curaj sns [At: (a. 1774) URICARIUL I 174 / V: coraj corash ~agiu coraja coraje corajie corajie ~agie ~aie ~ajie sf / E: fr courage it coraggio] 1 sn Fortza morala de a infrunta fara ezitare primejdiile shi dificultatzile de orice fel Si: barbatzie bravura indrazneala temeritate. 2 sn Tarie de caracter Si: fermitate vointza. 3 sn Pasiune pentru a intreprinde ceva Si: ardoare zel. 45 sn (Iljv) Cu ~ (In mod) curajos. 6 sn (Ie) A avea ~ul sa faca ceva A fi capabil sa faca ceva pentru a impresiona sau a sfida pe cineva. 7 sn (Fam; ie) A avea ~ul opiniilor sale Ashi sustzine punctul de vedere in ciuda opozitziei care o suscita. 8 i Fii indraznetz! 9 i Nu te lasa! 10 sn (Pop) Indrazneala a omului baut. 11 sn (Olt) Petrecere.

CURÁJ s. n. (in opozitzie cu frica lashitate; adesea in constructzie cu verbele «a avea» «a dovedi» «a prinde» «a capata» etc.) Fortza morala de a infrunta cu indrazneala primejdiile shi neajunsurile de orice fel; indrazneala fermitate in actziuni sau in manifestarea ideilor a convingerilor. V. barbatzie. Curajul de care au dat dovada partidele comuniste in timpul celui de al doilea razboi mondial indrazneala cu care au dus lupta pentru adevaratele interese natzionale ale popoarelor lor lea cishtigat stima shi simpatia a milioane de oameni. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 190. Hei! deash avea curaj... ce iash mai spune prin intuneric! ALECSANDRI T. I 53. Ochii lui albashtri k azurul plini de foc dovedeau curaj. NEGRUZZI S.I 30. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Fii indraznetz tare! nu shovai! nu te lasa! Varianta: (popular) coráj (PREDA I. 10 SADOVEANU 98 ALEXANDRESCU M. 32) s. n.

CURÁJ s.n. Indrazneala barbatzie vitejie tarie de caracter. [< fr. courage cf. it. coraggio < lat. cor inima].

CURÁJ s. n. indrazneala barbatzie vitejie tarie de caracter. (< fr. courage)

CURÁJ¹ n. Trasatura de caracter carel caracterizeaza pe omul fara teama; indrazneala. Act de ~. /<fr. courage corectata

CURÁJ² interj. (se foloseshte pentru a imbarbata pe cineva). /<fr. courage

curaj n. 1. puterea sufleteasca care ne face sa infruntam pericolele shi sa induram restrishtile barbatzie; 2. energie staruitoare; 3. int. care exprima un indemn: curaj!

*curáj n. pl. urĭ shi e (fr. courage d. coeur lat. cor inima). Indrazneala vitejie voĭnicie. Atzĭ face curaj a te hotari sa’nvingĭ frica. Interj. de incurajare: Curaj fratzilor! Pop. coraj (it. coraggio) chef buna dispozitziune: badea Ion venea cu coraj (era cam ametzit).

coraj sn vz curaj

*coráj V. curaj.

curáj s. n.

curáj s. n.

curaj

curaj uri.

CURÁJ s. 1. barbatzie bravura cutezantza darzenie incumetare indrazneala neinfricare semetzie temeritate (livr.) intrepiditate petulantza (rar) cutezare (pop. shi fam.) suflet (pop.) inima voinicie (inv.) darzie indraznire marinimie semetzire (grecism inv.) taros. (Dovedeshte un mare ~ in actziunile sale.) 2. v. vitejie.

CURAJ s. 1. barbatzie bravura cutezantza dirzenie incumetare indrazneala neinfricare semetzie temeritate (livr.) intrepiditate petulantza (rar) cutezare (pop. shi fam.) suflet (pop.) inima voinicie (inv.) dirzie indraznire marinimie semetzire (grecism inv.) taros. (Dovedeshte un mare ~ in actziunile sale.) 2. barbatzie bravura eroism neinfricare vitejie (pop.) voinicie. (~ cuiva in lupta.)

Curaj ≠ lashitate teama frica

curáj (juri) s. n. 1. Vitejie temeritate. 2. Furie minie. Var. (pop.) coraj. Mr. curagiu. Fr. courage it. coraggio (sec. XVIII). Sensul 2 se potriveshte mai bine pentru var. cf. sp. coraje. Cuvintul mr. provine din it. Der. curajos adj. din fr. courageux; incuraja vb. (a imbarbata a anima a stimula) din fr. encourager; incurajator adj. (de incurajare); descuraja vb. (a demoraliza a demobiliza) format pe baza fr. décourager; descurajator adj. (care descurajeaza).

CURAJ. Subst. Curaj indrazneala indraznire (inv.) intrepiditate (livr.) aplomb (livr.) cutezantza cutezare (rar) temeritate incumetare neinfricare neinfricoshare nefrica (rar) barbatzie vitejie eroism; voinicie (pop.) cavalerism bravura infruntare bravada desfidere (rar) desfid (inv.) sfidare. Spirit de sacrificiu. Fapta eroica fapta de vitejie fapta vitejeasca act de curaj isprava. Fermitate hotarire tarie neclintire (fig.) dirzenie. Erou viteaz cutezator voinic voinicel (dim.) voinicutz (dim.) voinicash vultur (fig.) shoim (fig.) shoiman (fig.) leu (fig.). Vitejime (rar) voinicime (pop.). Adj. Curajos indraznetz indraznitor (rar) intrepid (livr.) rezolut (livr.) cutezator temerar neinfricat neinfricoshat (inv.) fara teama fara frica tare de inger viteaz brav barbat (rar) eroic; vitejesc voinicesc cavaleresc barbatesc. Ferm tare neclintit (fig.) dirz. Vb. A fi curajos a fi indraznetz a fi neinfricat; a voinici (pop.) a viteji (inv.) a face vitejii; a indrazni a cuteza a se incumeta; a lua (a prinde) taurul de coarne. A avea curaj a nu se teme a nu se da la o parte ashi asuma raspunderea a privi moartea in fatza a dispretzui moartea a da dovada de eroism. Ashi face curaj a prinde curaj a capata curaj a se imbarbata a se incuraja ashi lua inima in dintzi a lua (a prinde) foc cu gura. A infrunta a brava a desfide a sfida. A risca ashi risca viatza ashi pune capul in joc ashi risca pielea ashi baga capul in foc a se juca cu focul a se baga singur in gura leului. A incuraja a imbarbata a insufletzi a da curaj a face din iepure leu. Adv. Vitejeshte voiniceshte. Cu curaj cu indrazneala cu barbatzie fara frica fara teama. (In mod) curajos vitejesc eroic; k un erou k un viteaz; k un leu k un tigru. V. imprudentza provocare razvratire stapinire de sine.

NON QUIA DIFFICILIA SUNT NON AUDEMUS SED QUIA NON AUDEMUS DIFFICILIA SUNT (lat.) nu fiindca (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele Seneca „Epistulae ad Lucillium” 104 26.