12 definitzii pentru codi
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CODÍ codesc vb. IV. Refl. (Fam.) A sta la indoiala a shovai a ezita sa faca ceva. ♦ A se da inapoi de la ceva a se feri de ceva. Din coada.
codi [At: COSTINESCU / Pzi: ~desc / E: coada] 1 vt (C.i. oi) A tunde lana de pe langa coada (1) de la picioarele dinapoi shi de pe la ugere. 2 vr A shovai Si: a se coi1. 3 vr (Ivp) A lenevi Si: a se coi1 (3). 4 vr (Ivp) A pierde vremea Si: a se coi1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CODÍ codesc vb. IV. Refl. A sta la indoiala a shovai a ezita sa faca ceva. ♦ A se da inapoi de la ceva a se feri de ceva. Din coada.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
CODÍ codesc vb. IV. Refl. A sta pe ginduri a sta la indoiala; a shovai a ezita a pregeta. Tatal sau nu sa codit. De ce sa se codeasca? AGIRBICEANU S. P. 17. Mosh Petrache sa uitat prin geamurile mari dar sa codit sa intre. POPA V. 166. Fata se codea. Ishi cauta jacheta palaria shi nu se hotara sa plece. BART E. 345. Ian sai fi sculat la treaba shapoi sa vezi cum se codesc... zise mama. CREANGA O. A. 52. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la ◊ sau «de la») A se da inapoi a se trage inapoi (de la ceva) a se feri de lucru. Cele doua nurori vazind pe cea mai tinara codinduse la treaba i zic: da nu te tot codi k mamuca ne vede! CREANGA P. 8. Neinvinsa... arshitza [a soarelui] ridica pe trindav in picioare shil mina cu voie fara voie la munca intaritoare de la care el se codea. ODOBESCU S. III 441.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A SE CODÍ ma ~ésc intranz. pop. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a shovai; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila. /Din coada
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
codì v. 1. a nu merge drept; 2. fig. a shovai a cauta pretexte. [Imagine luata dela caine care da din coada facand ocoluri shi raspunzand sinonimului latin tergiversari a shovai (lit. a intoarce spatele)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
codésc v. tr. (d. coada). Meh. (Doĭna 23 43). R. S. (GrS. 6 59). Tund oaĭa la uger shi la coada k sa poata suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toata tzara. SHovaĭesc preget. V. foĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!codí (a se ~) (fam.) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se codéshte imperf. 3 sg. se codeá; conj. prez. 3 sa se codeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
codí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. codésc imperf. 3 sg. codeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. codeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CODÍ vb. v. ezita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CODI vb. a ezita a pregeta a shovai (inv. shi reg.) a se indoi (reg.) a se ingaima a se nedumeri a tintavi (Mold.) a se cioshmoli (prin Olt.) a se scirciumi (inv.) a se crutza a lipsi (fig.) a oscila (inv. fig.) a se atirna a se cumpani a se legana. (Se ~ sa se duca acolo.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
codí codesc vb. refl. A se indoi a shovai. Din coada (< lat. coda = cauda) (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
codi, codescverb
- 1. A sta la indoiala a shovai a ezita sa faca ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tatal sau nu sa codit. De ce sa se codeasca? AGIRBICEANU S. P. 17. DLRLC
- Mosh Petrache sa uitat prin geamurile mari dar sa codit sa intre. POPA V. 166. DLRLC
- Fata se codea. Ishi cauta jacheta palaria shi nu se hotara sa plece. BART E. 345. DLRLC
- Ian sai fi sculat la treaba shapoi sa vezi cum se codesc... zise mama. CREANGA O. A. 52. DLRLC
- 1.1. A se da inapoi de la ceva a se feri de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cele doua nurori vazind pe cea mai tinara codinduse la treaba i zic: da nu te tot codi k mamuca ne vede! CREANGA P. 8. DLRLC
- Neinvinsa... arshitza [a soarelui] ridica pe trindav in picioare shil mina cu voie fara voie la munca intaritoare de la care el se codea. ODOBESCU S. III 441. DLRLC
-
-
etimologie:
- coada DEX '98 DEX '09