12 definiții pentru îndrăzneală

din care

Explicative DEX

ÎNDRĂZNEÁLĂ, îndrăzneli, s. f. Atitudine sau purtare îndrăzneață; curaj, cutezanță, îndrăznire. ♦ Faptă îndrăzneață. – Îndrăzni + suf. -eală.

ÎNDRĂZNEÁLĂ, îndrăzneli, s. f. Atitudine sau purtare îndrăzneață; curaj, cutezanță, îndrăznire. ♦ Faptă îndrăzneață. – Îndrăzni + suf. -eală.

îndrăznea sf [At: MINEIUL (1776) 196 Vl / Pl: ~eli / E: îndrăzni + -eală] 1 Atitudine sau purtare îndrăzneață Si: curaj, cutezanță. 2 (Înv) Trecere pe lângă cineva. 3 Faptă curajoasă. 4 Obrăznicie. 5 (Îlav) Cu ~ Cu curaj. 6 (Îal) Cu obrăznicie. 7 (Îal) Pe față Si: deschis.

ÎNDRĂZNEÁLĂ ~éli f. Caracter îndrăzneț; bărbăție; curaj; cutezanță. ~eala stilului său. [G.-D. îndrăznelii; Sil. în-drăz-] /a îndrăzni + suf. ~eală

îndrăzneală f. 1. calitatea celui îndrăzneț: intrepiditate, temeritate; 2. insolență, nerușinare; 3. fig. înălțimea stilului: îndrăzneala cugetărilor.

îndrăzneálă f., pl. elĭ. Curaj, calitatea de a îndrăzni: îndrăzneala de a ĭeși la luptă. Insolență, nerușinare: îndrăzneala de a fuma în biserică. Fig. Neobișnuință, ĭeșire din regulă: (pin execuțiune, stil ș. a.): îndrăzneală de stil, de cugetare.

ÎNDRAZNEÁLĂ, îndrăzneli, s. f. Atitudine și purtare îndrăzneață; curaj, neînfricare, cutezanță, lipsă de sfială. Să-mi ierți... îndrăzneala. SLAVICI, O. I 388. Îndrăzneala, istețimea... să fie uneltele tale. ISPIRESCU, L. 369. De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, zise nemulțămitul cu îndrăzneală. CREANGĂ, A. 147. ◊ Expr. A(-și) lua îndrăzneala sau (rar) a lua îndrăzneală = a îndrăzni. Feciorul cel mai mare ie îndrăzneală și zice... CREANGĂ, P. 184.

Ortografice DOOM

îndrăzneálă s. f., g.-d. art. îndrăznélii; pl. îndrăznéli

îndrăzneálă s. f., g.-d. art. îndrăznélii; pl. îndrăznéli

Relaționale

ÎNDRĂZNEÁLĂ s. 1. v. curaj. 2. (livr.) aplomb. (~ stilului său.) 3. v. obrăznicie.

ÎNDRĂZNEA s. 1. bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dîrzenie, încumetare, neînfricare, semeție, temeritate, (livr.) intrepiditate, petulanță, (rar) cutezare, (pop. și fam.) suflet, (pop.) inimă, voinicie, (înv.) dîrzie, îndrăznire, mărinimie, semețire, (grecism înv.) taros. (Dovedește o mare ~ în acțiunile sale.) 2. (livr.) aplomb. (~ stilului său.)

Îndrăzneală ≠ jenă, sfială

Enciclopedice

IL FAUT DE L’AUDACE, ENCORE DE L’AUDACE TOUJOURS DE L’AUDACE (fr.) trebuie îndrăzneală, iarăși îndrăzneală, mereu îndrăzneală – Cuvinte rostite de Danton în Convenție, la 18 nov. 1793. Devenite memorabile, caracterizează consecvența în atitudine.

Intrare: îndrăzneală
îndrăzneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndrăznea
  • ‑ndrăznea
  • îndrăzneala
  • ‑ndrăzneala
plural
  • îndrăzneli
  • ‑ndrăzneli
  • îndrăznelile
  • ‑ndrăznelile
genitiv-dativ singular
  • îndrăzneli
  • ‑ndrăzneli
  • îndrăznelii
  • ‑ndrăznelii
plural
  • îndrăzneli
  • ‑ndrăzneli
  • îndrăznelilor
  • ‑ndrăznelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndrăznea, îndrăznelisubstantiv feminin

  • 1. Atitudine sau purtare îndrăzneață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să-mi ierți... îndrăzneala. SLAVICI, O. I 388. DLRLC
    • format_quote Îndrăzneala, istețimea... să fie uneltele tale. ISPIRESCU, L. 369. DLRLC
    • format_quote De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, zise nemulțămitul cu îndrăzneală. CREANGĂ, A. 147. DLRLC
    • 1.1. Faptă îndrăzneață. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A(-și) lua îndrăzneala sau (rar) a lua îndrăzneală = îndrăzni. DLRLC
      sinonime: îndrăzni
      • format_quote Feciorul cel mai mare ie îndrăzneală și zice... CREANGĂ, P. 184. DLRLC
etimologie:
  • Îndrăzni + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.