavirshi a incheia a sfirshi. (A ~ opera inceputa de altzii.) 4. a epuiza a ispravi a incheia a sfirshi (astazi rar) a slei (pop.) a gata a mintui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. a ispravi a incheia a inchide a sfirshi. (Sa ~ discutzia.) 6. a ieshi a se ispravi a se sfirshi. (Cum so ~ sa se ~.) 7. a se incheia a se sfirshi (inv. shi pop.) a se petrece (inv. shi reg.) a se obirshi. (Toate trec shi se ~.) 8. a absolvi a ispravi a sfirshi. (A ~ liceul.) 9. a se incheia a se sfirshi a se solda. (Disputa sa ~ cu un eshec.) 10. a incheia a lichida a sfirshi. (Sa ~ toate socotelile.) 11. a se duce a se incheia a (se) sfirshi a trece. (Sa ~ shi vacantza.) 12. a expira a se ispravi a se incheia a se sfirshi. (Sa ~ termenul de garantzie.) 13. a (se) consuma a (se) epuiza a (se) ispravi a (se) sfirshi (reg.) a (se) gati a (se) topi. (Au ~ toate proviziile.) 14. a conteni a se curma a inceta a se opri a se potoli a se sfirshi a sta (inv. shi pop.) a se ostoi (prin Ban.) a se prorupe (Mold.) a tinchi (inv.) a se precurma. (Vijelia ploaia sa ~.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

DESINIT IN PISCEM (lat.) termina in (coada de) peshte Horatziu „Ars poetica” 4: „Desinit in piscem mulier formosa superne” („Termina o femeie frumoasa in coada de peshte”). Horatziu compara opera de arta lipsita de coerentza stilistica sau de idei cu o astfel de reprezentare plastica.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

termina termin I. v. t. 1. a omori a ucide. 2. a ruina a distruge. II. v. i. a ajunge la orgasm; a ejacula.

a se termina in coada de peshte expr. (d. o actziune o naratziune etc.) a avea un sfarshit neconvingator / neclar; a se termina sub ashteptarile care le justifica inceputul.

SA TERMINAT! aleluia! amin! a intzarcat balaia!

Intrare: termina
verb (VT2)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • termina
  • terminare
  • terminat
  • terminatu‑
  • terminand
  • terminandu‑
singular plural
  • termina
  • terminatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • termin
(sa)
  • termin
  • terminam
  • terminai
  • terminasem
a II-a (tu)
  • termini
(sa)
  • termini
  • terminai
  • terminashi
  • terminaseshi
a III-a (el, ea)
  • termina
(sa)
  • termine
  • termina
  • termina
  • terminase
plural I (noi)
  • terminam
(sa)
  • terminam
  • terminam
  • terminaram
  • terminaseram
  • terminasem
a II-a (voi)
  • terminatzi
(sa)
  • terminatzi
  • terminatzi
  • terminaratzi
  • terminaseratzi
  • terminasetzi
a III-a (ei, ele)
  • termina
(sa)
  • termine
  • terminau
  • terminara
  • terminasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

termina, terminverb

  • 1. tranzitiv A duce o actziune pana la capat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Imi cam terminasem treburile paici pe linga casa. PREDA I. 79. DLRLC
    • format_quote Mai multzi juni romini ceshi terminase studiile in strainatate inturninduse in tzara ishi propusesera a da un impuls literaturii lincezinde. NEGRUZZI S. I 334. DLRLC
  • 2. reflexiv A lua sfarshit a se incheia. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: sfarshi incheia antonime: incepe
    • format_quote Dar ce anume a fost shi cum sa terminat povestea nu mai shtia. C. PETRESCU C. V. 106. DLRLC
    • 2.1. A avea o terminatzie a se sfarshi in... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Cuvantul „masa” se termina cu o vocala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar A se termina cu cineva se spune cand cineva nu mai are nicio shansa de scapare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote In curind ishi va aduce aminte de prea multe. SHi atunci sint pierduta. Atunci sa terminat cu mine. DUMITRIU N. 133. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.